590 matches
-
Ușer Rosenblatt, Zisu Rabinștein, N.C. Constantinescu, Iorgu Gociu, Elena Peiu, H. Dresnner, State Chitariu, Neculai Pascal, Nuhăm Carp și D. Gh. Mazilu”. Cu ce nereguli i-or fi prins comisarii pe cei câțiva evrei de i-au obligat să se aboneze, nu știm dar cert e că se rezolvase problema. a.t. Cereri de brânză și fasole nestricate. Izmene, ițari și scame - foarte curate! Pe 19 octombrie 1877, prefectura trimisese poliției În copie o altă telegramă primită de la Ministerul de Rezbel
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fiu prieten cu familia fostului adjunct, să ne vizităm reciproc, să petrecem împreună și... să evidențiez și să premiez munca celor doi soți. Eu răspund că premiez și apreciez pe cei care muncesc în școală, dar că nu pot să abonez pe nimeni la premii. Discutam și alte probleme și când dau să plec întărește recomandările făcute referitor la cei doi. Atunci, foarte liniștit, îi spun lui B.B. că „Dacă ar ști Gheorghiu-Dej cum îndrumă munca și ce recomandări face, l
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
grăbit o Întreagă bombe cu șerbet de lămâie, pe care am tăinuit-o În gura-mi pofticioasă. Era În 1904. Aveam cinci ani. Rusia lupta Împotriva Japoniei. Cu o plăcere plină de râvnă, revista englezească ilustrată săptămânală, la care era abonată domnișoara Norcott, reproducea scene de război pictate de artiști japonezi arătând cum locomotivele rusești - reprezentate În mod ciudat de pictorii japonezi ca niște jucării - se vor scufunda În apă, dacă armata noastră va Încerca să instaleze șine peste gheața Înșelătoare
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
printr-un pronunțat accent idiș. În mai, înainte de a încheia anul școlar, a emigrat în Israel - primul dintre colegii evrei de la Fălticeni. Din scrisoare reiese că s-a stabilit la Jafa unde învață limba ivrit (ebraica) și dorește să se aboneze la biblioteca română. Informațiile despre sejurul în Israel sunt strecurate cu prudență, altminteri scrisoarea ar fi putut să nu ajungă la destinație. 1 Sub iscălitura publicistului sucevean N. Cârlan textul (cenzurat) al scrisorii apare în Nicolae Labiș, album memorial, editat
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
a strânge laolaltă personalități cu o forță de caracter ieșită din comun. Francezii ar numi asta: un coș cu crabi. Cotidianul, 27-28 iulie 2002 M-am legat la cap fără să mă doară Nu eram eu mai liniștit când, nefiind abonat la Internet (și încă în mod nelimitat, pe cablu!), nu puteam citi ziarele din țară „în direct”? Îmi cădea în mână câte o revistă literară - și asta din an în paște -, citeam eventual Contemporanul, din care nu aflam mare lucru
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
educație, explicație, ocupație, ediție, tradiție, important, consecvent, evident. Tot mai numeroase se fac traducerile din literaturile occidentale, adesea prin mijlocirea unui text neogrec. Se oferă tălmăciri din Gessner, Mably, Voltaire, Fénelon, Molière, J. J. Barthélemy, Metastasio, Alfieri etc. Boierimea se abonează la jurnalele apusene și-și agonisește biblioteci cu cărți franceze și italiene. VĂCĂREȘTII (IENACHE, ALECU, NICOLAE) De la Ienache Văcărescu a rămas o gramatică în două ediții, una la Râmnic, din 1787, Observațiuni sau băgări dă seamă asupra regulelor și orînduelelor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
îl arăta cu degetul.* viața bucureșteană Viața bucureșteană era cu totul deosebită. Pentru societatea de sus câtă schimbare?! Când intrai în sala Teatrului Național în serile de operă italiană, vedeai în toate lojile elita socială tronând. Toate lojile benoare erau abonate sau mai toate și în fiecare o familie cunoscută. Florești, Filipești, Oteteleșeni, Cantacuzinești, Suțulești, Văcărești, Crețulești, Manu, Crețeni etc. Din toată lumea aceasta n-a mai rămas nimic sau aproape nimic. Burghezia, care domină astăzi, pe vremea aceea de-abia începea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
devreme? * Mi se fac șicane la abonamentele la presa străină. Mai întîi mi s-a spus să fac o cerere: am făcut-o, dar răspunsul a fost mereu amînat. În fine, ieri (7 decembrie) m-au anunțat că mă pot abona la „Spoutnik”, dar nu și la „Les Nouvelles de Moscou”. Cine a hotărît? De ce? L-am întîlnit pe Tărăboanță de la Propagandă, care mi-a zis că ei nu s-au amestecat. Am telefonat Olgăi Tarcău, directoarea D.J.P.T.T. Aceasta mi-a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
