755 matches
-
soarta omului se decide , în mare măsură la vârsta adolescenței” (A. Moisin, 2001, p. 63) sau că adolescența este „vârsta la care se plămădește omul de mâine” (I. Dumitrescu, 1980, p. 6). Aceste schimbări semnifică despărțirea individului de copilări și accederea spre maturitate, ieșirea de sub tutela familiei și a școlii și intrarea în viața socială și culturală mai largă a școlii și a comunității (E. Verza, U. Șchiopu, 1981, p. 177). Cu toată concentrare de forțe preocupate de problematica adolescenței, cu
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Emoționante sunt cuvintele tale despre Polonia și nu aș vrea să trecem ușor peste situația de acolo. Dacă tot ai fost de atâtea ori, în ultimii ani, în Polonia, spune-mi ce schimbări ai sesizat că s-au produs după accederea în UE! Liviu Antonesei: Păi, schimbările sunt multe, majoritatea pozitive, dar nu numai. În politică, la primele alegeri de după aderare, au câștigat populiștii gemenilor care, pentru că nu aveau majoritatea suficientă, s-au aliat cu radicalii naționaliști. Dar, cum s-a
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Cultură și educație Reprezentarea culturii la muncitorii din Franța a fost una dintre primele monografii ale anilor șaizeci care au aplicat teoria RS (Kaës, 1968), continuată de cea a lui Janine Larrue în 1970-1972. Într-o perspectivă comparativă, se încearcă accederea la structurile de cunoștințe și argumentări ale claselor populare și la relațiile pe care le întrețin cu culturile mai savante sau aparținînd altor grupuri sociale. Putem, de asemenea, înțelege în ce fel o analiză corectă poate favoriza o socializare școlară
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
fără să întîmpini prea multe dificultăți. Cei implicați plasează, de altfel, nevoia de socializare și de relații sociale pe locul al doilea, înaintea mîncării și a locului de muncă. Dacă adăugăm la socializare (13 din 30 din totalul celor implicați) accederea la demnitatea unui statut (9 din 30) sau alte nevoi culturale (activități de timp liber), psihice sau afective (familie, a da sens propriei vieți, a avea încredere în sine), se confirmă ideea că se vorbește în principal, în interviurile noastre
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
John Gaffney, partidele politice se confruntă cu o serie de provocări la nivel național și european. Trebuie să demonstreze pe plan simbolic că sînt capabile nu doar de a reprezenta un proiect de societate, dar și de a oferi perspectiva accederii la puterea publică și a aplicării politicilor. Or, acest rol de reprezentare oferta de proiect și punerea în practică o dată ajunse la putere devine dificil de asumat. Ele întîlnesc, în special, o serie de dificultăți în adaptarea eficace la noile
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
se întâmplă într-o societate care jură pe spiritul științific modern, într-o societate în care informația circulă mai mult ca niciodată. Cu certitudine, dincolo de o simplă cunoaștere și sete informativă se ascunde în fapt, camuflată, nevoia de sacru și accederea la acea zonă de mister și necunoscut care ne tulbură pe fiecare dintre noi în momentele-limită ale existenței. Moartea, boala, suferința, iubirea, ura, blestemul, frica, provocările sociale de tot felul, necunoscutul sunt cele care ne provoacă la întâlnirea cu absolutul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
succes în acest context. Chiar autorul a demonstrat valabilitatea teoriei sale anticipând cu mult timp înainte căderea sistemului comunist din România și componența aproximativă a primului guvern postdecembrist 283. b). La un alt nivel însă, descifrarea negativului poate echivala cu accederea pe căi spirituale, necunoscute muritorilor de rând, la însăși cunoașterea divină. De astă dată semnul și, implicit, simbolul ar deveni doar simple pretexte pentru cel care deține secretul interpretării "spațiilor albe ale negativului". La limită, ele pot lipsi cu desăvârșire
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
numeroase melodii puse pe seama consumării „tehnicii corpului”, a cărei siguranță poate fi finalizată ca o mai bună cunoaștere de sine. În măsura în care aceste practici inițiale contribuie la adolescenți penetrând mai întâi la școală, adolescentul trebuie să poată să le utilizeze în accederea dezvoltării sale în învățarea evitării exceselor. Cunoașterea trăită a corpului eficace Până la 8 ani ucenicia motorie trebuie să rămână globală. După 12 ani intră în perioada pubertară ce implică până la sfârșitul copilăriei imaginea corpului trebuie să ajungă la un echilibru
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
care la noi a durat aproximativ un secol, adică de la debutul presei până la primul moment de apogeu al său, perioada interbelică. Deplasarea pe orizontală, dinspre obiectivarea realului spre percepția extrem de subiectivizată a acestuia, reprezintă, conform teoriei literare, unica șansa de accedere în cetatea valorilor perene ale literaturii. Din acest punct de vedere, pamfletul arghezian și interpretările pe care le-a suscitat au impus legitimarea definitivă a genului. Și pamfletul, și polemica presupun o structură actanțială dialogică, marcată de dinamism participativ (Mariana
