631 matches
-
o sarcină care solicită raționamentul și priceperea cercetătorului și nu trebuie lăsată pe seama unui personal care nu este calificat. Activitatea curentă de analiză poate să nu fie dificilă, dar conducerea ei corectă și interpretarea care o însoțește pretind o cunoaștere adâncită a fundamentării anchetei și a tuturor stadiilor ei pe care o are probabil numai conducătorul anchetei. Este încă un argument în favoarea ideii ca sociologii să fie calificați în ceea ce privește toate etapele anchetei, inclusiv introducerea datelor în calculator și prelucrarea acestora. Discutarea
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
hermeneutică iar alta fenomenologică, armonizându-și eforturile pe calea regală a hermeneuticii fenomenologice. Hermeneutica și fenomenologia inaparentului sunt singurele apte să abordeze acele fenomene care, la prima vedere, nu se arată. O hermeneutică așezată fenomenologic, întărită în competența ei comprehensivă, adâncită și lărgită, prin aportul fenomenologiei inaparentului, până în substratul infra-textual în care semnificabilul originar se autorevelează în trupul poetal al unei imagini numenale. Este mai-mult-ca-aparentul deoarece nu e încă o apariție propriu-zisă, ci o pură posibilitate a posibilului. Imagine vulnerabilă, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și strălucește. E mai mult decât structura de palimpsest, unde imaginea acoperită răzbate prin interstițiile imaginii suprapuse; în structura diafană imaginea fondului de spațiu rămâne inaparentă, în timp ce imaginea poetică de suprafață e adusă în zona optică a unei alte vizibilități, adâncită și luminată din interior. Nu ea este "obiectul" intuiției, ci distanța creată de intervalul acestei medieri, forma care devine vizibilă prin transparența invizibilului. Intenționalitatea interpretării e pusă în paranteză, iar calea intuiției e deschisă, dar numai în măsura în care intuiția comprehensivă e
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
inițial care se dezvăluie ca imagine. A vedea un lucru prin imagine nu înseamnă a nu vedea imaginea, ci a fi purtat dincolo de prezența obiectivă a lucrului, a-ți prelungi vederea adăugându-i un câmp de vizibilitate nebănuit, o perspectivă adâncită. Intuiția eidetică surprinde esența lucrului în mod originar, un chip fenomenal aprezentat. Deși hermeneutica vizează înțelegerea a ceva ce nu este imediat accesibil, adică a unui sens înscris în opere, inteligibil - dincolo de conștiința intuitivă - pe căile cunoașterii reflexive, imaginea transparentă
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
irizată în dezvăluirea pe care a făcut-o cu putință. Căci umbra și lumina coexistă într-un raport de contrarii complementare. Claritatea pe care o dobândește umbra e albastrul străveziu, cel prin care se vede - se aduce la vedere - perspectiva adâncită a ascunsului. Dacă "bolți de întunerec se farmă și se frâng./ Ce-a fost adânc în noapte se face mai adânc" (Scrisoare)4, aceasta e în virtutea unei succesive dezvăluiri, în cascadă, prin care adâncul se adâncește, își frânge rând pe
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nu cu îngustarea unui unghi optic avem de a face. Perspectiva pe care o deschide apropierea limitelor nu înseamnă limitare, ci punere în vedere a departelui ca loc de aproape, a altuia invizibil drept posibil în cuprinsul extins, înălțat și adâncit deopotrivă, al vizibilului. A privi prin această imagine care se deschide în străfundul inimaginabil al lumii înseamnă a vedea altfel lumea și chiar, poate, a înțelege altfel decât a vedea. Cel ce strânge cerul în palme nu vede o imagine
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cunoașterea absolută”, „adevărul cel mai adevărat” (alhvqestaton = „adevărul superlativ, adevărul heliologic”). În conformitate cu „mitul peșterii”, cei care se mulțumesc doar cu „studii propedeutice”, precum cele literare, retorice, matematice, astronomice, medicale etc., nu parvin decât la o cunoaștere mediocră, speologică. Doar studiul adâncit al filosofiei permite „marea înțelepciune”, „cunoașterea solară”. 19. Mitul lui androguno" la Platon, Banchetul, 189d-192a (vezi mai ales ediția îngrijită de P. Creția, Humanitas, București, 2006). 20. apaideusia - cuvânt compus din a-privativum și paideia - desemnează atât starea de „nedesăvârșire”, cât
