33,912 matches
-
lucruri ce țin de, cum zice titlul rubricii, Grafomanie. Baroniada celor două zile u cîteva săptămîni în urmă, Dan Pavel scria în ZIUA că mizează pe un partid care va reechilibra scena politică românească, fără a numi partidul cu pricina. ACADEMIA CAȚAVENCU și EVENIMENTUL ZILEI au aflat care e partidul despre care crede analistul că va reechilibra eșichierul. Noua Generație, partidul lui Gigi Becali. Mai mult, Dan Pavel a acceptat să devină consilierul politic al lui Gigi Becali, își anunță cititorii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
instrucția păgână reflectat în scrierile lor<footnote L. Lugaresi, Studenti cristiani e scuola pagana. Didaskaloi, logoi e philia, dal discorso di ringraziamento a Origene all'orazione funebre per Basilio di Gregorio Nazianzeno, CrSt, 25, 2004, 779-832; J. M. Blásquez, La Academia de Atenas como foco de formación humanística para paganos y cristianos. Los casos de Juliano, Basilio y Gregorio Nacianceno, Gerión, 19, 2001, 595-629; S. Ruberson, Philosophy and Simplicity. The Problem of Classical Education in Early Christian Biography, in Greek Biography
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
bugetul local, exportînd, cu 20 euro bucata, cîini vagabonzi unor popoare care au nevoie de așa ceva. Dom^le, bună idee, dar măcar covrigii din coadă să-i păstreze în țară ca să aibă ce da poporului în caz că, prin absurd, iese primar” (ACADEMIA CAȚAVENCU, 9-15 martie). Pupat Ceaușescu, în presă Cum se simte că am intrat într-un an electoral! Ziarele cotidiene încep să nu mai aibă loc pe pagina întîi pentru toate dezvăluirile și anchetele pe care le publică. ZIUA publică în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
i-ar fi anticipat pe “tineri”, anunțîndu-le “multe sugestii, practici și idei literare”. Intolerabilă lipsă de memorie la dl Moraru! Așa ceva nu se întîmplă în America. Dar la noi, unde totul e posibil... * Cronicarul (nu al României literare, ci al ACADEMIEI CAȚAVENCU, pe care-l mai cheamă și După Ureche) face o sugestie spirituală în pagina 28 a numărului din 2-8 martie: “A fost furat seiful filialei din Constanța al S.C. Electrica. Bine că nu erau hoți de artă. Vă dați
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
din lexic. Dispunem, e drept, de Dicționarul etimologic al lui Al. Ciorănescu (apărut în spaniolă între anii 1954 și 1966), tradus recent (în 2002); un mare dicționar etimologic e în lucru, de mai mulți ani, la Institutul de Lingvistică al Academiei. Și dicționarele generale, de uz curent - DEX, în primul rînd - conțin indicații etimologice. Destul de multe cuvinte au rămas însă cu indicația „etimologie necunoscută”; ignorarea sursei este explicabilă obiectiv (prin absența, pentru o lungă perioadă, a documentelor, a textelor scrise) și
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
al X-lea Congres al PCR este ales membru supleant în CC. Nagy Istvan, «absolvent a cinci clase elementare și a unei școli de ucenici tîmplari», internat în timpul dictaturii antonesciene în lagărul de la Caracal, din 1955 este membru corespondent al Academiei” (p. 291). După ce trece în revistă toate „problemele” cărții despre care scrie, cenzorul se mulțumește să spună că aceasta se află în faza de „bun de tipar”. În felul acesta el transferă responsabilitatea unui verdict decisiv spre eșaloanele superioare. Nici o
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
târziu o familie de basarabeni tare cumsecade cu două fete, dintre care Olea venise tot la școala noastră ; În aceiași curte cu ei locuia sora renumitului profesor Edmond Nicolau, specialist În cibernetică, care preda la Politehnica din București și la Academia de Stiințe Economice. Urma un set de case cu câteva familii de greci Înrudiți Întrei ei: Eros cu părinții și doamna Marica, mătușa lui cu cățeii pechinezi, apoi verișoara lui Tasia, (Anastasia), o persoană destul de retrasă, poate puțin mai timidă
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
de maître d'hôtel. De-ar fi fost posibil, aș fi revoluționat menu-ul casei solicitând o butelie de Löwenbräu. Revoluțiile sunt însă de prost gust, mai ales în gastronomie. După siesta în salonul de fumat, cobor Calea, fac stânga pe Academiei și probez un sacou cu dungulițe cafenii la Fintex, cumpărând și o pereche de pantofi beige auriu de la Filipescu. Apoi mă postez la Capșa. Rămân mai mult de un ceas lângă vitrina cafenelei privind cinematoul bucureștean, comparând cu ce vedeam
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
Republicii». Am aflat acolo un fapt Îmbucurător: CULTURA BATE CRIZA! Oare chiar așa să fie? Metaforic, sună bine. Oricum, seria de conferințe inițiate de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București (pe vremea când trăiam În România se numea Biblioteca Academiei) se desfășoară sub acest generic dătător de speranțe. Acum, când scriu aceste rânduri este ora 3 dimineața la București și 10 - tot dimineața, la Montreal. Cum să mai dorm la ora 10 dimineața? Ieri seară, așa cum am spus mai sus
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
sânge, din zori de zi până-n miez de noapte, trudesc grozav și cu mare zgomot, atât de mare, încât ( Doamne-ajută!) s-ar putea să mă audă, într-un târziu, chiar și leii de piatră, ce moțăie lângă treptele de la intrarea Academiei. Dar, uneori, pur și simplu, respir drept în lumină, mă întorc după soare ca o floare a soarelui.
