487 matches
-
Electricitate 2844[.1-.4] 40500000-7 Combustibili nucleari 2844[.1-.3] 40510000-0 Uraniu 2844.2 40520000-3 Plutoniu 2844.4 40530000-6 Materiale radioactive 2844.4 40540000-9 Radioizotopi ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 29 2901-2904 24141000-4 Hidrocarburi Produse chimice 2901+2902 24141100-5 Hidrocarburi saturate organice 2901 24141110-8 Hidrocarburi aciclice saturate 2901.29 24141111-5 Metan 2901.21 24141112-2 Etilena 2901.22 24141113-9 Propena 2901.23 24141114-6 Butena 2901.29 24141115-3 Acetilena 2902 24141120-1 Hidrocarburi ciclice saturate 2901.2+2902 24141200-6 Hidrocarburi nesaturate 2901.2 24141210-9 Hidrocarburi aciclice nesaturate 2902 24141220-2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183247_a_184576]
-
2901 24141110-8 Hidrocarburi aciclice saturate 2901.29 24141111-5 Metan 2901.21 24141112-2 Etilena 2901.22 24141113-9 Propena 2901.23 24141114-6 Butena 2901.29 24141115-3 Acetilena 2902 24141120-1 Hidrocarburi ciclice saturate 2901.2+2902 24141200-6 Hidrocarburi nesaturate 2901.2 24141210-9 Hidrocarburi aciclice nesaturate 2902 24141220-2 Hidrocarburi ciclice nesaturate 2902.20 24141221-9 Benzen 2902.30 24141222-6 Toluen 2902.41 24141223-3 O-xileni 2902.42 24141224-0 M-xileni 2902.50 24141225-7 Stiren 2902.60 24141226-4 Etilbenzen 2903[.1+.2] 24141300-7 Alți derivați halogenați ai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183247_a_184576]
-
reprezentat aspectul descriptiv, însă acest lucru se datorează unei asocieri pe care o facem între ideea de descriere și aceea de fenomen natural. Atunci când, spre exemplu, descriem individul ca minimal rațional - în sensul că este capabil să ierarhizeze complet și aciclic o mulțime oarecare de alternative -, putem avea în vedere trei lucruri sensibil diferite. Pe de o parte, putem să invocăm un studiu empiric care să arate că lucrurile stau într-adevăr așa pentru toți oamenii sau măcar pentru o parte
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mulțime finită de alternative, dacă prima alternativă este preferată strict celei de-a doua, a doua celei de-a treia, atunci prima este preferată strict celei de-a treia. [d.1.x.9*]: Aciclicitate (A). O relație de preferință este aciclică dacă și numai dacă, într-o mulțime finită de alternative, dacă prima alternativă este preferată strict celei de-a doua, cea de-a doua celei de-a treia ș.a.m.d., atunci prima alternativă trebuie să fie preferată slab ultimei
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a se vedea Seidl (1975). footnote> (SDF) este o regulă de alegere colectivă f, al cărei codomeniu este restricționat la acele relații de preferință R care generează o funcție de alegere C(S,R) pe X, i.e relații complete și aciclice. [o.1.x.2*]: Atât funcțiile de bunăstare socială, cât și funcțiile de decizie socială sunt reguli de alegere colectivă, i.e. pentru fiecare configurație de ordini individuale specifică o singură relație de preferință socială. Diferența dintre cele două este aceea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
footnote [t.1.x.1*] este lema 1*l din [Sen, 1970a, p. 16]. footnote>: Dacă R este reflexivă și completă, atunci o condiție necesară ca C(S,R) să fie definită pe X este aceea ca R să fie aciclică pe X. Demonstrație [t.1.x.1*]. Necesitate: Presupunem că R nu este aciclică, deci că există o submulțime de alternative în X, pentru care. Din [o.1.x.1*] știm că dacă, atunci mulțimea de alegere este vidă<footnote
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
footnote>: Dacă R este reflexivă și completă, atunci o condiție necesară ca C(S,R) să fie definită pe X este aceea ca R să fie aciclică pe X. Demonstrație [t.1.x.1*]. Necesitate: Presupunem că R nu este aciclică, deci că există o submulțime de alternative în X, pentru care. Din [o.1.x.1*] știm că dacă, atunci mulțimea de alegere este vidă<footnote Ceea ce arată că tranzitivitatea este suficientă pentru a avea o mulțime de alegere nevidă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cazul nostru, mulțimea de alegere este vidă pe X, i.e. nu există nicio cea mai bună alternativă. Suficiență. Avem două cazuri: fie toate alternativele sunt indiferente între ele, caz în care toate sunt cele mai bune, și relația este trivial aciclică. Dacă nu acesta este cazul, atunci avem cel puțin o pereche ordonată. Elementul 2x nu este cel mai bun din S dacă există 3x în S, astfel încât. Dacă însă, atunci prin aciclicitate, ceea ce este contrar presupunerii. Procedând în acest mod
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de acest fel, aparținându-i lui Sen (1970a), (1970b), sfârșește cu un nou rezultat de imposibilitate. În primul rând, relaxăm cerința lui Arrow de a avea o preferință socială tranzitivă la aceea de a avea o preferință socială minimal rațională (aciclică). În al doilea rând, admitem că preferința unanimă a indivizilor trebuie să fie reflectată identic în preferința socială (condiția Pareto slabă), în al treilea rând, suntem de acord ca preferințele indivizilor să fie înregistrate așa cum sunt exprimate (domeniul nerestricționat), atâta vreme cât
