1,220 matches
-
în derâdere și pe un Dumnezeu care-și arată dosul în prezența rugului aprins și îi poruncește tatălui să-și jertfească fiul sau pe profetul lui născut dintr-o fecioară, care înmulțește pâinile, preface apa în vin și alte asemenea absurdități... Cu mult înaintea lui Feuerbach, Lucrețiu atacă religia în fundamentul ei, caută să afle ce anume o constituie și dezvăluie motivele pentru care oamenii își făuresc idoli, li se închină, se înstrăinează de ei înșiși și sfârșesc prin a-și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
devine hazardat: „Cui sare multe trepte deodată i se frânge piciorul”; „Cine nu e mulțumit de puțin nici de mult n-are parte”.) Prostului nu-i stă bine dacă nu e și fudul. (Prostul este atât de puțin conștient de absurditatea vorbelor și faptelor sale, Încât pretinde celor din jur să i le aprecieze. Dar tot ceea ce ar putea Învăța un prost este să Încerce să dea prostiei sale un aspect agreabil. „Nimic nu este mai Înspăimântător ca ignoranța activă.” (J.
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ceea ce se întâmpla în afara acestei existențe în rândul poporului! Nimic n-a fost mai antifascist decât această exaltare a lui Penna în Italia fascistă, văzută ca un loc de o frumusețe și de o bunătate de nedescris. Penna a ignorat absurditatea și cruzimea fascismului, a considerat că acestea nu există. O insultă mai gravă nici că putea să născocească, inocent, împotriva fascismului. Căci Penna este crud: nu are milă pentru ceea ce nu este învestit cât de puțin cu harul realității, darămite
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
o constatare la care merită să reflectezi.” 7. „...nu există cazuri de băieți care, după ce au suferit violențe sexuale, să fi devenit homosexuali din cauza unor astfel de violențe. Să presupui un asemenea lucru chiar și pentru o clipă este o absurditate evidentă. Dimpotrivă, trauma va fi de așa natură, încât îl va îndepărta pentru totdeauna de homosexualitate. Doar dacă nu cumva violența nu este decât o violență pretinsă, iar băiatul a căutat, inconștient sau nu, ceea ce i s-a întâmplat.” 8
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
la intervale foarte mari de timp sunt extrem de greu de replicat. De pildă, Olweus (1979) arăta că în ceea ce privește agresivitatea pe care un copil o manifestă față de altul, la nivel fenotipic, prin comportamentul de distrugere a jucăriilor acestuia, ar fi o absurditate să mai încercăm să o mai măsurăm după o perioadă de 25 de ani, când copilul ar deveni o persoană matură, a cărei agresivitate cu siguranță n-ar mai lua aceeași formă de expresie fenotipică. Ca urmare a criticilor și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
tinerețea - În astfel de condiții deplorabile. Deși inițial li s-a spus că vor pleca pentru cel puțin șase săptămîni să lucreze, aflarea crudei realități le-a Îngrozit. Reacția imediată a fost Încercarea deportaților de a-și explica astfel de absurdități. Pentru a face față realității și pentru a supraviețui, femeile au trebuit să găsească o explicație rațională nu doar pentru faptul că au fost deportate, ci pentru Întreaga lor existență. Unele, precum Șimon, au găsit un sens prin credința În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a acoperi practicile recente, așa cum se poate observa cu ușurinț), dac) arunc)m o privire asupra teoriei ,,structurale” a imperialismului, aparținând lui Johan Galtung. Ducând teoria neocolonialist) pan) la ultimele sale consecințe logice, Galtung îi demonstreaz) f)r) s) vrea absurditatea. Imperialismul, în viziunea lui Galtung, este o relație între, pe de o parte, state mai echilibrate și mai bogate, si, pe de alt) parte, între state mai puțin echilibrate și mai s)race. El transform) imperialismul într-o chestiune structural
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Statele Unite, Uniunea Sovietic) și Chină interacționeaz) strâns, deoarece credem c) acțiunile luate în mod separat afecteaz) puternic perechea sau triada, indiferent dac) ele constituie sau nu relații care pot fi observate sau tranzacții care pot fi evaluate. Ne scutim de absurditatea de a afirma c) un nivel sc)zut al interacțiunilor observate dintre sau printre anumite state ar indică insignifianta relațiilor lor, si o facem bazându-ne pe ceea ce știm deja. Continuit)țile și repetițiile împiedic) eforturile de a explica politică
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
a fost, timp de secole, legată de cea a poporului român, un teritoriu de același sânge, cu aceeași limbă, cu aceleași tradiții, nu putea să nu graviteze către masa poporului român. „Existența unui stat basarabean independent ar fi fost o absurditate. Imperialismul bolșevic, cel care mai târziu a absorbit Ucraina, Belorusia, Georgia ș.a., ar fi constituit o amenințare permanentă pentru o republică basarabeană. Pe de o parte, existența unui stat român alături de un alt stat român, locuit de același popor, vorbitor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
