16,767 matches
-
a volumului, în așa fel concepută, încît devine ea însăși text. Dispunerea în pagina, prin sugestiile pe care le conține, are un aport considerabil în valorificarea versurilor. Cel mai grăitor exemplu îl constituie poemul În tine te prăbușești, unde grafia absolvă monorima de o posibilă bănuiala de facilitate. Volumul îmi pare o reușită. Cu Vedere periferica, Monica Rohan, pe lîngă faptul că știe să atragă în mod inteligent privirea cititorilor (cumpărătorilor!), știe să le bucure și "ochiul lăuntric". (Monica Rohan - Vedere
A privi, a scrie by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17830_a_19155]
-
s-a ilustrat a fost, totuși, un autodidact. Nu și-a terminat, la Chișinău, măcar liceul și nici facultatea juridică a universității din Harkov, unde, în 1852-1854, nu a urmat decît doi ani. Oricum studii filologice sistematice Hașdeu nu a absolvit. Și, cu excepția unui curs de limbă sanscrita audiat la Harkov, întreaga pregătire filologica și-a făcut-o singur, la început sub îndrumarea învățatului sau părinte Alexandru. Dar pregătirea să a fost atît de cuprinzătoare și de profundă încît, încă din
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
la numai 36 de ani. Atât, numai 36 de ani (neîmpliniți) a trăit Cristian Popescu! S-a născut la 1 iunie 1959 și a murit la 21 februarie 1995. în acest scurt interval a reușit să-și facă studiile ( a absolvit Facultatea de Litere a Universității din București în 1990), să publice trei cărți (Familia Popescu, poeme, col. "Cartea cea mai mică" a revistei Convingeri comuniste, 1987, Cuvânt înainte, poeme, Buc., CR, col. "Debut", 1988, Arta Popescu, poem 1987-1993, Buc., Societatea
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
Ștefanelli scria: "eu nu l-am văzut", sau Botoșani, sînt anecdote și confuzii. M. Eminescu nu era omul care să se ascundă de mai vechii cunoscuți, colegi sau prieteni. Anumite nemulțumiri, ultimele examene la o școală particulară, pe care a absolvit-o, fără bacalaureat, din capitală, precum și dorința de a face studii superioare, l-au făcut să abandoneze teatrul. În fragmentele autobiografice din romanul Geniu pustiu (scris între 1868-1871), prin intermediul personajului său, tînărul poet mărturisea: "dorință nemărginită, o sete arzătoare de
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
regimul cu pricina a însemnat doar o impostură dureroasă. Atît și nimic mai mult. Dl Reichmann nu-și reneagă, cum se vede, duioșia față de Ceaușescu și comunism. în cuvintele altuia, îl face pe Antonescu responsabil, după ce, în cuvinte proprii, îl absolvise de vină. O schimbare discretă și tactică. Ceaușescu rămîne însă un simplu impostor. Vinovat de a ne fi provocat durere. Uimitor e că dl Reichmann are pretenția să fie luat în serios ca un intelectual cinstit. Poate la Le Monde
Precizări necesare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17205_a_18530]
-
sîngeroase, revanșarde. Cea a poligamului și-n toate dezmățatului Henry al VIII-lea, ce (n-)a omorît un om pentru eternitate (dar care, la fel ca Nero, știa totuși să compună muzică și versuri, însă nu știa că arta nu absolvă totdeauna și pentru orice) și aceea a urîtei și îmbătrînitei Bloody Mary, care a știut măcar să moară înainte de a fi prea tîrziu și să-i ofere astfel Angliei o șansă. O anamorfoză e un semn de carte. De istorie. 4
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
mare stimă a dnei Anca Sârghie, acest jurnal a fost, în sfîrșit, publicat, însoțit de un consistent studiu introductiv. Nicolae Cristea, născut în 1834, era fiu de țărani din Ocna Sibiului și își datorează cariera mitropolitului ortodox Andrei Șaguna. A absolvit liceul de la Sibiu (în limba germană), și, apoi, în 1857, a devenit student al Institului teologic sibian. Aici a avut loc întîlnirea, plină de consecințe, cu mitropolitul Șaguna. Acesta, apreciindu-l mult pe tînărul student, îl sfătuiește să se înscrie
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
c-un cerc de aur/ ireparabilul/ ei gît frumos;/ strîngi mortu-n brațe/ vezi vipera/ născîndu-se chiar/ din gura-ți/ perfectă, fugi/ cu fructul dulce, lipicios/ hipnotizînd paznicii" (Ireparabil). Astfel, eterna Evă își recunoaște, cu o galeșă remușcare, "păcatul", absorbit și absolvit de poezia de care se arată vrednică. Aptă a-și hipnotiza angelicii paznici, fuge înspre noi cu fructul dublei cunoașteri, etice și lirice, fruct senzual, "lipicios" de materie metaforică ce se prelinge în stihuri. Ștefania Plopeanu: Starea de juxtapunere, Asociația
Canonul feminin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17226_a_18551]
-
