454 matches
-
în formă de arc. Ușa de intrare se deschide în două canate de lemn și are un ancadrament de piatră sculptată încheiat în acoladă. Foișorul, de plan dreptunghiular, are douăsprezece coloane rotunde, canelate, cu capiteluri de acant. Arcele sunt în acoladă, iar tavanul este făcut din scândură. Sub acest foișor se află o pivniță, care, un timp, a funcționat ca osuar. Prin programul său iconografic, bolnița se integrează perfect în întregul ansamblu al mănăstirii gândit în sens teologic și spiritual de
Biserica Bolniței Mănăstirii Hurezi () [Corola-website/Science/320538_a_321867]
-
pe laturile de vest, sud și est și o fereastră dreptunghiulară pe peretele nordic al parterului. În interior, biserica este compartimentată în pridvor, pronaos, naos și altar. Ușa de intrare în biserică este de formă dreptunghiulară, ancadramentul având formă de acoladă la partea superioară. Încăperile bisericii au bolți simple, de forma unor calote sferice. Între pronaos și naos nu există un perete despărțitor, ci doar un arc sprijinit lateral pe doi pilaștri. Interiorul bisericii nu este pictat. În incinta lăcașului de
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
electronice. Multiplicatorul Lagrange care introduce restricția normalizării densității este de asemenea numit potențial chimic, adică, unde formula 13 este numărul de electroni din sistem și formula 14 (miu) este multiplicatorul Lagrange care introduce restricția. Când acest enunț variațional este satisfăcut, termenii din cadrul acoladei vor satisface relația: unde densitatea de referință este densitatea care minimizează energia. Această expresie se simplifică la Multiplicatorul Lagrange care introduce restricția este, prin construcție, o constantă; totuși, derivata funcțională este, în mod formal, o funcție. Prin urmare, când densitatea
Potențial chimic () [Corola-website/Science/321747_a_323076]
-
Dram, "Proiecția inversă și noua voluptate a lecturii - Un nou roman de Constantin Arcu", în „Convorbiri literare”, aprilie 2015; Ana Dobre, "Măștile exilului, măștile prezentului", în revista „Luceafărul de dimineață” nr. 4, aprilie 2015; Tudorel Urian, "Timpuri noi", în revista „Acolada” nr. 6/2015; Luciana Sima, "Măștile exilului sau paradisul și infernul realității imediate," în „Astra. Literatură, arte și idei”, nr. 3-4/2015; Constantin Trandafir, "Realitatea imediată, grotescă și parodică," în revista „Argeș” nr. 1, ian. 2016; Felix Nicolau, "Cu românașii
Constantin Arcu () [Corola-website/Science/321855_a_323184]
-
axul absidelor laterale este dispusă câte o fereastră dreptunghiulară, iar în axul absidei altarului este o fereastră terminată în unghi și având ancadrament dreptunghiular. Firida în care se află înscrisă această fereastră are la partea superioară un arc trilobat cu acoladă. Acoperișul bisericii este format din două coame înalte, una mai lungă pe pronaos și alta mai scurtă pe altar, dintr-o turlă deasupra naosului și două mici turnulețe deasupra absidelor laterale. Deasupra naosului se află o turlă octogonală, sprijinită pe
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
