619 matches
-
o victimă era silită să joace rolul măgarului ( În patru labe), iar o alta rolul lui Hristos călare. Paștele anului 1951 va fi consacrat de reeducatori ca anti-Paște hulitor: deținuții sunt siliți să confecționeze cruci din instrumentele de tortură, colindele abjecte de Crăciun (așa cum fuseseră ele pervertite la Pitești) sunt Înlocuite cu un Prohod scabros, deținuții considerați a fi mistici trebuie să parcurgă camera În genunchi Întreaga Săptămână a Patimilor, fiecare purtând o cruce; este ales chiar și un „Hristos” căruia
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
incorect (2); infect (2); infecție (2); mașină (2); miros (2); mizerabil (2); mîini (2); mucegai (2); nămol (2); neglijent (2); pantof (2); răpănos (2); repulsie (2); România (2); rupt (2); scîrbă (2); suflet (2); talpă (2); tare (2); tot (2); abject; Ady; antreu; aragaz; ba; bacterie; bacterii; bani; bîrfă; boală; bucuros; cafeniu; ca-ntotdeauna; carte; cădere; cămașă; de ce; chimie; cizme; cîine; cîrpă folosită; copii; copilăresc; copilărie; corp; cost; coteț; curățat; dans; Dero; detergent; deziluzie; dezordonat; dizgrațios; dubios; efort; emisiune; eram; de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
eșec. Căci eșecul lui, pe care-l consideră real, i se pare golit de reversul împlinirii. Oricum, iată ce crede despre succes: „Dintre toate mâhnirile, cea mai cumplită e cea a consacrării” (III, 117). Sau: „Orice triumf are ceva profund abject, dacă judecăm după mutra învingătorului. Din păcate, învinsul, dacă învingea el, ar fi avut aceeași expresie ca rivalul său mai norocos. Nu e nimic de făcut: în orice succes există ceva înjositor” (II, 208). Continuă Cioran: „Sper să nu am
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
o cameră plină de ziare... Pentru regizor O noapte furtunoasă devine prilej a dezvălui "măștile" unor oameni, dezlănțuiți în cadrul aparte al "nopții" într-o cavalcadă tragică și grotescă, dominată de două motivații clare: dragoste brutală, elementară, senzitivă și speculația politică abjectă, două așa-zise "idealuri" ale unor ființe abrutizate, amorale. Alexa Visarion nu vede în eroii lui Caragiale doar niște mahalagii oarecare mimând ridicol dragostea și crezul politic, ci niște ființe încrâncenate, obsedate de aceste orizonturi de viață ce prin trăirea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
deciziei majorității, însă va refuza să trăiască întro lume a compromisurilor, în care dreptatea este „negociată“ în numele unor interese de partid. Întrun ultim dialog cu Maria, eroul își recunoaște înfrângerea: Lumea asta din care îți tragi hrana este atât de abjectă, încât nu te acceptă și nu te tolerează decât cu prețul complicității. Deși neînțelegerile care au provocat despărțirea dintre cei doi îndrăgostiți par a fi depășite, iar Maria este hotărâtă săși părăsească soțul pentru a fi alături de Gelu, acesta se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
exista și chiar există dezinteresat fără politică, ca un univers-paralel cu lumea "de puteri" social-politice. Politikul intervine în cunoaștere; intervine în controlul cunoașterii, doar atunci când anumite cunoașteri le consideră eficiente, utile în strategiile și în luptele sale dintre cele mai abjecte și anti-civice sau doar atunci când alte cunoașteri i-ar "periclita" statutul și aparatul intelectual de manipulare civică. În acest mod cunoașterea din societate este utilizată ca instrument de sporire a puterii, prin combaterea adversarilor de către mecanismele de propagandă politicianistă. Oamenii
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
între indivizii moderni pe principiul reprezentării guvernare-opoziție. Raporturile de reprezentare guvernare- opoziție în cadrul societăților moderne nu sunt altceva decât motoare ale conflictelor social-politice. Democrația directă la nivel social și politic se impune ca o necesitate umană și statală, dincolo de pasivismul abject al civililor moderni, spălați la creier de pastoratul tradiției creștine. Guvernarea directă este noua realitate de mâine, dincolo de subconștientul unui pastorat creștin, care proclama liderul și urmarea lui de către turmă drept principii funcționale în politică și în societate. Păstorul și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
la obtuzitatea mentală a unor lideri intelectuali, care se dau drept "liberali". Aceștia au reușit să construiască într-un mod voluntar, dar și involutar (fără să conștientizeze ce finalități sociale vor avea gândirile lor slabe, fenomenologic-hermeneutice și sofistice) o societate abjectă și subculturală caracterizată prin: 1) un sistem economic, social-politic corupt, sălbăticit și non-funcțional; 2) distrugere deliberată a școlilor și a sistemelor de educație; 3) restrângerea culturii scrise în spațiul social și civic; 4) clivajul ideologic și politic; 5) segregare și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sunt precare și, în general, nu prea există din moment ce avem un sistem oligarhic, corupt și împărțit pe sfere de influență culturală, ideologică, economică și politică, iar posibilitățile de alegere multiplă în interiorul României nu există. Cum a ajuns societatea românească una abjectă și subculturală? O explicație sau un răspuns plauzibil nu pot veni decât prin urmărirea raportului intelectuali "de elită"-"politicieni". Un raport precar și desuveranizat public, ce ne arată, printre multe altele, fenomenul îndoctrinării societății civile românești. Națiunea română de azi