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
fază, boicotat de gazetar, pentru a deveni, apoi, celebru printre literații epocii tocmai prin campaniile de presă și verbul său caustic, a constituit o altă barieră mentală tradusă prin prejudecata cvasigenerală conform căreia producția publicistică nu poate primi drept de accedere în cetatea literelor. Găsim, astfel, îndrituită constatarea lui Cornel Munteanu referitoare la indecizia și lipsa de consens, în teoria și critica literară românească, de a circumscrie textul publicistic "într-o paradigmă precisă (mod, gen, specie, structură, tipologie)"85. Călinescu însuși
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
din această pricină nu-mi atribui nici un merit, atâta timp cât nu-l înțeleg". 5.2. Poetica violenței. Pentru Marc Angenot, "pamfletul ar fi polemica în mod particular violentă, explozivă"181, ceea ce presupune, din partea autorului, o depășire asumată a cadrului polemic și accederea într-un univers în care agresivitatea condeiului capătă valențe simbolice, devenind, într-o consacrată viziune hermeneutică, un "act ritualic de magie neagră"182. Așa cum am arătat în paginile destinate exegezei pamfletului arghezian, marca estetică a publicisticii sale rezidă în forța
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
relevă proteismul abordării polemice, în funcție de conjunctură, dar și de evoluția dispoziției umorale a polemistului, cea de-a doua ne indică schimbarea de macaz în chiar interiorul textului, trecerea de la un registru la altul sau, altfel spus, abandonarea cadrului referențial și accederea în spațiul ludic al creației, unde sensurile redobândesc noi dimensiuni și valențe. 1) La nivel intrediscursiv, am observat, privind diacronic atitudinea argheziană, o schimbare de tonalitate: dacă, până în 1914, textul nu depășește cadrul polemic, menținându-se în registrul comicului buf
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
între prezența imediată și reprezentarea mediatizată adevărate războaie de exterminare împotriva idolatrilor. Dar diferența între icoana permisă și idolul prohibit nu ține de imagine, ci de cultul ei. Brutele, idioții venerează o bucată de lemn pentru ea însăși, în loc să practice accederea la modelul exterior, translatio ad prototypum. În timp ce bunul creștin nu confundă cultul de dulie cu acela de latrie. Aceste diferențe sunt destul de reale încât să putem separa era idolilor în perioade distincte arhaică, clasică, creștină -, dar nu destul, credem, pentru
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Robert Pasnau contrazic argumentele invocate de realiști, susținând că, deși în genere reprezentationalismul epistemologic este atribuit unor autori din perioada modernă, elemente ale acestuia pot fi identificate și la Toma din Aquino. Reprezentationalismul epistemologic nu pune sub semnul îndoielii posibilitatea accederii la obiecte așa cum sunt ele, ci mediază accesul lor prin cunoașterea nemijlocita a unor reprezentări mentale. Concret, obiectul imediat al cunoașterii este specia inteligibila și prin ea se ajunge la cunoașterea obiectului pe care îl reprezintă. În cele ce urmeaza
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
John Gaffney, partidele politice se confruntă cu o serie de provocări la nivel național și european. Trebuie să demonstreze pe plan simbolic că sînt capabile nu doar de a reprezenta un proiect de societate, dar și de a oferi perspectiva accederii la puterea publică și a aplicării politicilor. Or, acest rol de reprezentare oferta de proiect și punerea în practică o dată ajunse la putere devine dificil de asumat. Ele întîlnesc, în special, o serie de dificultăți în adaptarea eficace la noile
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
toate cele șase țări au aplicat în întregime prevederile acordurilor europene. La întrunirea de la Essen, din decembrie 1994, a Consiliului European, șefii de stat și de guvern ai țărilor membre U.E. au adoptat strategia de pregătire a țărilor asociate în vederea accederii lor la statutul de membru al Uniunii. Nu s-a fixat nici o dată pentru aderare, dar au hotărât ca negocierile în vederea aderării să demareze imediat după sfârșitul conferinței interguvernamentale de revizuire a Tratatului de la Maastricht. Pivotul strategiei de aderare la
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
clasamentului este ocupat de L.P.S. Banatul Timișoara, cu 36 puncte, urmată de echipele L.P.S. Alba Iulia și L.P.S. Arad cu câte 29 de puncte. Primele două clasate se vor califica în faza următoare a competiției. Formația timișoreană nu poate rata accederea în turneul semifinal al campionatului. Jucând în fața propriilor suporteri, echipa din Alba Iulia are și ea șanse bune de calificare. Menționăm că la Timișoara ocupanta locului trei, L.P.S. Arad, a fost învinsă atât de L.P.S. Banatul (16-21), cât și de