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în exces. Simptome. Boala se manifestă pe organele plantei începând de la cotiledoane pe care apar pete mici, brune, punctiforme sau chiar de 2-3 mm în diametru, ovale sau circulare, ușor denivelate. Pe axa hipocotilă, apar pete ruginii alungite și ușor adâncite. Plantele tinere atacate au și rădăcinile putrezite, așa încât se usucă. Pe frunzele atacate apare o brunificare parțială a nervurilor, vizibilă pe partea inferioară a limbului foliolelor. Porțiunile de limb brunificate, necrozate se pot desprinde, așa încât frunzele apar sfâșiate. Păstăile atacate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cenușii și prezintă mici puncte negre. Atacul pe tulpini este foarte păgubitor, deoarece în dreptul petelor lungi de 1 cm, țesuturile sunt denivelate, tulpina se strangulează și partea superioară a plantei se usucă. Păstăile atacate au pete circulare, brune sau cafenii-cenușii, adâncite, cu puncte mici negre. Cu cât atacul pe păstăi se instalează mai devreme, cu atât pagubele sunt mai mari și chiar dacă se formează boabe, acestea au tegumentul zbârcit, cu pete galbene sau cafenii și prezintă o germinație scăzută. Plantele apărute
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Hulea în 1947 și de Hulpoi și col. în 1964; ei au remarcat o frecvență deosebită a acestei boli în Transilvania și Nordul Moldovei, în zonele unde s-a practicat monocultura. Simptome. Tuberculii atacați prezintă pe suprafața lor pustule plate, adâncite sau proeminente, de câțiva milimetri în diametru și neregulate ca formă. În cazul în care pământul are umiditate mică, boala evoluează, pustulele crapă, se unesc și pe suprafața tuberculilor apar adâncite negre (râia de adâncime). Prezența agentului patogen determină gazda
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Simptome. Tuberculii atacați prezintă pe suprafața lor pustule plate, adâncite sau proeminente, de câțiva milimetri în diametru și neregulate ca formă. În cazul în care pământul are umiditate mică, boala evoluează, pustulele crapă, se unesc și pe suprafața tuberculilor apar adâncite negre (râia de adâncime). Prezența agentului patogen determină gazda să formeze o zonă cu celule moarte (suber) și o creștere a celulelor din interior spre exterior, ceea ce duce la apariția proeminențelor crăpate și înnegrite (fig. 48). Transmitere răspândire. Bacteria rezistă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
calitate inferioară, iar capsulele pătate sunt seci, sau au semințe zbârcite cu slabă facultate germinativă. Atacul se recunoaște de la distanță, întrucât apar vetre de plante cu tulpini “pestrițe” brune cu verde. Toate plantele prezintă pe zonele brunificate puncte mici negre, adâncite,subepidermice. Prezența acestor puncte diferențiază boala “Pasmo” de brunificarea produsă de Polyspora lini. Transmitere răspândire. Transmiterea ciupercii este asigurată de sporii de pe semințe sau de cei ce rezistă 2-3 ani în resturile vegetale rămase în câmp. În timpul vegetației ciuperca este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de fibre sau la cel de ulei. În România este semnalată mai rar. Simptome. Boala este prezentă pe frunze, tulpini, flori, capsule și semințe în toate fazele de vegetație. Pe primele frunzulițe apar pete galbene-portocalii în dreptul cărora țesuturile sunt ușor adâncite, iar marginea petelor este conturată cu o zonă mai închisă. La baza tulpinii și pe rădăcini în dreptul zonelor atacate, apar strangulări, îngroșări anormale și pete galbene portocalii (fig. 82). Plantele atacate în primele faze de vegetație se veștejesc și se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
atacat prezintă o ofilire și îngălbenire a frunzulițelor, care atârnă pe lângă tulpiniță. La baza tulpinii, țesuturile parazitate se înmoaie, putrezesc și planta cade la pământ. În cazul perioadelor dintre udări, când răsadurile sunt uscate, se observă pe tulpini, dungi ușor adâncite, albe-cafenii. La baza plantelor se dezvoltă un mucegai alb-cenușiu, ce se întinde de la o plantă la alta. Dacă în răsadnița atacată se întrerupe udatul, pe pâsla miceliană apar scleroții ciupercii de 0,2-0,3 mm în diametru, negri și de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apar pete circulare de 1-5 mm, albicioase, apoi prin unirea petelor, suprafața acestora se încrețește. Petele albicioase de pe frunze devin răni galben verzui, iar pe tulpină în zona bazală, apar pete ovale mici de culoare alb-crem, ce devin mici răni adâncite (fig. 99). Frunzele plantelor bolnave din câmp, solarii sau seră se ofilesc, își răsucesc marginea spre partea superioară, apoi nervura principală se curbează și planta se usucă. În secțiune, tulpina prezintă vasele conducătoare de culoare galben-brună. Frunzele pot prezenta uneori
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