printre flori și alte plante (...). Dar uneori mă cuprinde jalea când din locuință lipsește albina casei. Nu ies decât foarte rar din gospodărie. Am fost de 2 ori la Fălticeni (12 iul. și 28 aug.). Răsfoiesc presa la care sunt abonat, mai scriu - deși În publicarea lucrărilor Întâmpin numai obstacole - recomandări, trimitere etc., etc. Doream și aștept o precizare În legătură cu locul unde s-a desfășurat bătălia din 12 aprilie 1457, În urma căreia ștefan cel Mare s-a urcat pe scaunul domnesc
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
1 martie a.c. când am avut mulțumirea să ne Întâlnim și să mai cunosc din cei care au participat la sărbătoarea Centenarului „șezătorii”. Sunt un fel de arestat la domiciliu - ca ofițerii pedepsiți pe vremuri. Răsfoiesc presa la care sunt abonat. Apoi mai merg În livada Înverzită. Activitate creatoare? Slabă. Lucrările ce am În manuscris și aș mai Întocmi nu găsesc edituri. și totuși apar volume. Dl. M. Mureșeanu și-a publicat versurile Călător În insomnii, 1991; d. Grațian Jucan a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
răspunsul căci a trebuit să fac fotografiile și apoi am fost puțin Într-un mic concediu la București. Nu știu cum aș putea să obțin toate volumele acestui ghid bio-bibliografic, căci În librării nu se găsește. Eu, de se poate, m-aș abona. Trimit cele două fotografii pe care mi le-ați solicitat. Vă mulțumesc mult pentru amabilitate, cât și pentru munca ce o depuneți. Vă doresc spor la muncă, sănătate, cu alese sentimente de prietenie și prețuire. Dr. Onofrei Tiberiu 738 3
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
în această situație, domnule secretar general, ca poporul să caute adevărul acolo unde poate fi găsit. Adesea mă întâlnesc cu prieteni și ne mai întrebăm ce e nou. Unii, foarte pasivi, spun că nu știu nimic, alții spun că sunt abonați la ziar numai pentru mica publicitate, decese, vânzări, cumpărări, altceva nu-i interesează. Pentru ce toate acestea, domnule președinte? în folosul cui se irosește atâta energie pentru a înlocui adevărul obiectiv cu minciuna? în orice caz, în folosul dvs. și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
15 iulie 1984 Tovarășe Ceaușescu, Sunt țăran din Valea Mureșului și ascult și eu postul de radio E.L., astfel că mai aud ce se întâmplă în lumea largă și mai ales la noi, căci în ziarul Scânteia la care sunt abonat mai mult scrie despre vizitele dvs. În străinătate, telegramele de felicitare după ce veniți acasă, vizitele de lucru în țară, unde sunteți primit cu cântece și dansuri, de parcă ar fi sărbătoare națională și despre situația internațională. Aș vrea ca măcar o dată
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
dimineață sau seară. Mi-am pus pantalonii, am ieșit pe culoar și am văzut ziarul de dimineață în ușa vecină. Mi-am dat seama că nu era seară. Bune și ziarele în asemenea momente! Poate ar fi trebuit să mă abonez și eu. Dormisem cam zece ore, dar trupul meu tânjea încă după odihnă. N-aveam nimic special de făcut în ziua aceea, așa că aș mai fi putut trage un pui de somn. M-am gândit însă mai bine și am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Pământ, la ce oră s-a sculat prim-ministrul, anunțuri de la bursa de valori, sinucideri în familii, masa de seară, lungimea fustelor, prezentarea unor discuri noi, anunțuri imobiliare... Absolut orice găseai în ele. Problema mea era că nu mă mai abonasem la ziare. Renunțasem cu vreo trei ani în urmă la obiceiul de a le citi. Nu mai știu de ce, dar oricum, nu mai simțisem nevoia. Cred că viața mea începuse să o ia pe o pantă care nu mai avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
place mult. Voi aduce pe cineva să repare ușa, voi cumpăra frigider, video și ce-mi mai trebuie. Nu te deranjează dacă am să schimb cuvertura, cearșafurile și perdelele cu unele roz, nu-i așa? — Absolut deloc. — Pot să mă abonez și la un ziar? Aș vrea să știu programul de la televizor. — Poți să faci ce dorești, dar ai grijă! Locul e cam periculos. S-ar putea să te viziteze cei din Sistem sau Simbolatorii. Nu mi-e frică de ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Truisme-lor. Lydie Salvayre și a sa scriitură umorală se regăsesc deja În colecțiile de buzunar. Annie Ernaux cu romanele sale domestice participă la rețeta editurii Gallimard. Dintre francofone, chinezoiaca Shan Sa, o limpezime de cristal Însemnată cu eticheta politică, este abonată la premii de la debut, frumoasa japoneză Linda Lê, o experimentalistă greu lizibilă, cubaneza Zoé Valdès dau culoare unui perimetru oricum surapopulat, senegaleza Fatou Diome scrie despre experiența dezrădăcinării În Le Ventre de l’Atlantique (2005). Vor mai fiind multe altele