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lui x. footnote>. Dacă considerăm că aceste condiții sunt rezonabile și nu pot fi respinse, atunci vom dori ca toate să poată fi îndeplinite simultan. Problema, așa cum demonstrează Sen, este aceea că nu există o funcție de decizie socială (FDS), i.e. aciclică pe mulțimea alternativelor, care să îndeplinească criteriul Pareto slab (P), condiția domeniului nerestricționat (U) și condiția libertariană minimală ( *L ). Altfel spus, drepturile individuale ( *L ), unanimitatea (P), libertatea de exprimare a preferințelor (U) și raționalitatea (A) nu sunt compatibile. În afara demonstrației
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
acele preferințe pentru o problemă, opuse preferințelor individului decisiv pe acea problemă, și pentru care intensitatea ordinală este mai mare decât cea pentru perechea pe care el este decisiv. Înlăturând aceste preferințe, Breyer demonstrează că există o funcție de preferință socială aciclică ce îndeplinește condiția Pareto slabă și condiția libert arianismului minimal atunci când avem doar doi indivizi<footnote Această restricție este echivalentă celei propuse de Blau în (1975), singura diferență fiind aceea că Breyer (1977) restricționează domeniul universal, în vreme ce Blau restricționează condiția
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
socială care îndeplinește condițiile *L , P, eU și cU . Demonstrație [t.3.1.1*]. Pornim de la observația că indiferența reunită cu preferința strictă, ne oferă o preferință slabă, și că, folosind tranzitivitatea preferinței individuale, vom avea întotdeauna o preferință socială aciclică. Voi utiliza cazurile prude vs. lewd (original și extins) și cazul alegerii cantității de muncă. ●Cazul prude vs. lewd (original). Dar, în acest caz, preferința socială este ciclică. Folosim, acum, restricțiile 1Uf și 2Uf : prin acestea, prude și lewd sunt
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lui prude și lewd devin aceleași, în sensul că, prin condiția Pareto slabă, vom avea. În cel de-al doilea caz, prude vs. lewd (extins), prin Uc, eU vom avea. Prin P, 3a domină celelalte alternative, deci preferința socială este aciclică și mulțimea de alegere este nevidă. În privința celui deal treilea caz, alegerea cantității de muncă, prin cU , eU P și *L se elimină, de asemenea, aciclicitatea: Prin și. Din anterioarele, mulțimea de alegere este vidă, dar relația de preferință este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și mulțimea de alegere este nevidă. În privința celui deal treilea caz, alegerea cantității de muncă, prin cU , eU P și *L se elimină, de asemenea, aciclicitatea: Prin și. Din anterioarele, mulțimea de alegere este vidă, dar relația de preferință este aciclică. De aici, restricțiile Breyer și Gigliotti (1980) și Craven (1982) rezolvă paradoxul cu doi indivizi și cel puțin trei strategii. În privința situațiilor în care extindem mulțimea indivizilor la un număr finit mare, în cazul ambelor teoreme, lucrurile trebuie gândite în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
doar indivizilor care manifestă preferințe autosustenabile. În cazul în care indivizii au preferințe care nu sunt autosustenabile, drepturile se anulează. De aici rezultatul de posibilitate: „Există o relație de preferință socială care satisface condițiile U, P, Lgk și care este aciclică pe mulțimea alternativelor.” [Gaertner și Kruger, 1981, p. 24] 4.1.* Soluția Hillinger-Lapham [d.4.1.1*]: Condiția Lhp: Oricare ar fi două x variante x,y, i este decisiv pe acestea, dacă și numai dacă preferinței lui i pe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pe x lui y, nu există nimeni care să prefere pe y lui x, și dacă el preferă pe y lui x, nu există nimeni care să prefere pe x lui y. [t.4.1.1*]: Există o preferință socială aciclică care îndeplinește condițiile U, P și Lhp. Demonstrație [t.4.1.1*]. Demonstrația se va face apelând la cazul alegerii cantității de muncă. Cum și cum toate alternativele din decisivitățile libertariene (date de condiția libertariană Sen) întâmpină opoziție din partea celuilalt
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
întâmpină opoziție, soluția este aceeași, în perechea sau perechile în care preferința indivizilor are același sens. Să arătăm acum că inconsistența nu poate apărea nici atunci când avem n indivizi și m alternative: demonstrația este trivială deoarece condiția Pareto tare este aciclică prin definiție. Nicio alternativă x nu poate fi preferată social strict unei alternative y, a) fără a fi preferată strict de cel puțin un individ și b) atunci când cel puțin un alt individ exprimă o preferință contrară (y preferat strict