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/9516_a_10841]
-
sub templul vostru de frunze sub troparele agitate ale mierlei ale corului sâcâitor de musculițe albastre cu coronița de premiant al tufelor verzi de alun ai rătăcit prin această tristă provincie balcanică fericit laureat Nobel al norilor regali refuzat de academia acantului a trufașilor lauri îți rumegi gloria asemenea caprei râioase behăind melancolică pe o colină pustie ocrotită de zeii pășunilor grase ignori pentru o clipă lanțul din jurul gâtului îți rumegi faima ca pe o bomboană de mentă ori ca pe
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]
-
dar mai ales primăverile sălbatice. Raiul? Lumina ce se cobora urcînd peste apostolii Domnului în pacea serii de la Cina cea de taină. Cerul ănvierii o poetă îmi scrie că a moșit 40 de miei după ce și-a ținut discursul la academia din }ara Galilor. primăvara și rîul curge altfel și glasul brîndușelor de pe mal îl aude doar sihastrul și le imploră să nu mai strige atît de tare. pe ultima gheață a lacului aleargă un pîlc de vulpi. cruda lumină de
Poezii by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/9768_a_11093]
-
fie vreodată. Era doar un vis al unuia care avea peste 20 de brevete, În parte aplicate, dar care nu văzuse măcar o para ca răsplată. Gândeam utopic; Îi Îmbinasem pe Don Quijote și pe Sancho Panza! Altfel, relația mea cu Academia Româno Americană, ARA, poate arata bine treptele prin care am trecut. Ajungând În Los Angeles am fost repede apreciat: nu știu să mai fi fost cineva pe atunci cu atâtea titluri publicate și cu cărți și brevete În SUA. Deși
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
membră titulară din 1974, iar Alexandru Bârlădeanu a fost ales fără să aibă vreo lucrare scrisă), monseniorul și-a folosit experiența dobândită cu ocazia fondării ”Societății Academice Romane” la Roma În 1957, și În 1975 a fondat la Los Angeles Academia Româno-Americană. Cucerit de acest proiect, am contactat zeci de români valoroși printre care și pe G E Palade, ducându mă În acest scop la New Haven. Îi convingeam și apoi le ceream biografia și lucrările care trebuiau să le sprijine
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
contactat zeci de români valoroși printre care și pe G E Palade, ducându mă În acest scop la New Haven. Îi convingeam și apoi le ceream biografia și lucrările care trebuiau să le sprijine dorința de a face parte din academie. Plecând din Los Angeles și Începând o activitate pe cont propriu, timpul liber mi-a dispărut: mi-au trebuit mai mulți ani ca să-mi pot relua activitățile secundare, perioadă În care Întreprinderea pe care am Înființat-o a devenit treptat
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
care a co-editat mult utilizata lucrare ”Kirk-Othmer Encyclopedia of Chemical Technology.” Nici astăzi nu pot să uit priveliștea New York-ului din casa sa așezată vis-à-vis de port, În Brooklyn. În Los Angeles l-am cunoscut pe monseniorul O. Bârlea, fondatorul Academiei Româno-Americane, despre care am mai vorbit. La sfatul acestuia, am plecat la Yale ca să-l conving pe G.E Palade să devină președinte de onoare al academiei: am rămas prieteni, eu devenind mai târziu contribuitor pentru catedra (Endowed Chair) care
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
În Brooklyn. În Los Angeles l-am cunoscut pe monseniorul O. Bârlea, fondatorul Academiei Româno-Americane, despre care am mai vorbit. La sfatul acestuia, am plecat la Yale ca să-l conving pe G.E Palade să devină președinte de onoare al academiei: am rămas prieteni, eu devenind mai târziu contribuitor pentru catedra (Endowed Chair) care Îi poartă numele la University of California, San Diego, facultatea de științe medicale. In 1997, acesta mă felicitase atât pentru cea de a zecea aniversare a publicației
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
SUA) a fost Însă evidentă... De pe timpul În care eram elev am rămas prieten apropiat cu Radu Iftimovici, laureat la Premiului Kalinga (UNESCO), dramaturg, autorul al mai multor cărți și a unui thom neobișnuit de documentat despre Istoria Medicinei (Editura Academiei). Una din cărțile lui, și de fapt singura de acest fel, a fost bazată pe interviurile luate lui George Emil Palade. Mă felicit și astăzi pentru faptul că i-am făcut să se cunoască și am fost, așa cum se arată