culturile de tomate din câmp, destinate industrializării. Simptome. Fructele verzi sau cele coapte de la baza plantelor, care au venit în contact cu solul sau pe care au ajuns particule de sol după ploile repezi, prezintă pete circulare mici, brune, ușor adâncite, de 0,5-0,7 cm. Pe pete se observă zonalități concentrice de culori diferite brune-deschis și brune-închis (fig.103-b). Pe fructele coapte, zonele atacate au culoarea brun-roșiatică, înconjurate de o zonă brună roșcată în care țesuturile sunt moi și cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mai dezvoltate, pe frunze, apar pete gălbui, circulare, de până la 2 cm în diametru, iar dacă există condiții favorabile de umiditate mare, petele se pot uni și frunzele se usucă. Pe tulpinile mai groase, zonele bolnave, înnegrite, prezintă țesuturi ușor adâncite, mărginite de o dungă brună-cenușie (fig. 125). În interiorul acestei tulpini, apar caverne pline cu un mucegai albicios. Rădăcinile plantelor afectate putrezesc, iar plantele se usucă. Cele mai mari pagube se înregistrează în culturile semincere unde, simptomele de atac pot apărea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mai târziu, pe cozile sau pe nervurile principale ale frunzelor, apar pete ruginii cu țesuturi cufundate. Frunzele se brunifică și foarte repede putrezesc. La varză poate putrezi întreaga căpățână, iar la ridichi putrezirea începe de la vârful rădăcinii, unde apar răni adâncite brune. În solurile mai grele, ce rețin apa, ciuperca produce la suprafață, un miceliu pâslos alb-cenușiu care, la maturitate capătă culoarea brună și se observă greu. Atacul pe părțile subterane ale plantelor este greu de văzut și poate fi sesizat
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cât pielița este mai groasă, petele care apar având același aspect ca cele de pe lăstari. Bobițele se usucă și se zbârcesc pe timp secetos sau putrezesc pe timp umed. Ciuperca parazitează și codița bobițelor pe care se formează pete brune adâncite. Transmitere-răspândire. În primăvară, scleroții de pe corzi sau boabe germinează și se formează spori care pot germina la temperaturi cuprinse între 2-32șC, cu condiția ca organele verzi ale viței de vie să fie ude, iar picăturile de apă să se mențină
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
10.). 11.8.3. Putregaiul cenușiu Botrytis narcissicola (vezi 11.1.11.). 11.9. Bolile zambilelor Viroze 11.9.1. Mozaicul zambileiHyacinth mosaic virus Simptome. Plantele virotice au frunzele cu pete de decolorare sau benzi galben-verzui în dreptul cărora țesuturile sunt adâncite. Tijele florale au flori puține și mici, iar în sol bulbii sunt foarte mici. Pe timp călduros simptomele dispar, iar plantele se usucă cu cel puțin 2-3 săptămâni mai devreme. Transmitere-răspândire. Virusul este transportat de afide de la plantă la plantă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prezentat. Urna este reprezentată de un vas borcan, ușor bitronconic, cu mijlocul rotunjit, buza vasului rotunjită, sub buză și pe umărul vasului se află două torți cilindrice. Fundul drept. În partea de jos a gâtului se află o linie orizontală adâncită, ca decor. În interior s-au descoperit foarte multe oase calcinate, dar niciun obiect de inventar. Câțiva oameni care lucrau acolo au povestit că au mai găsit în această zonă, încă un vas de aceeași factură, cu multe oase calcinate
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cu corpul bitronconic și gura trilobată. Avea o toartă în bandă, care pornea de sub buză până în zona unirii celor două trunchiuri de con. În zona gâtului, o nervură în relief, pe mijlocul trunchiului de con, din partea superioară, două linii orizontale adâncite, la fel și în zona de contact între cele două trunchiuri de con. Partea inferioară decorată cu caneluri oblice, paralele, care unesc cele două linii adâncite cu fundul vasului. Fundul inelar. A fost așezată pe umărul stâng, puțin înclinată spre
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
descoperite aici. Din inventar, se remarcă pieptenele făcut din plăci de os prinse cu nituri de bronz, pline, care au fost bătute la capete destul de grosolan. Mânerul este oval și se păstrează destul de slab. Ca decor, pieptenele are trei linii adâncite orizontal - una deasupra niturilor, iar celelalte două, paralele, la mică distanță de dinții pieptenului. Are o stare de conservare precară, fiind în mare parte atacat de săruri. Dimensiunile sunt de 7,8 cm în partea de sus și 8,5
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
culoare cărămizie; patru vase așezate în diferite zone ale defunctului-la cap, în zona umărului stâng se afla un vas borcan din pastă ciment, cu corpul bombat, fundul drept și gura evazată și rotunjită, pe umăr, ca decor, prezintă două linii adâncite, paralele-orizontale, realizate la roata olarului. În zona bazinului, tot pe partea stângă, se afla un al doilea vas, de asemenea din pastă ciment, lucrat la roată, cu corpul bombat, gâtul scurt și buza rotunjită și evazată. Alte două vase, de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
în urnă. Cu capac. Descoperit la adâncimea de 0,60 m. Urna, un castron cu trei torți, lucrat la roată, din pastă fină, negricioasă, buza răsfrântă în ambele părți-orizontal, cu mijlocul marcat de o linie orizontală. Pe gât, o linie adâncită, de asemenea, orizontală. Fundul inelar, torțile în bandă, cu duble caneluri verticale ce pornesc echidistant, de pe buză până pe umărul vasului. Groapa, puțin mai largă decât vasul urnei cu capac, având un diametru de 0,40 m și o adâncime de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]