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
apoi ne-a dat drumul, pentru că am spus drept. Avea încredere în noi pentru că știa că suntem cinstiți. În sertarul mesei din clasă, care nu era închis niciodată, erau aranjate frumos Gazeta de Moldavia și Gazeta Transilvania, la care era abonat, puse anume acolo ca să le citim, broșuri, creioane, uneori și bani; niciodată nu a lipsit nici un fir de ață; și eram mulți în clasa a III-a"... Ion Popescu, ardeleanu, profesorul de la Bârlad, a lucrat și el energic pentru Unire
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
un cămin unde să ne adunăm și să ne serbăm festivitățile. De anul trecut, apare Revista Catolică, o serie periodică, care, prin cuprinsul său bogat și forma sa plăcută, corespunde menirii sale. E de dorit ca această revistă să fie abonată de cât mai mulți, sprijinind astfel de fapt cauza noastră și contribuind la onoarea Bisericii catolice din țară (...)"363. Într-o lucrare biografică dedicată arhiepiscopului Netzhammer, s-a elogiat contribuția acestuia la fondarea, susținerea și dezvoltarea revistei 364 și însemnătatea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
însă, iar revista a apărut în continuare, până în 1916. S-a înregistrat în acești primi ani o creștere constantă, dar lentă, a numărului de abonamente; totuși, acest lucru nu a însemnat creșterea numărului cititorilor revistei, căci nu toți care se abonau citeau revista 579. În Lumina creștinului se făcea publicitate și celorlalte reviste catolice care circulau în Moldova, la București și în Transilvania. S-au enumerat și titlurile cărților religioase care apăruseră în acea perioadă, precum și locul de unde acestea puteau fi
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
noi colaboratori, precum: Iosif Frollo și sora lui, Mia, preotul Iosif Ghiuzan și alții 582. Problema neplății abonamentelor a revenit și după reluarea publicării, iar preotul Gabor a combătut în paginile revistei motivațiile cititorilor care au refuzat să se mai aboneze. Revista a început să trateze din ce în ce mai mult evenimentele și cărțile greco-catolice; drept urmare, prima pagină din anul 1920 a publicației a anunțat că la Blaj a fost consacrat mitropolitul de Alba-Iulia și Făgăraș, Vasile Suciu. Treptat, revista a fost citită și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Roma, Anglia, Belgia, Olanda, Japonia, America, Guatemala, Columbia, Africa). La începutul Almanahului pe anul 1915 a apărut un text intitulat O datorie pentru fiecare catolic, ce conținea citate ale unor episcopi și papi, menite să mobilizeze populația catolică să se aboneze la publicațiile tipărite de Biserică: "Este o sfântă datorie a fiecărui catolic să sprijinească presa catolică și să o răspândească cât mai mult în popor (Papa Pius IX); Este o faptă foarte bună, ba chiar o sfîntă datorie de a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
parohial apărut la București și care s-a adresat membrilor parohiei Sfântul Iosif. Toate publicațiile s-au adresat comunității catolice, însă ele erau specializate, având (așa cum am mai menționat) un public țintă precis și diferit, care era îndemnat să se aboneze la cât mai multe reviste catolice. Analiza receptării publicațiilor catolice din România (a modului în care au fost ele primite de cititori) a dus la următoarele concluzii: prima, a fost aceea conform căreia nu toți cei care se abonau la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
se aboneze la cât mai multe reviste catolice. Analiza receptării publicațiilor catolice din România (a modului în care au fost ele primite de cititori) a dus la următoarele concluzii: prima, a fost aceea conform căreia nu toți cei care se abonau la aceste reviste le și citeau; apoi, mulți abonați au invocat numeroase motive pentru a renunța la aceste reviste: "la noi în casă nu știe nimeni carte, nu pricep nimic din ce scrie, n-am niciun folos din citire, nu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
numeroase motive pentru a renunța la aceste reviste: "la noi în casă nu știe nimeni carte, nu pricep nimic din ce scrie, n-am niciun folos din citire, nu sunt parale, e prea scumpă, eu împrumut de la alții, eu sunt abonat la o revistă, n-am vreme de citit, am să mă mai gândesc"798. Raportul dintre ponderea populației catolice din România 799 și tirajele publicațiilor ce i se adresau arată că acestea au fost bine receptate. Viața a fost o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]