mod iezuit. Sfîrșitul său pare tot un episod dintr-o operă romantică: murea tînăr încă, nenorocit și singur, la un spital de ofticoși, dar era purtat în ultimul său drum de Kogălniceanu și de C.A. Rosetti, era deplîns și absolvit de culpe de cei mai mari poeți ai noștri. Iată acel necrolog de pomină, în care atoateiertătorul Eminescu își omagia fostul adversar din perspectiva eternității, găsindu-i merite care-i fac figura mai puțin dezgustătoare în fața urmașilor". A fost sau
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
al unui creator și cel care veghează ca, odată ieșit la rampă, spectacolul să meargă în condiții bune. Un fel de tată adoptiv, grijuliu și tandru cu toți copiii care apar în viața lui. Acum cîțiva ani, Vlad Stănescu a absolvit secția de regie-teatru a unei Universități particulare cu spectacolul Emigranții de Mrozek: un debut oarecum timid și plin de multe precauțiuni. Această a doua montare se situează cu adevărat în zona profesionalismului, bucurîndu-se de suplețe și de un aer bine
Despre singurătate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17249_a_18574]
-
a trimis o ediție Agârbiceanu, prefațată de d-sa, Paul Georgescu i-a răspuns a multumire, notînd, în misivă, gînduri și opinii interesante despre proza lui Agârbiceanu, Sadoveanu, Hogaș. În următoarea scrisoare, a treia, datată 5 iulie 1978, cum interlocutorul absolvise facultatea și dorea să se rostuiască (dar avea puține șanse) la Cluj, Paul Georgescu notează: "a fi intelectual nu e o profesie, ci o calitate" și se arată încîntat de faptul că interlocutorul său a scris un eseu polemic față de
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
lui N. Petrașcu. Îi mersese buhul de tînăr talentat, cu mare viitor literar nu numai în cercul de prieteni. Capul nu-i stătea la examene, pe care le tot amîna, în timp ce tînăra sa consoartă își vedea de treabă, voind să absolve facultatea și să devină dăscăliță. Iar Doru numai la asta nu gîndea, în minte ivindu-i-se ideea unei noi nuvele, la care tot trudea greu în odăița lor matrimonială, deranjîndu-se reciproc. Doru a înțeles că s-a pripit cu
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
cu Constanța Buzea? După cum ne informează autoarea, copilăria sa a fost însemnată, precum cea a lui Blaga, de o traumă a tăcerii: "Sînt un om timid pe viață.(...) Iată pentru ce scriu. Acest fel de-a fi, soluția aceasta mă absolvă de riscul atît de des al minorelor schimburi orale". Smulsă de-a dreptul din necuvîntare, creația a dobîndit pentru poetă o importanță aparte: "Limba a devenit pentru mine un act de-o solemnitate extremă, un templu în care se rostește
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
silnice) "rațiuni de stat". Considerîndu-se pe sine un emisar al Providenței, nu acționa, cu toate astea (era să spun: cu toată oastea!), în numele "necesității istorice", de mai tîrziu. De inspirație hegeliană, acest concept misticoid e o "găselniță" marxistă, - care justifică, absolvă, inocentează orice crimă. Ipostaziată excesiv și acționînd teleologic, aidoma divinei Pronii, Istoria (cu un "I" majuscul) ține cu clasa muncitoare și avangarda ei, partidul, Partidul (cu "P" mare): unic, omnipotent și infailibil. Se înțelege de la sine că NU trebuie să
Stalinismul toponimic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/17405_a_18730]
-
chiar de amurgul românului istoric, ca gen. Biografie de echinoxist Eugen Uricaru s-a născut la 1 noiembrie 1946 la Buhusi, în familia unui muncitor. A urmat cursurile Liceului militar "Ștefan cel Mare" din Câmpulung Moldovenesc, pe care le-a absolvit în 1964. Apoi, însă, a studiat filologia la Cluj, formându-se ca scriitor în climatul grupării literare "Echinox". Un moldovean visător educat la scoala seriozității ardelenești! Din această combinație a rezultat o erudiție melancolica, atrasă de vechi mitologii orientale, de
Amurgul romanului istoric by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17913_a_19238]
-
o fizică, biologie, medicina, sociologie și chiar lingvistică (limbaj) onirice. În subsol explicațiile parcurg serii întregi, de la simple cuvinte la poeme ori chiar române. Acțiune temerara pentru care, dacă o voi duce la capăt, îi rog pe cititori să mă absolve." În afară de primele trei secvențe din Prolog, întitulate Idolii și publicate într-un supliment al "Vieții Românești", se pare că în hîrtiile rămase neinventariate după moartea lui s-ar mai află fragmente și note pentru Mărul Cunoștinței. * În puținul spațiu care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17940_a_19265]
-
am decît imaginea ei apărînd misterioasă, intactă și splendida, din apă. Nici nu știu cum era în realitate. La Cernăuți cum ați ajuns? Ca studentă a Politehnicii "Gh. Asachi" din Iași, funcționînd însă la Cernăuți. Am facut chimie industrială. Sînt inginer. Am absolvit în 1946, după refugiu. Am o nostalgie cernăuțeana. Era un oraș occidental. Și comercial, și cultural. Influențele culturale erau românești și austriece. Se simțea încă, și din punct de vedere administrativ, amprenta austriacă. Mi-amintesc Teatrul... Național de acolo, străzile