mânuiau spadele cu ambele mâini, deoarece acestea erau prea grele și prea mari pentru o singură mână. Spada cu două tăișuri era arma principală a cavalerului feudal. Ceremonialul medieval ce avea loc la primirea cuiva în rândul cavalerilor se numea "acoladă" și consta dintr-o îmbrățișare și o lovitură ușoară cu latul spadei, dată de învestitor celui învestit. Seniorul îi înmâna personal cavalerului spada la învestitură, ea devenind astfel personificată. Importanța spadei era așa de mare în evul mediu, încât este
Spadă () [Corola-website/Science/316468_a_317797]
-
-lea. Axul central este marcat printr-un rezalit, unde se află un balcon realizat din grilaj metalic și consolă de piatră. Peste axul central se observă un fronton triunghiular drept realizat în stil baroc. Ferestrele sunt înconjurate de chenare cu acoladă dublă ce prezintă inflexiuni și motive decorative vegetale și hereldice în timpan. În continuarea fațadei se regăsește poarta de acces în curte. Aceasta are un chenar de piatră de profil concav la muchie și semicircular. Pe de o parte și
Casa Karácsonyi din Gherla () [Corola-website/Science/324988_a_326317]
-
Spre exemplu ancadramentul portalului de pe latura sudică a turnului are o deschidere dreptunghiulară, încălecată de o lunetă în arc frânt, închisă într-o arhivoltă semicirculară. În arc frânt se încheie și o fereastră a clopotniței, în timp ce un alt arc în acoladă, închide o nișă din interiorul altarului. Pe baza acestor elemente, monumentul a fost încadrat în ambianța gotică a artei medievale transilvănene a secolului al XV-lea. Spre aceeași concluzie îndeamnă atât similitudinile existente între această biserică și lăcașurile de cult
Biserica Buna Vestire din Roșcani () [Corola-website/Science/326658_a_327987]
-
fel de turn. Pe contraforturile trase în sus și pe console se sprijină arce segment de cerc care susțin nivelul fortificat. Guri de tragere și orificii tip mașiculiu formează elemente de fortificație. Portalurile gotice târzii ale sălii au arce în acoladă cu profilatura care se întrepătrunde. Biserica este dominată de acoperișul țuguiat al corului cu un turnuleț de strajă. O incintă fortificată, bine păstrată, de 6 m înălțime, cu un contur poligonal și contraforturi exterioare, înconjoară biserica. În N se află
Biserica fortificată din Boian () [Corola-website/Science/326657_a_327986]
-
de-a lungul zidului. Corul are boltă în formă de cruce, iar pe 3 laturi ale sălii sunt balcoane baroce. În cor se păstrează un tabernacol din 1504, cu o reprezentare a lui Iisus al Durerii, iar deasupra un arc acoladă, flancat de pinacluri. Stranele din cor sunt datate 1503. În turnul clopotniță, care este și turn de poartă, se păstrează 3 clopote din secolul al XIV-lea - al XV-lea. Altarul baroc, datând de la sfârșitul secolul al XVIII-lea, îl
Biserica fortificată din Bazna () [Corola-website/Science/326695_a_328024]
-
între cei doi ușori, ce are lungimea de aproximativ 1,12 m, nu este decorată în vreun fel dar are marcat mijlocul printr-un decupaj cu lungimea de 8,5 cm, decupaj ce amintește de partea superioară sub formă de acoladă a intrărilor bisericilor de lemn din Lozna sau Măleni. Foaia ușii este formată din patru scânduri, prinse cu cuie de lemn de cele două brațe ale sistemului de balamale de lemn utilizate în acest caz. Același sistem de balamale dulgherești
Biserica de lemn din Rus () [Corola-website/Science/324599_a_325928]
-
