1,052 matches
-
argu mentative, tehnici asociate gândirii logice: deducția, inducția, analogia, inferența, de monstrația, explicația, reducerea la absurd etc. Tipurile de argumente utilizate mai frecvent sunt: - argumentele logice: se adresează rațiunii, apelând la operațiile fundamentale ale gân dirii (analiza, sinteza, comparația, generalizarea, abstractizarea și concretizarea), eviden țiind categoriile adevărat/fals cu ajutorul diverselor tipuri de raționamente (deductiv, inductiv, analogic sau prin inferență); - argumentele psihologice: vizează mentalități, concepții, prejudecăți, stereotipii de gândire (argumentul autorității, cel al informației creditabile, al modelului funcțional etc.); - argumentele etice: fac
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
numai plecând de la singular"9. Am zice că suntem condamnați să procedăm astfel, neavând cum să ne sustragem legilor propriei noastre gândiri. Din dorința de a evita atât excesele istoricismului, ori ale unei pozitivizități naturaliste de tip Taine, cât și abstractizările arbitrare, vom încerca să ne transpunem în epoca lui Dilthey, cu conceptualizările noastre post festum cu tot. Pentru o astfel de analiză, luăm drept premise chiar ideile contextualiste ale lui Dilthey referitoare la intercondiționarea fenomenelor din perioada de referință, apoi
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de drum, după care se despart. Dilthey se mai deosebește de Comte și prin poziția față de psihologie. Părintele pozitivismului nu include psihologia în tabloul științelor fundamentale (matematica, astronomia, fizica, chimia, biologia și sociologia), ierarhizate de el în funcție de gradul lor de abstractizare de la maxim la minim, fiecare dintre acestea bazându-se pe rezultatele "mai abstracte" ale celei anterioare ei în această succesiune 167. Comte îi rezervă psihologiei pe care în Einleitung..., iar apoi în Ideen..., Dilthey va pune atâta preț în fundamentarea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
conștiință și existență (vezi I, 3F). "Prin faptele din domeniul aprehensiunii sensibile continuă Dilthey suntem conduși spre examinarea imanenței ordinii în materia experienței noastre sensibile, iar separarea materiei impresiilor de formele sintezei se dovedește a fi un simplu instrument al abstractizării" (s.n.)58. În finalul notei după ce încearcă să analizeze din acest punct de vedere principiul identității, al contradicției și al terțului exclus, fără a fi însă deocamdată prea convingător 59 -, autorul desprinde concluzia că "legile gândirii nu desemnează deci pentru
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
La drept vorbind, o conștiință permanent istoricizată nici n-ar putea rămâne prizoniera unui concept transcendental. Să ne reamintim că din punctul de vedere al lui Dilthey "separarea materiei impresiilor de formele sintezei" nu este decât "un simplu instrument al abstractizării" ulterioare. Operată din capul locului, o asemenea delimitare, ce poate surveni numai a posteriori, n-ar face decât să contrazică ideea de Lebenserfahrung pe care mizează autorul. Pe deasupra, ar exista riscul ca o cunoaștere supusă unei astfel de grile invariabile
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Apoi, pentru a sublinia raportul dintre cele două tipuri de științe, autorul adaugă: "Viața spirituală a unui om nu e decât o parte a unității de viață psiho-fizice reprezentate de existența individuală" (o parte "ce poate fi delimitată pe calea abstractizării"), în timp ce "sistemul acestor unități ale vieții este realitatea (das System dieser Lebenseinheiten ist die Wirklichkeit), care constituie obiectul științelor istorico-sociale" (s.n.)98. În aceste condiții, Dilthey are în vedere o "relativă autonomie a științelor spiritului", fără a omite totuși "sistemul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