monde. Essai d’une cosmogonie anthropomorphique, I-II, Paris, 1938; ed. București, 1938; ed. (Eul și lumea), tr. Mariana Noica, îngr. Gh. Vlăduțescu, București, 1984; Amintiri, București, 1968; Nevinovățiile viclene (în colaborare cu Luca Ion Caragiale), București, 1968; Despre câteva absurdități folositoare, București, 1971; Eseuri, pref. Șerban Cioculescu, București, 1971. Traduceri: Thomas de Quincey, Spovedania unui mâncător de opiu, București, 1946; Francis Jammes, Romanul unei fete pătimașe, București, f.a; Heinrich Mann, Supusul, București, 1954 (în colaborare cu Ion Frunzetti); Ion
GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287244_a_288573]
-
mea este: calul Însuși, care a trecut, este irecuperabil. Punct. Acesta este himenul. Între el și urmă este tot timpul himen, care mă face să nu mai văd niciodată acel cal așa cum a fost el În acest moment. Credința este absurditatea de a spera că ai acces la calul Însuși prin urmă. După aceea Îți dai seama că acel cal la care ai acces este o proiecție constitutivă pe care o realizezi pe baza unor convenții cât ești În timpul credinței, pe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
spui lucrul acesta, sugerezi că ei au devenit organe de difuzare a modelului concentraționar... Eu așa am Înțeles. Ruxandra Cesereanu: Îmi atribui idei false și chiar contrare a ceea ce susțin eu. Ai Înțeles greșit. Ar fi un paradox și o absurditate ca, după ce am scris o carte-sinteză despre Gulag, despre memorialistica Închisorilor din România, În care am demonstrat și cum s-a cedat, dar mai ales cum s-a rezistat În Închisorile comuniste, să vin acum cu o teorie prin care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
România”, ținut în perioada decembrie 1947-mai 1949. Cartea trece aproape neobservată în presa franceză, dominată în acea etapă de tendințele stângii politice și de propaganda cominternistă, întrucât autoarea își relatează experiența de viață în plină comunizare a României, descriind cruzimea, absurditatea regimului instaurat. Într-o largă însumare de destine și fragmente existențiale, jurnalul surprinde momentele de cumpănă ale suprimării libertăților într-o societate debusolată, dezarmată și terorizată până la a travesti monstruozitatea gulagului pe cale de instaurare în deziderat politic național. În spiritul
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
pe care o locvacitate neliniștită și încordată pare a le asedia continuu. Proza scurtă și publicistica lui Ș. oferă o fațetă complementară, abia vizibilă în poezie; inspirate de o „actualitate” nedefinită, textele de mică întindere respiră un discret aer de absurditate, venit din substanța cotidianului. Personajele, cu nume ușor caricaturale, parcurg mici scenarii cu evoluție fantast-absurdă, pe coordonatele unor tipologii de sorginte gogoliană, sunt protagoniștii unor aventuri amoroase insolite, în limbul subțire dintre nefirescul straniu și oniricul comic. Alte „schițe” au
STEFANACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289901_a_291230]
-
nu fuseseră încă traduse. Se consideră că așa a început una dintre cele mai semnificative aventuri ale teatrului din secolul al XX-lea: urmând cu conștiinciozitate lecțiile din manualul de limba engleză redactat după metoda Assimil, I. este frapat de absurditatea și de ridicolul dialogului pe care erau obligate să îl poarte personajele ce prezentau vorbirea corectă. A transcris frazele din manual, a inventat altele întrutotul asemănătoare și le-a transformat în parodica „anti-dramă” La Cantatrice chauve, descrisă de el ca
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
pipăi golul/ sau trec prin el” (Glăsuirea bufonului). Poetul se mișcă în sfere înrudite cu ale existențialismului, de care se desparte însă radical prin absența dezgustului de a trăi. Dimpotrivă, este dominat de propensiunea spre ironie și autoironie, ceea ce subminează absurditatea gesturilor sisifice, prezente mereu în lirica lui. Frecventă, metafora ploii are menirea de a reliefa o coexistență stranie, a dăinuirii și a extincției, sentimente perpetue, consolidate de convingerea, inspirată de Parmenide, după care ființa umană este constrânsă să accepte imuabilitatea
SPIRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289833_a_291162]
-
un tineret superficial, interesat numai de avere și de modă, sunt la S.-C. - ca la părintele său, Costache Stamati - ținta atacurilor în comedie (Parvenitul, Un unchi și trei nepoate, Trei bunici și un nepot). Farsa și vodevilul ridiculizează manii, absurdități, metehne, cum ar fi snobismul (Fricosul, Bacilul amorului, Cânofilul). Cam silite și artificial demonstrative, situațiile nu sunt lipsite de încărcătură comică, de altfel ca și limbajul, când nu e prea căutat și când scriitorul reușește să intre în pielea personajelor