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
plauzibil nu pot veni decât prin urmărirea raportului intelectuali "de elită"-"politicieni". Un raport precar și desuveranizat public, ce ne arată, printre multe altele, fenomenul îndoctrinării societății civile românești. Națiunea română de azi a devenit una subculturală printr-o "americanizare" abjectă și agresivă, în timp ce adevăratul spirit democratic american nu a penetrat mentalul românesc, dar nici pe cel al editorilor. Hayden White îmi spunea, cu destulă amărăciune, că tot ceea ce s-a întâmplat după al Doilea Război Mondial în Statele Unite nu reprezintă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
prostituția mediatică pseudo-hollywoodiană (adică americanizarea falsă și formală a României prin formatorii ei intelectuali) sunt coordonatele subclasării societății noastre de azi pe plan european (cultural și politic) și a devenirii românilor în subcultural (producții media, de soap box) și în abject (manelizarea vieții publice și a discursului social-politic). Într-un interviu despre destinul intelectual și politic al lui Heidegger, Richard Rorty afirma că nu a fost primul sau ultimul ticălos care a învățat să scrie cărți excelente. Totuși aceste învățături ale
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
complexe ale intelectualului român și est-european. Din acest limb al metabolizării avantajelor și riscurilor libertății de tip occidental, Gelu Ionescu repudiază drastic antisemitismul declarat sau disimulat. Lectura cărții "Distrugerea evreilor în Europa" de Raul Hilberg, îl face să califice drept abjectă ieșirea în decor a lui Garaudy pe tema holocaustului; la fel de condamnabile i se par "încercările de reabilitare a dezastrului Antonescu", în care autorul nu vede decât resentimentul imaturității civice obediente unui "naționalism și antisemitism oribil". Iar a pune semnul de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
atmosferă euforică, nelipsită de aspectul ludic, de un torent de arhaisme, regionalisme, neologisme cu nuanțe biblice, echivalențe multiple. După bătălia dintre pușlamale, privită cu ochi de estet, în balade ale lumii interlope, poetul alcătuiește elegii villoniene, caracterizate prin amestecul de abject și sublim (Cina, Dimineața, Morții, Galere, Serenadă), de revoltă, indignare, uimire, ironie. În alte poeme, satira se îmbină cu intenția ludică (Hore, Inscripții, Copilărești, Fabule). Dumnezeu se joacă de-a facerea lumii: Ia o leacă, pune-o leacă/ Face oameni
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
o vede pe Alejandra, ceea ce coincide cu începutul dramei lui. María, pentru pictorul psihopat, si Alejandra, pentru ingenuul Martin, sunt iubirea, incarnarea absolutului 83 pe care vor să-l eternizeze, chiar dacă oscilează, atât Maria, cât și Alejandra, între sublim și abject, între zeița și femeie, concret și insesizabil, pentru că sunt înconjurate de lumea demoniaca a lui Bruno, de subteranul lui Fernando Vidal Olmos sau de cel al soțului Mariei și, în același timp, păzitorul ei84. Alejandra este pentru Martín absolutul, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ceruldinnoi.ro/pages/Berdiaev%20%20 Sensul%20creatiei.htm. 22 Cioran, Pe culmile disperării, p. 109. 23 Miguel de Unamuno, Del sentimiento trágico de la vida, Alianza Editorial, Madrid, 1997, p. 138. 24 Idem, p. 138. (Unamuno o consideră o afirmație "abjecta și murdară", proprie scepticismului conservatorilor, care cred că religia este un element de guvernare, de dominare a omului, care, crezând că iadul există, se lasă manipulat de putere). 25 E.Sábato, Hombres y engranajes, p. 89. 26 Livius Ciocârlie, Caietele
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
48 Când unele personaje suferă de o relativă cecitate, ele devin motiv de repulsie și sunt chiar ostracizate. Bandajul care acoperă ochiul rănit al lui Radu Vălimăreanu o face pe Mioara să se gândească tot mai serios la divorț. Deși abject și rapace, Lumânăraru devine încă și mai respingător, după ce Ștefan Gheorghidiu află că ochelarii de vedere fumurii sunt purtați numai pentru a-i escamota analfabetismul. Cu riscul de a forța nota, să admitem că și eroii cu cel mai acut
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