se împart în: 1) "realități"; 2) "teoreme"; 3) "judecăți de valoare și reguli". Drept urmare, Dilthey face distincția între: 1) enunțuri care exprimă "ceva real, dat la nivelul percepției" (ele constituie "componenta istorică a cunoașterii"); 2) enunțuri principiale, care arată cu ajutorul abstractizării "uniformitățile conținuturilor parțiale ale acestei realități" ("componenta teoretică"); 3) enunțuri care exprimă "judecăți de valoare și prescriu reguli" ("componenta practică") s.n.111 Mergând mai departe, observăm că această triadă pare să-i slujească lui Dilthey drept criteriu pentru celebra delimitare
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
senzorial>> (procesele senzației și percepției) este legat structural de nivelul <<conceptual>>. Iar acest lucru este exemplificat în <<aprehensiunea obiectuală>> prin faptul că operațiile elementare ale comparării, separării și reuniunii, ca operații premergătoare gândirii discursive, constituie suportul operațiilor logice: conceptualizarea, judecarea, abstractizarea etc." (Prefață la op. cit., p. 12). 59 Demonstrația nu ne convinge, fiindcă se bazează pe o descriere logică a celor trei principii, insistându-se asupra caracterului lor formal. Finalmente, aceasta dovedește într-un fel contrariul a ceea ce-și propusese
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
afirmație, anticipăm faptul că lucrurile se vor lămuri totuși ulterior, când autorul va trece la "legimimarea" conceptului de psihic. Așa cum vom vedea de îndată, Dilthey va renunța la expunerea situației sub aspect logico-formal și se va referi explicit la fenomenul abstractizării ca derivare efectivă a unei structuri secundare ("conexiunea dobândită a vieții psihice") dintr-o structură primară ("conexiunea trăirilor"). 60 Ibid. 61 Asupra acestui aspect vom reveni de îndată, când vom aborda problema transcendentalității conceptului de "trăire". 62 V. Drăghici, Prefață
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
greu în activitate. Este foarte ușor distras de cel mai mic zgomot, mișcare sau orice alt factor perturbator Memorie: predominant mecanică și de scurtă durată; viteza de memorare lentă; întipărirea slabă, durata păstrării scurtă. Gândire: concret intuitivă; capacități reduse de abstractizare și generalizare în raport cu vârsta. Limbaj și comunicare: Volumul vocabularului: sărac, concretsituativ Semantica: înțelege informația verbală în ritm lent după multe repetări Structura gramaticală: construiește propoziții scurte, acordul gramatical nu este bine format. Tip de comunicare: verbală, mimico-gesticulară. Răspunde la întrebări
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
colegilor. IV. Date privind dezvoltarea personalității Percepție: difuză, superficială a materialului de învățare; Atenție: instabilă, se concentrează foarte greu în activitate; Memorie: predominant mecanică și de scurtă durată; viteza de memorare rapidă; durata păstrării lungă; Gândirea: concret intuitivă, nu face abstractizări; Limbaj și comunicare: vocabular bogat, exprimare frumoasă și corectă, uneori vulgară; Imaginație: relativ bogată; Afectivitate: imatur emoțional; reacții emotive cu caracter exploziv (țipete, plâns, aruncarea caietelor); Psihomotricitate: coordonare motrică generală bună; Motivație: predominant extrinsecă; Temperament: puternic exteriorizat, impulsiv, nestăpânit, inegal
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
și pot recrea lumea. Tema este erotică, dar vizează și raportul creator-creație. În prima secvență lirică, doi îndrăgostiți percep în felul lor realitatea, iar în secvența a doua este prezentată relația propriu-zisă. În prima secvență are loc un proces de abstractizare a concretului evidențiat prin metafore: îndrăgostiții sunt cele două "toarte" ale amforei și stau de o parte și de alta a orei. În a doua secvență se petrece un fenomen invers, de concretizare a abstractului reliefat prin personificări: cuvintele "se
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