în timp ce marginea sa stângă se află la o distanță de 1,33 m față de peretele stâng. Fără a fi decorată cu crestături sau incizii în lemn, trecerea din pronaos în naos are partea superioară a ancadramentului realizată sub forma unei acolade, situații asemănătoare regăsindu-se în aceeași zonă la biserica de lemn din Lozna, biserica de lemn din Săcălășeni sau la intrarea fostei biserici de lemn din Rus. Din naosul bisericii, prin intermediul unei scări de lemn se poate ajunge în turnul-clopotniță
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]
-
piatră fățuite la muchii, edificiul este alcătuit dintr-un altar rectangular decroșat, boltit în semicilindru, o navă cu pereți masivi și un turn-clopotniță, precedat de un pridvor deschis din lemn. Turnul, prevăzut cu un portal gotic, în arc frânt cu acoladă, comunică cu nava, la nivelul primului său etaj, prin două ferestre, spațiul format substituindu-se astfel unei tribune, rezervată ctitorului și familiei sale. Aspectul actual l-a primit în urma renovărilor din anii 1869-1870 și 1927-1928; alte reparații s-au desfășurat
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Ribița () [Corola-website/Science/324645_a_325974]
-
construit din nou turla cea mare, a urmat o amplă renovare în 1898, condusă de arhitectul T. Dobrescu, care a desființat stâlpii care despărțeau naosul de pronaos, a închis pridvorul existent și a adăugat un alt pridvor cu trei arcade acoladă. Cu această ocazie, biserica a fost pictată în stil neobizantin de către preotul-zugrav Vasile Damian. După stricăciunile produse de cutremurul din anul 1977 lăcașul bisericii a fost consolidat începând din anul 1984, făcându-se trei centuri de beton armat legate între
Biserica Sfântul Ștefan „Cuibul cu Barză” din București () [Corola-website/Science/329102_a_330431]
-
Haemus , Vatra Veche, Antares, Analize și Fapte, Glasul Națiunii, Limba română, Florile Dalbe, Revista Română, Alunelul, Tinerimea Moldovei, Tineretul Moldovei, Gazeta Tineretului, Gazeta liberă, Viața Basarabiei, Basarabia Literară, Baaadul literar, ExPonto, Argeș, Totuși Iubirea, Flacăra lui Adrian Păunescu, Caietele Columna, Acolada, Dunărea de jos, Familia, Orizont literar contemporan, Gînd românesc, Literaria, Climate literare, Pietrele Doamnei, Portal Măiastra, Steaua Dobrogei, Meandre, Vitralii, Graiul Maramureșului, Astra, Cafeneaua literară, Viața de pretutindeni, Steaua, AGERO, Caligraf, Agora literară, Litere, Scrisul românesc, Moldova Suverană, Axioma, Patria
Traian Vasilcău () [Corola-website/Science/329101_a_330430]
-
în opera lui Ștefan Râmniceanu”, realizat în 1991 de criticul de artă Ruxandra Garofeanu. În 1989, Ministerul Culturii din Grecia invită artistul la Atena, si reiterează expoziția sub titlul „Raport către Bizanț”. ... „Universul de imagini care ilustrează cu putere, imensă acolada care unește, peste timp, straturi succesive ale mării spiritualități” (poetul și criticul Corneliu Antim) a cucerit Grecia, entuziasta, unanimă în apreciere. Artistul oferă orașului Atena lucrarea-simbol al expoziției, un clopot, „că un tribut de onoare fă a de civilizația bizantina
Ștefan Râmniceanu () [Corola-website/Science/328760_a_330089]
-
sculptată și pisania de deasupra ușii. Ferestrele au ancadramente de piatră sculptate. Fațadele exterioare sunt alcătuite din două registre, despărțite de un brâu decorat cu un ornament uniform de pictură. Ambele registre au firide oarbe formate din arcaturi polilobate în acoladă, ce se sprijină pe pilaștri. În registrul superior în firide sunt redate figuri de filosofi greci și de sibile.