Agenda2006-12-06-1-Sport () [Corola-journal/Journalistic/284887_a_286216]
-
privind alocarea echitabil] a muncii domestice și creșterii copiilor s-a dezvoltat, centrele de îngrijire zilnic] sunt numeroase, educația și socializarea timpurie sunt cu mult mai compatibile cu egalitatea sexual], iar femeile se bucur] de mai multe oportunit]ți de accedere la puterea social] și politic]. Pentru un liberal, aceasta ar demonstra c] activitatea heterosexual] nu este în mod necesar însoțit] de exploatare, de transformarea în produs comercial și de lipsă consimt]mântului informat. v. Epilog Poate c] cea mai convig
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în sus, fără îndoială că nu ne putem dispensa de calculul matematic mai elaborat, de instrumentul statistic. Metodologia statistică este cea care ne oferă posibilitatea de a aborda fenomenele de masă sub raport cantitativ, ca un pas esențial, indispensabil al accederii la interpretarea calitativă a informațiilor. Prin această metodologie cîștigăm posibilitatea de a aborda fenomenele investigate în multitudinea și varietatea lor, structurate pe grupe de fenomene. Fenomenele supuse investigației, grupate în funcție de anumite criterii, formează ceea ce știința cantității numește populații statistice, iar
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cum ar fi: asumare, consiliere (verbele a asuma, a consilia erau în DOOM1). De asemenea, au fost introduse o serie de verbe noi, atât cu forma de infinitiv scurt (accede, acciza, adjectiviza, computeriza), cât și cu forma de infinitiv lung (accedere, accizare, adjectivizare, computerizare). Am considerat că în aceste două situații este vorba de introducerea unor verbe noi, iar formele de infinitiv lung nu sunt relevante pentru dinamica flexiunii nominale. Am păstrat, în schimb, acele substantive cu o formă asemănătoare cu
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
Colectarea datelor și realizarea unei imagini generale asupra problemelor, a necesităților de intervenție. * Prioritizarea problemelor și identificarea unor posibile soluții privind rezolvarea acestora. * Informarea familiei și stabilirea unei relații de lucru corespunzătoare. * Identificarea unor posibile resurse adecvate nevoilor și modalitatea accederii la acestea. 2.Evaluarea detaliată a cazului. * Evaluarea detaliată se realizează cu participarea beneficiarilor la procesul de evaluare. Aceasta este un proces de analiză a datelor pentru cazurile care necesită intervenții specifice și are ca rezultat elaborarea unui plan de
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
folositoare omului, dar consideră că mult mai importantă este educația religioasă, pentru ca sufletul să poată aspira la mântuire. În concepția sa, a educa înseamnă a avea grijă de mântuirea sufletului lor. Educația este asemenea unei arte, care se săvârșește în vederea accederii la lumea viitoare. De ea depinde întreaga noastră existență. Educația trebuie să înceapă cât de devreme, atunci când sufletul ia orice formă îi dai, ca o ceară pe care ușor se impregnează pecetea: „Dacă în sufletul încă fraged se întipăresc învățături
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
este ușor, căci a modela spiritul este mult mai dificil decât a prelucra marmora sau a picta. Educația este cea mai însemnată dintre toate artele. Dar dacă artele aduc un folos pentru lumea de aici, arta educației se desăvârșește în vederea accederii la lumea viitoare. Sfântul Ioan Gură de Aur consideră că cine vrea să mânuiască această artă va trebui să se dovedească mai priceput decât oricare artist. Tocmai de aceea, alegerea dascălului nu se face la întâmplare, căci personalitatea lui își
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
mai mult sau mai puțin sub controlul locutorului. 4.5. Intenția practică a locutorului În cazul întrebuințării referențiale, constatative a limbajului, intenția locutorului este una teoretică, cognitivă vizând înțelegerea (interlocutorului) ca scop în sine. Locutorul, propunându-și doar captarea sensului, accederea prin limbaj la lumea referentului, de către interlocutor, și nu adeziunea acestuia, în vreun fel sau altul, la cele spuse. În momentul folosirii performative a discursului, intenția locutorului nu mai este una teoretică ci una practică, adică aceea de a acționa
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
condiție necesară dar intermediară, în uzajul performativ al discursivității, reacția interlocutorului nu se produce decât în urma înțelegerii celor spuse. Prin urmare, referențialitatea este întotdeauna prezentă în întrebuințarea performativă a limbajului prin dimensiunea sensului (înțelegerii sensului) dar nu întotdeauna printr-o accedere fidelă la lumea referentului. Locutorul poate folosi o serie de „jocuri de limbaj” sau „jocuri de sens”, care se dovedesc a fi doar pure „speculații lingvistice”, „licențe lingvistice” fără vreo legătură solidă cu realitatea, dar cu efecte notabile asupra receptorului
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]