clase se ”avântă” în planul categorial abstract (conceptual) al gândirii și câți rămân în planul mai comod, categorial-concret (noțional). E bine să le propunem o scurtă intervenție scrisă, anonimă, de interes major pentru ei, dar care să solicite generalizare și abstractizare în tratare (de exemplu, ceva de genul pro și contra clonării sau superindividualizare și esență umană ori practica eutanasiei între acceptare și refuz). Analizăm apoi statistic ponderea exprimării ideilor în termeni concreți, situaționali, particulari, față de cea a exprimării conceptuale. Avem
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
nu remarcăm că intelectualii dezvoltă "o anumită atitudine, precum și anumite interese comune suficient de puternice, pe baza cărora se dezvoltă un anumit tip de comportament, asociat, de regulă, cu conceptul de clasă socială"59. Calitatea profesională, curiozitatea caracteristică, puterea de abstractizare, independența și dorința de afirmare, urmărirea unui scop grandios orientat spre dezvoltarea societății, dau formă unei tipologii anume înzestrată pentru cercetare, respectiv cercetătorului, căruia i se adaugă inventatorul, elementele centrale ale pieței cercetării-dezvoltării-inovării, elemente de acțiune directă în aplicarea unei
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
a principiului responsabilității individuale, nu și împotriva legitimității lui teoretice ca exigență a dreptății distributive. Astfel, crede Arneson, "toate aceste critici sună plauzibil, însă niciuna nu este, totuși, corectă (...). În primul rând, trebuie să ținem întotdeauna cont de nivelul de abstractizare la care se presupune că discuția are loc. Un contraexemplu la un principiu moral vizează implementarea lui cu succes în anumite circumstanțe specifice și demonstrează că implicațiile acceptării principiului în acele circumstanțe sunt moral inacceptabile, astfel încât, pentru a bloca aceste
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
sociogramelor și sociomatricelor, al tabelelor; interpretarea să fie fundamentată științific, să găsească o profilaxie, să preîntâmpine un eșec. Măsuri de asigurare a progresului ori de recuperare Bateria de teste poate cuprinde: teste de cunoștințe; teste privind lărgimea vocabularului; probă de abstractizare și generalizare; probă pentru spiritul critic; 19 probă de judecăți morale; test sociometric; teste privind analiza și sinteza; Exemplu: Eliminați prin tăiere cu o linie cuvântul nepotrivit din seriile: a) fluture, albină, pește, crocodil, tunet; b) roșie, castravete, salată, varză
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
Foarte bună ο Bună ο Acceptabilă ο Slabă • Capacitate de analiză și sinteză ο Foarte bună ο Bună ο Acceptabilă ο Slabă • Capacitatea de comparație (stabilirea asemănărilor - deosebirilor) ο Foarte bună ο Bună ο Acceptabilă ο Slabă • Capacitatea de generalizare (abstractizare - concretizare) ο Foarte bună ο Bună ο Acceptabilă ο Slabă • Capacitatea de rezolvare creatoare a problemelor ο Foarte bună ο Bună ο Acceptabilă ο Slabă 23 • Capacitatea de operare cu noțiuni, judecăți, raționamente ο Foarte bună ο Bună ο Acceptabilă
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
grupului. SmX=Alegeri primite de XRespingeri primite de X N-1 Unde N, este numărul total al membrilor grupului. Atenție la: a) finalitățile testului asupra conduitei și învățării; b) felul testelor: de constatare, de dezvoltare, de recuperare. 35 PROBA DE ABSTRACTIZARE ȘI GENERALIZARE Copilul: Vârsta: a) Un câine, un pește, o pasăre sunt b) O rochie, o bluză, o cămașă sunt c) Ionel salută de fiecare dată când se întâlnește cu cineva. Cum este Ionel? d) Vasile mănâncă tot ce i
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
în activitate. Este foarte ușor distras de cel mai mic zgomot, mișcare sau orice alt factor perturbator Memorie: predominant mecanică și de scurtă durată; viteza de memorare lentă; întipărirea slabă, durata păstrării scurtă. 42 Gândire: concret intuitivă; capacități reduse de abstractizare și generalizare în raport cu vârsta . Limbaj și comunicare: Volumul vocabularului: sărac, concretsituativ Semantica: înțelege informația verbală în ritm lent după multe repetări Structura gramaticală: construiește propoziții scurte, acordul gramatical nu este bine format. Tip de comunicare: verbală, mimico-gesticulară. Răspunde la întrebări