Biserica „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” – cu Sfinți () [Corola-website/Science/334925_a_336254]
-
Steaua" și colaborând ulterior la revistele "Tribuna", "Familia", "România literară", "Vatra", "Limbă și literatură", "Revista de istorie și teorie literară", "Teatru", "Manuscriptum", "Revue Roumaine", "Convorbiri literare", "Cahiers roumains d’études littéraires", "Ramuri", "Continent", "Jurnalul literar", "Curentul" (München), "Discobolul", "Arhipelag" și "Acolada". Este autorul a peste 20 de volume de critică, istorie și teorie literară și a peste 1500 de studii și articole de specialitate. Articolele sale au fost publicate ulterior în două cărți: "Sincronism și tradiție" (1972) și "Conjuncturi și permanențe
Mircea Braga () [Corola-website/Science/336976_a_338305]
-
lirice. Cronici literare 2007-2011”, editura Fides, 2011, eseuri critice despre cărțile unor autori români contemporani. Totodată, publică recenzii și în numeroase reviste din România și diaspora. Colaborează cu reviste care apar sub egida Uniunii Scriitorilor din România: Luceafărul de dimineață, Acolada, Mișcarea literară, Familia, Poezia, Discobolul, Oglinda literară, Caiete Silvane, Feed Back, Nord literar etc. Ionuț Caragea a publicat romanul memorialistic “Gândul meu. Cum am devenit poet”, la editura Fides din Iași în anul 2011, în cadrul colecției Spiritus. O continuare a
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
cotețe, hoboroace, unele aflate într-o stare avansată de degradare. O perioadă de câțiva ani,(de la nr.9-2009 până la nr.5-2014, când este victima unei tentative de asasinat) profesorul Viorel Rogoz a colaborat la revista lunară de literatură și artă „Acolada” (director general Radu Ulmeanu, director Gheorghe Grigurcu, redactor-șef Petre Got), revistă ce apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România. A semnat număr de număr rubrica "Etnologul român în „Epoca de aur”." Sunt pagini care, reunite în curând într-un
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
România. A semnat număr de număr rubrica "Etnologul român în „Epoca de aur”." Sunt pagini care, reunite în curând într-un volum cu același titlu, relevă alte laturi ale personalității complexe a contemporanului nostru Viorel Rogoz. Prin articolele publicate în „Acolada”, o revistă de literatură și artă, facem cunoștință nu doar cu etnologul, ci și cu scriitorul - cetățean împlicat în viața socială, politică și culturală a timpului său, angajat în lupta pentru adevăr, bine și frumos. Temperament pasional, prin stilul inconfundabil
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
sarcasm, violență verbală, sunt diverse, reprezentând toate nivelele limbii: epitete, personificări, comparații, metafore, interogații și exclamații retorice, trimiteri la înțelepciunea paremiologică sau la citate livrești, cu precădere din latină sau franceză, ritm sacadat, uneori nervos, proza rimată etc. „Am primit „Acolada” și am citit „Etnologul...”, spune Dr. Mircea Moț, nu din motive extraestetice (...), ci pentru rafinamentul narațiunii, trădând prozatorul Rogoz, pentru eul spectaculos care se simte în spatele rostirii, al cărui portret se poate contura de către cititor sub semnul unei aventuri singulare
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
contemporani. Dincolo, însă, de aceasta, «caligramele» d-lui Dochinoiu au specificitatea lor compozițională, căci artistul întrevede, dincolo de grotesc și caricatural, o lume a determinărilor existențiale, surprinsă, frecvent, în fragmentaritatea ei dramatică. Grafician de acută personanță imaginativă, Florin Preda-Dochinoiu dezvoltă în acoladele registrelor sale o fantastă viziune asupra lumii și vieții, dimpreună cu o senzație de disconfort existențial. E, de fapt, privilegiul marilor artiști, de a percepe «în infraroșu» interdeterminările și discontinuitatea lumii materiale, impetuozitatea și fragmentarismul ei, reificările și disoluția magnetismului
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
pe fiecare latură și cu capitel, de asemenea, pătrat. Pridvorul are accese dinspre nord, sud și vest, marcate de arcade mai joase și mai late decât celelalte; arcadele de sud și nord sunt semicirculare, iar cea de vest în ușoară acoladă. Este acoperit, spre sud și nord, de bolți cu penetrații, în consolă, iar spre vest de un planșeu drept, din lemn; deasupra părții de vest se află clopotnița cu șarpantă din lemn și cu acces prin scara din lemn aflată
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
clopotnița cu șarpantă din lemn și cu acces prin scara din lemn aflată în pridvor. Biserica și pridvorul nu au parament unitar. Ușa de acces în pronaos, aflată pe fațada de vest, are ancadrament din piatră cu arcadă în dublă acoladă. O altă caracteristică a planului bisericii cu rapeluri în epocile anterioare, este raportul naos/pronaos, biserica din Bălteni fiind una din puținele biserici al căror pronaos este mai îngust decât naosul. De altfel, nu numai tipul de pronaos este rar
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]