iertare/"221. E greu de verificat în imensa exegeză hamletiană dacă shakesperiologii au zăbovit asupra unui amănunt care ni se pare ilustrativ pentru destinul și condiția existențială a eroului. În debutul scenei, groparul ține să precizeze că și-a început abjecta meserie în anul în care s-a născut Hamlet și cam în același timp în care tatăl acestuia l-a învins în duel222 pe bătrânul rege al Norvegiei, Fortinbras. Dintr-o asemenea perspectivă cu certe conotații mitice, groparul se substituie
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
utilizează aici, cu cele mai bune rezultate estetice, tehnica decupajului domestic. Faptul cotidian, cu atât mai mult cu cât pare nu doar autentic, ci și selectat oarecum întâmplător, reușește să traducă, mai ales când este tras în pasta groasă a abjectului sau a grotescului, o imago mundi vecină cu infernul existențial. Cele mai reușite secvențe ale cărții sunt acelea în care stenahoria cinică, adesea regizată, din trecut este substituită de o disperare autentică, declanșată de coparticiparea, ca martor cu mâinile legate
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ajunge la o carte frumoasă. Dar acești scriitori violenți, spirituali și triviali, cum este și Houellebecq, neo-naturaliști ce refuză orice estetism sau seducție artistică, ce-și urlă neputința în fața unui vid intolerabil, alienați într-un discurs non-umanist și un corp abject (dar Michel Tournier ca să nu mergem mai departe în urmă nu ilustra el, oare, deja "murdăria" infectă și sublimă totodată?) construiesc o viziune apocaliptică pe care nu o putem reduce la liniștitoarea etichetă de "fin de siècle". Polemica declanșată de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
care tatăl său pare la fel de puțin pregătit ca el. Figura lui Jim e centrală, de altfel ; un ins iresponsabil ca soț (își înșeală frecvent soția cu tot soiul de prostituate), dar și ca tată, manifestînd adesea un fel de perversiune abjectă, la limita sadismului, dar și a prostiei, un personaj complex, egocentric și slab în fața pericolului sălbăticiei, visător, dar purtat de o forță a disperării care îl face să-și împingă propriul copil în miezul tragediei. Stilul lui David Vann e
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
exprimând însăși ideea de străin și, implicit, pervers 93". Astfel, Dracula nu reprezintă numai "un celălalt de tip gotic, ci însăși ideea de alteritate și înstrăinare 94". Descris ca un monstru, Dracula poate fi identificat cu ceea ce Julia Kristeva numește "abjectul" sau "procesul de transformare în abject 95". Ca vampir, este o combinație între normal (arată ca o ființă umană) și anormal (nu este o ființă umană), metamorfozându-se constant între "sine" și "celălalt": este în același timp viu și mort
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
implicit, pervers 93". Astfel, Dracula nu reprezintă numai "un celălalt de tip gotic, ci însăși ideea de alteritate și înstrăinare 94". Descris ca un monstru, Dracula poate fi identificat cu ceea ce Julia Kristeva numește "abjectul" sau "procesul de transformare în abject 95". Ca vampir, este o combinație între normal (arată ca o ființă umană) și anormal (nu este o ființă umană), metamorfozându-se constant între "sine" și "celălalt": este în același timp viu și mort, matern și patern, uman și animal
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
îndoindune de normă sau respingând-o. Ocupându-se de metafora oglinzii, care reflectă imaginea noastră, și nu pe cea a vampirului din spatele nostru, atât Nina Auerbach, cât și Veronica Hollinger, după modelul definiției pe care Julia Kristeva a dat-o "abjectului", consideră că atunci "când ne uităm în oglindă nu vedem altceva decât pe noi înșine 101". Aceasta ar însemna că fascinația exercitată de vampiri și monștri asupra noastră provine din identificarea noastră parțială cu aceștia, fie prin închipuirile minții noastre
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
armatei și a populației care se găsea în raza secției de votare (probabil, „propagandiști” și „șablonari” comuniști, n.n.)”. După ce s’a plâns de activitatea „subversivă” a opoziției, Bighiu își trage spuza pe propria-i turtă într-un mod grosolan și abject, arătând „meritele” propriilor activiști: „...în această zi tineretul și’a dat toată puterea de muncă (tineretul „progresist”, desigur, n.n.) prin diferite echipe care au vegheat în secțiunile de votare în timpul alegerilor, lămurind populația de felul cum trebuie să voteze și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pe viață a celor doi lideri, Iuliu Maniu și Ion Mihalache adevărați și mari patrioți, în luna noiembrie a anului 1947. a. Rezistența Tineretului Socialist a fost înfrântă După aproape patru ani de tatonări și presiuni dar și de denigrări abjecte și minimalizări ale activității Partidului Social Democrat din Vaslui dimpreună cu organizația sa de tineret (TS sau UTS), pe 10 ianuarie 1948 tov. Ion V. Iacob, secretarul UTM, adăuga la dosarul de cadre al propriei organizații un tabel ce cuprindea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]