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
75 IV. Date privind dezvoltarea personalității Percepție: difuză, superficială a materialului de învățare; Atenție: instabilă, se concentrează foarte greu în activitate; Memorie: predominant mecanică și de scurtă durată; viteza de memorare rapidă; durata păstrării lungă; Gândirea: concret intuitivă, nu face abstractizări; Limbaj și comunicare: vocabular bogat, exprimare frumoasă și corectă, uneori vulgară; Imaginație: relativ bogată; Afectivitate: imatur emoțional; reacții emotive cu caracter exploziv (țipete, plâns, aruncarea caietelor); Psihomotricitate: coordonare motrică generală bună; Motivație: predominant extrinsecă; Temperament: puternic exteriorizat, impulsiv, nestăpânit, inegal
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
poate pune la dispoziția întregii societăți, ceea ce se petrece în mintea unui singur om"19. Același cercetător afirmă: „cuvintele sunt acelea care dau oamenilor posibilitatea să pătrundă dincolo de suprafața lucrurilor, până la esența și legile lor. FĂră cuvinte nu există nici abstractizare, nici generalizare, nici gândire, nici practică socială"20. Se știe că principala "unealtă" a profesorului de Limba romană este, în ultima instanță, cuvântul și, de aceea, ne vom apleca asupra acestei realități atât de fascinante, scoțându i în evidență diferitele
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
Generalizarea nu este numai operația gnoseologică prin oare se formează sfera noțiunilor ci și operația logică prin care se poate extinde aceasta sferă. Specificarea este operația logică prin care se poate restrânge sfera noțiunilor. Generalizarea gnoseologică este dialectic legată de abstractizare iar generalizarea logică este dialectic legata de specificare. Generalizarea și specificarea sunt operații logice care nu se aplică niciodată sferei unei singure noțiuni, ci sferelor unui lanț de noțiuni supra și subordonate. 30 H.Wald, op.citată, p.82-8. 23
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
aceea se poate vorbi de o dezvoltare a semnificației în cadrul căreia educația poate juca un mare rol. Relația dintre gândire și limbaj este importantă în ceea ce privește formarea conceptelor, a noțiunilor, care reprezintă un înalt grad de generalizare dar ș i de abstractizare, o capacitate de sinteză dar și de analiză care să poată realiza clasările noționale superioare, după ce s~a sesizat și extras esențialul din obiecte și din fenomene. În crearea și perfecționarea acestui sistem extrem de complex al noțiunilor, limbajul este absolut
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
sintagmatice favorizează activitatea gândirii, oferă sprijinul pentru depășirea treptată a formelor de gândire concretă, oferă mijloacele directe pentru stabilirea relațiilor corecte între fenomene sau obiecte, oferă cadrele și sprijinele pentru funcționarea gândirii logice, oferă uneltele absolut necesare pentru procesele de abstractizare și generalizare. De asemenea, posibilitatea de analiză a cauzalității din propria gândire adică gândirea critică și capacitatea de reversibilitate a gândirii se dezvoltă pe măsură ce se dezvoltă limbajul, care "permite fixarea și reapariția unor conținuturi identice , facilitează diferențierea între diversele aspecte
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
transformă prin transformarea întregii lui personalități”78), și de aceea procesul de predare a acestui obiect de studiu trebuie să meargă mână în mână, cu educarea gândirii logice, a afectivității, a posibilităților perceptive. Copilul la vârsta pubertății are posibilități de abstractizare; esențialul este ca el să fie pus în situații care să-i arate necesitatea unui anumit mod de exprimare, funcțiile limbii, utilitatea ei pragmatică, și de aceea un factor important în procesul de învățare a limbii materne este crearea unei
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]