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
1954-1955); Manual de lucrări practice de chimie anorganică (1961, în colab.); Chimia metalelor (vol. I, 1968); Chimia metalelor (vol. II, 1969, în colab.); Tratat de chimie analitică (1973). Personalitate complexă, Raluca Ripan a fost aleasă în 1948 membru titular al Academiei Republicii Populare Române, devenind astfel prima femeie academician din țara noastră. În această calitate, Raluca Ripan s-a preocupat de a creea condițiile unei munci științifice de mari proporții, de a organiza și îndruma cercetarea științifică. Odată cu înființarea Filialei din
Raluca Ripan. In: În pas cu Știința by Narcis Borș () [Corola-journal/Science/1312_a_2896]
-
Române, devenind astfel prima femeie academician din țara noastră. În această calitate, Raluca Ripan s-a preocupat de a creea condițiile unei munci științifice de mari proporții, de a organiza și îndruma cercetarea științifică. Odată cu înființarea Filialei din Cluj a Academiei, în august 1949 s-a organizat un colectiv de cercetare, format de cadre didactice de la amblele Universități „V. Babeș” și „J. Bolyai”, condus de academician Raluca Ripan. De remarcat meritul deplin în înființarea Institutului de chimie (1951, pe trei secții
Raluca Ripan. In: În pas cu Știința by Narcis Borș () [Corola-journal/Science/1312_a_2896]
-
II (1710-1790) și fratele lui Jacques Bernoulli I (1654-1705). Profesor la Universitatea din Gröningen din Olanda și după moartea lui Jacques, la Basel unde avut ca elevi pe viitorii matematicieni celebri Clairaut (17131765) și Euler (1707-1783). A fost membru al Academiilor de Științe din Paris, Petersburg, Berlin și la Royal Society. Are lucrări de ecuații diferențiale (ecuațiile de tip Bernoulli), calcul diferențial și integral (alături de Leibniz (1646 -1716) contribuind la dezvoltarea și cunoașterea acestor domenii) introducând metode de integrare a funcțiilor
Johann I Bernoulli. In: În pas cu Știința by Doina Camerzan () [Corola-journal/Science/1312_a_2897]
-
la Conservatorul de Muzică clujean. În timpul studenției a avut o traumatizantă experiență familială, doar el și mama sa supraviețuind pogromului declanșat, în 1943, de autoritățile horthiste ungare instalate în Transilvania după Dictat. În 1945 a susținut examenul de admitere la Academia de Muzică „Franz Liszt” din Budapesta (va studia compoziția cu Sándor Veress, Pál Járdányi și Ferenc Farkas), unde l-a cunoscut pe compozitorul lugojean György Kurtág (ambii muzicieni sperau să studieze compoziția cu idolul lor, Béla Bartók, care însă se
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
compozitorul lugojean György Kurtág (ambii muzicieni sperau să studieze compoziția cu idolul lor, Béla Bartók, care însă se va stinge tragic, la New York, în acea toamnă), de care-l va lega o prietenie de-o viață. În 1949, după absolvirea Academiei budapestane, a revenit în România, unde intenționa să aprofundeze cercetările sale folcloristice și etnomuzicologice. La Cluj, în prima etapă a periplului său, a colaborat cu János Jagamas, coordonatorul unui proiect privind elaborarea unei monografii a satului maghiar limitrof Inucu (proiect
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
George Valentin Bibescu, aflată mai jos, pe partea dreaptă. Cât despre purtătorul uman al numelui Robert de Flers, acesta a fost un onorabil descendent al nobilimii normande, autor dramatic, director literar la ŤFigaroť, ofițer al Legiunii de onoare, membru al Academiei Franceze. În anii primului război mondial, în calitate de consilier al lui de Saint-Aulaire, ministrul Franței la București, se prinde în aventurosul joc diplomatic desfășurat pe axa Iași-Paris. Ulterior este unul din cei care transpun în practică planul Quai d'Orsay-ului de
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
sa Mircea Eliade the Romanian Roots, 1907-1945 (1988), p. 9. Că dl. Eugen Simion nu mă citește pe mine și pe Mac Ricketts nu e grav. Dar să nu-l citească pe Eliade"... Mea culpa! Cred că fostul Președinte al Academiei era suprasolicitat. Dar cei 11 cercetători care făceau parte din echipa sa de "coordonare și revizie" a Dicționarului, de ce nu au vegheat, comunicându-i toate observațiile critce? Să sperăm că acum... Nostimada e că, în aceeași revistă unde publicasem eu
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]