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dacă avem profilurile d sau d*. footnote>). Toate celelalte perechi sunt indiferente social. Cum, din premisă, singurele profiluri în care nimeni nu este liberal sunt d și *d , este, de asemenea, satisfăcut. Trebuie arătat, acum, că profilul social este întotdeauna aciclic. În primul rând, să presupunem că pentru orice profil social. 2 3sa P a poate apărea fie pentru ca toată lumea preferă pe 2a lui 3a , fie pentru ca j, decisiv pe ( 2a , 3a ) preferă pe 2a lui 3a . La fel, , poate apărea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
i, dacă i având drepturile Di, dacă i nu manifestă preferințe autosustenabile, atunci Di se anulează/nu se recunosc. [t.4.4.1*] Teorema GK: Există o relație de preferință socială care satisface condițiile U, P, Lkg și care este aciclică pe mulțimea alternativelor. [o.4.4.1*]: Nu voi relua demonstrația oferită de Gaertner și Kruger, ci voi încerca să construiesc alt argument. În primul rând, există o diferență între decisivitatea paretiană și cea libertariană, iar aceasta constă în faptul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ar fi profilurile preferințelor individuale, dacă preferințele pe x variante ( x aspectele din decisivitățile libertariene) nu au sens contrar (se permit indiferentele în acest fel) preferințelor pe x aspectele din perechile pe care acționează procedura paretiană, atunci preferința socială este aciclică. Demonstrație [l.4.4.1*]. Să presupunem că avem doi indivizi, i, j și trei alternative, ca în forma originală a paradoxului lui Sen, și că. Prin modul de acordare a decisivităților pe x variante. Prin U, orice profil de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pe una avem același sens. Respectând condiția pusă în lemă, trebuie să facem în așa fel încât preferințele din perechile paretiene să nu fie opuse celor din perechile libertariene. Din premise, dacă asta se întâmplă, atunci preferința socială va fi aciclică. Avem, așadar de aici prin cvasitranzitivitate. Dar prin preferința paretiană modificată, 1 6sa I a . În interpretarea mea, acest rezultat este suficient pentru a avea o mulțime de alegere nevidă, deoarece, prin cvasitranzitivitate, 1a este singură în mulțimea de alegere
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alegere, în vreme ce, prin aciclicitate, este împreună cu 6a , deci în ambele cazuri contradicția inițială dispare<footnote Dacă interpretăm relația de preferință binară slabă ca un „mai mare sau egal” (reuniunea celor două părți), atunci egalitatea de mai sus este un rezultat aciclic fiindcă este suficient ca o singură parte a reuniunii să fie adevărată pentru ca propoziția să fie adevărată. footnote>. Mai rămâne doar de arătat că acest argument este echivalent cu cel al lui Gaertner și Kruger, și este, deoarece. Teorema este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lui y, și dacă individul preferă pe y lui x, societatea va prefera pe y lui x; c) coerentă - să poată determina o subrelație Q , a lui R (i.e. o parte a produsului cartezian al tuturor alternativelor), care să fie aciclică pe reuniunea perechilor drepturilor individuale. Dacă relația este aciclică, atunci alocarea drepturilor este coerentă<footnote Lema 1, aparținându-i lui Suzumura (1978), arată că o alocare de drepturi este coerentă, dacă există o funcție de decizie socială pentru fiecare intersecție dintre
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
x, societatea va prefera pe y lui x; c) coerentă - să poată determina o subrelație Q , a lui R (i.e. o parte a produsului cartezian al tuturor alternativelor), care să fie aciclică pe reuniunea perechilor drepturilor individuale. Dacă relația este aciclică, atunci alocarea drepturilor este coerentă<footnote Lema 1, aparținându-i lui Suzumura (1978), arată că o alocare de drepturi este coerentă, dacă există o funcție de decizie socială pentru fiecare intersecție dintre profilul social și mulțimea drepturilor individuale. [Suzumura, 1978, p.
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
decizie socială care îndeplinește U, ,L *L și scP . Demonstrație [t.5.2.1*]. Să presupunem că [t.5.2.1*] este falsă. Din premise, alocarea drepturilor este coerentă (vezi [d.5.1.1c*]) și, prin definiție, condiția scP este aciclică. De aceea, preferința socială ciclică poate apărea doar din cauza unui conflict între drepturile individuale și condiția Pareto, dacă avem cel puțin doi indivizi. Notăm cu A mulțimea alternativelor, cu X mulțimea finită a tuturor alternativelor, cu χ submulțimea tuturor mulțimilor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]