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
la regie la fel. Dar cum? Din anul întîi am trecut direct în anul patru. Tocmai avea loc reforma învățămîntului și aveai posibilitatea să dai mai multe examene odată. Am fost foarte puțini cei care am avut acest curaj. Am absolvit șase: Vlad Mugur, Mioara Cremene, Jeni Acterian, Dumitru Neleanu, George Teodorescu și cu mine. Institutul s-a înființat așadar în 1948, prin desființarea Conservatorului Regal, si a început prin a nu avea profesori la regie. Era o jale. Muriseră Victor
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
în 1914, a murit, lăsînd-o văduva pe Ludovica, care, mai trebuia să aibă grijă de ultimii trei copii minori, pe care voia să-i aducă la profesiuni sigure și onorabile O fată, Rîța, a fost ajutată de scriitor pentru a absolvi, la București, o școală de silvicultura, iar Tiberiu, mezinul, va studia dreptul, devenind avocat, lăsînd niște, să le spun, memorii în care îl cam calomnia pe fratele său, scriitorul, sicanînd-o pe Puia cu pretenții la moștenire. Ludovica, femeie aprigă, desi
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
exclama poetul nostru, precum autorul Laudei somnului), iar ca atitudine morală cu o toleranță, cu o larg comprehensiva poziție, dispusă a interpreta pînă și "damnarea" poetului (iubirea pentru contingent) că pe o specie de "păcat" venial, ce ar putea fi absolvit, Purgatoriul fiind invocat cu un patetism nelipsit de-o nuanță de cochetărie: "Tîrziu mi-am pierdut inocentă adolescentului,/ cînd eliberat mă credeam de ispitele lumii,/ acum mai seamăn eu sfîntului ce vorbea cu păsările,/ sau șunt doar o pasare pe
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
dictat de necesitatea contrastelor ori a echivocului atît de liric productiv): Bînd ieftine băuturi în bucătărie cu tinerii/ și învățîndu-i o învățătură ce nu e în cărți,/ vorbindu-le despre iubire în vremea internetului,/ despre indurarea care pe toate le absolvă, daca iubim.// Ezitînd totuși la diferență, altfel clară, dintre Eros/ și Agape.// Chipul tău e bine modelat de degetele lui Dumnezeu,/ pe care prea puțin îl asculți în rugăciunile-ti solitare,/ fiica a Neîncrederii de ce nu mă crezi că El
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
piscine și palmieri. Surprinzător și lăudabil este faptul că frumoasa poeta - o adevarată Claudia Schiffer a poeziei - a rezistat tentației de a deveni o vedetă a vietii mondene și s-a consacrat, cu modestie și seriozitate, muncii intelectuale. După ce a absolvit (în 1977) Facultatea de Filologie - secția română-engleză - a Universității din București, s-a angajat la Editură Univers, ca redactor responsabil cu literaturile de limbă engleză (pentru că în 1992 să devină redactor-șef al acestei importante edituri). A continuat să scrie
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
discret la Timișoara, evitând să se situeze în prim-planul vieții publice. S-a născut la 8 iulie 1942, la Turnu Severin, ca fiu al medicului Nicolae Foartă și al profesoarei de muzică Yvonne Foartă (Burger, înainte de căsătorie). În 1965 absolvă Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara, iar în 1978 obține titlul de doctor în filologie. Încă din timpul studenției publică articole de critică literară în revistă Scrisul bănățean. Devine cunoscut că poet scriind în colaborare cu Andrei Ujică texte
I.L. Caragiale si Serban Foartă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18114_a_19439]
-
originalului. Aflăm acum de la Iv Martinovici că traducătorul lui Rilke, al multor altor poeți și prozatori germani de primă mînă, dar și japonezi și chinezi, s-a născut la Hunedoara în 1921, într-o familie de intelectuali cultivați, ca a absolvit cu Magna cum Laudae filosofia la Cluj și a frecventat Cercul literar de la Sibiu, că nu a putut publică decît în relativ scurtă perioadă de deschidere două volume de poeme originale, Unde și Vatra. În urmă înscenării securistice cu "meditația
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18127_a_19452]
-
bărbaților, așa după cum bărbații petrec pe seama femeilor? De ce sexul-frumos nu și-ar lua din când an când câte o revanșa?..." * Poți să crezi că d'Arthez, ănselat, știa că este ănselat, și că e un dar al geniilor creatoare să absolve, orice ar fi, firea omenească, mai ales când ea dă dovadă de mult stil și mult farmec și de o fantezie și de o inteligență ieșite din comun.
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]