STAMATI-CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
cu multă răbdare, dar nu fără un gram de ironie fină. Credința creștinilor în existența diavolului este o altă piatră de poticnire pentru spiritul „raționalist” al lui Celsus. Astfel, el denunță în repetate rânduri această doctrină care dă dovadă de absurditate și impietate (6, 42): Aceștia au născocit un adversar al lui Dumnezeu, pe care îl numesc diavol, iar în ebraică Satan. Fără nici o îndoială, este o greșeală datorată în întregime muritorilor și o nelegiuire să spui că Dumnezeul cel mare
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
culoare și de dată foarte veche. Dar ce să mai spunem de faptul că, În anul de grație 1850, În cea mai civilizată parte a Europei, anume În orașul Weimar, În Germania, s-a publicat o operă care depășește prin absurditățile ei toate manuscrisele orientale cu care suntem familiarizați? Cartea respectivă a fost scrisă probabil cu scopul de a face bani și poartă titlul The Wonders of Sympathy and Magnetism, &c., by Gerstenbergk. În India, unde crește cocotierul, Cocos nucifera, brutarii
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
agenților Mosadului; rapoartele acestora vorbesc despre o „țară mică cu distanțe lungi”, loc pentru multe partide liberale, de stânga, religioase și de dreapta, unde autohtonii le par fioroși ( Manuscrisele animate de la Marea Moartă, 1996). Antisemitismul va fi supus ironiei pentru absurditățile produse, după care, bunăoară, Isaac Singer, inventatorul mașinii de cusut, ar viza dominația mondială a evreilor (Istoria lumiii de la sfârșit și până la început, 1993). Limbajul, ca și telefonul ajung azi instrumente mistificatoare, deturnând mesajul adevărului emis și receptat. În ochii
SCHECHTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289549_a_290878]
-
stare de angoasă aproape permanentă. Pe acest teren se pot dezvolta psihozele depresive anxioase sau ideile delirante (E. Dupré, H. Claude). Constituția psihastenică reprezintă o stare obișnuită de emoție, însoțită de incertitudine și idei fixe care invadează conștiința, a căror absurditate subiectul o recunoaște, dar pe care nu le poate suprima. Ea este un tip de constituție autonomă, a scrupulelor, obsesiilor, fobiilor și chiar a unor deliruri sistematizate, în special de tip melancolic sau ipohondric (P. Janet). Constituția mitomaniacă este tendința
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
valoarea intrinsec estetică. Acest suprarealism târziu ascunde un caligraf nebun de vocabule, fascinat de legăturile misterioase dintre ele, un spirit alexandrin cu un curios (și autentic) simț al tragicului. Jocul merge spre ritmurile muzicale, savante ale lui Ion Barbu [...], cu absurdități calculate și moliciuni de poet fantezist obsedat de lumea formelor onirice și îmbătat de marile abstracțiuni. EUGEN SIMION SCRIERI: Entropia, București, 1970; Epifania, București, 1978; Epifania, postfață Artur Silvestri, București, 1982; Iubire, înțelepciune fără sfârșit, pref. Valeriu Cristea, București, 1991
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
a fost un cal/ introdus în iapa Eufrat”, că „oarecarele Assardahon a căzut sub potcoavele calului Vavilon”, descoperă că „în burtă la miazănoaptele/ pâlpâie o creangă de sud”. Piesa titulară a volumului Suav anapoda (1969) e un scenariu de o absurditate delicioasă. În fiecare noapte - relatează autorul - în odaia lui intră un vânător, însoțit de un cal, care „ronțăie capodopere și bea discuri de patefon”. Se pune la fript un mistreț care, atunci când crede că s-a prăjit destul, se oferă
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
unui sentiment, idee sau tendință care este în dezacord cu personalitatea bolnavului și de care, cu toate încercările acestuia, nu se poate debarasa; c) bolnavul se simte asaltat de o „putere străină” exterioară și opusă voinței sale, de a cărei absurditate este conștient; d) orice obsesie presupune atât repulsie, cât și dorință din partea bolnavului. Fenomenele obsesive sunt extrem de variate și ele constau din următoarele: 1) Ideile obsedante: au un caracter de ruminații intelectuale și neproductive (Legrand du Saulle, P. Janet). Ele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
violență (piromanie, clastromanie, homicid); c) impulsiuni obsesive variate de tip sexual; d) impulsiuni obsesive suicidare prin deturnarea sau anularea instinctului de conservare. 4) Acțiunile obsedante sunt acțiuni motorii pe care individul le execută împotriva voinței sale și de a căror absurditate este conștient, dar cărora nu le poate opune rezistență. Cauzele sindromului obsesiv sunt multiple. Se consideră că în geneza acestuia, anxietatea ocupă un loc esențial. Elementele ideative sau acțiunile impulsive, cu caracter obsesional, nu constituie decât manifestarea secundară a acesteia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]