581 matches
-
ar sta în același plan cu cei care ascultau, în secret, Europa liberă, dar își vedeau, netulburați, de treburile lor. Mulți - aproape toți - am fost în această ultimă ipostază. Să ne amintim de conflictele ce au avut loc pe marginea Addendei la traducerea românească a Cărții negre a comunismului (cu toata modestia ținem a preciza că noi am fost la baza sugestiei de a dezvolta ediția românească a Cărții negre... cu o Addenda - ceea ce editură franceză originară, Robert Laffont, a acceptat
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
de conflictele ce au avut loc pe marginea Addendei la traducerea românească a Cărții negre a comunismului (cu toata modestia ținem a preciza că noi am fost la baza sugestiei de a dezvolta ediția românească a Cărții negre... cu o Addenda - ceea ce editură franceză originară, Robert Laffont, a acceptat!). S-a dovedit astfel atunci - cît este de relativă și de greu de definit, la noi în țară, noțiunea de disidenta... Individualismul nostru bine-cunoscut și vanele pretenții de evanescente glorii ("care-i
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
primului Congres al Scriitorilor din URSS. Un apel către studențime, tot din 1934, semnalează ofensiva fascistă. Dar centrul de greutate al volumul îl constituie, așa cum spuneam, eseul Scriitorul în fața Revoluției, rămas în manuscris din 1935. Mircea Martin adaugă într-o Addenda câteva articole apărute în presa românească în anii 1921-1922, care pot fi puse în relație cu o evoluție ideologică ulterioară. Dar dintre toate, singurul care contează mai mult ca precedență e Internaționala intelectualilor, scris ca reacție la naționalismul monarhic al
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
și Eminescu: "o plăcută surprindere a fost pentru blăjeni, când văzură că sunt cercetate (aceste școli n.n.) de mai mulți tineri din Bucovina și câțiva chiar din Moldova, între care și nenorocitul Eminescu, pentru un scurt timp" (p.66). În "addenda" lucrării se reproduce un articol-necrolog al lui Brânzeu, publicat în anul morții lui Eminescu, 1889, în revista Familia care are meritul să schimbe puțin "contextul" receptării la Blaj a poeziei eminesciene; poezia lui Eminescu s-a bucurat de prețuire și
Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16699_a_18024]
-
asistată bibliografic, prejudecățile și post-judecățile pe care le comportă temele alese. Așa se face că eseurile sale își scot la vedere clișeele ori emblemele consacrate, ca pe niște coduri în titlu, flancate de ghilimele menite să pună cititorul în gardă: Addenda - "Vieți paralele" , "Omul nou", Nihilismul "subteranei", Thomas Mann și "problema evreiască", "Ultimul" Vianu. Vederile subîntinse de aceste titluri nu sunt deloc ortodoxe - și, în orice caz, nu sunt cele cu care ne-am obișnuit în ultima vreme. Așa, de pildă
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
scăpare decât fuga." (p. 102). Sau au, adesea, o încărcătură sapiențială, consolatoare, profund umană: "Ce mai contează cinstea atunci când ea e pusă în slujba necinstei? se va spune. Contează, în măsura în care achiți prețul." (p. 109). Microromanul de 20 de pagini intitulat Addenda, care instrumentează cu două cazuri concrete - donquijotești - cel de-al doilea eseu are, de altfel, autentice virtuți literare. Ulterior, tonul autorului va deveni preponderent teoretic - precum în eseul Nietzsche și Marx, în finalul căruia își motivează interesul pentru cei doi
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
violent de autor: "După o școlarizare universitară obnubilată de reforma învățămîntului din 1948, în anticamera culturii, cu punerea în paranteză a talentului și personalității, urmează de la sine în epocă poliloghia conformistă, în formă ilizibilă". După care urmează o trimitere la Addenda volumului, foarte (chiar prea) bogată, în care aflăm că personajul cu pricina e nimeni altcineva decît... Valerian Sava, într-un atac la propria persoană! Anii '50 inaugurează și infernul "îmbunătățirii" scenariului inițial de o mașinărie cu cenzori (plus, pe atunci
Istoria șanselor pierdute by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17339_a_18664]
-
forte, nemulțumiți individual, apăruse și cenzura oficială, vigilentă principial. Memoriile au fost reeditate după aproape trei decenii de către Eugen Simion în două volume din seria de Scrieri (II-III, București, Ed. Minerva, 1970) și într-un singur volum, augmentat printr-o Addenda cu texte memorialistice/ eseistice/ polemice rămase până la data respectivă în periodice, de către Gabriela Omăt (București, Ed. Minerva, 1998). * Deși a scris o carte despre posteritatea critică a lui Titu Maiorescu, recunoscându-i o întâietate nu numai cronologică, E. Lovinescu se
Aqua forte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9076_a_10401]
-
ani buni distanță, la Fundația Culturală Română) al lui Costache Olăreanu îl pomenește, citîndu-l și înțelegîndu-l, explicîndu-l în ?definiții? de-o delicatețe rară, la trei ani de la despărțirea, incredibil, definitivă. La fel, deschizîndu-i, Ioanei Em. Petrescu, tulburătorul jurnal postum, ?invită?, addenda la un dicționar literar, omul în grila operei. De ce? Fiindcă ?posteritatea este îndreptățită să cunoască orice document pe care un scriitor l-a lăsat în urma lui, fără să-l fi distrus, deși ar fi putut s-o facă.? Este o
la Povești, povestiri, amintiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10883_a_12208]
-
Paris? E aici efectiv (mă bucură că mă întîlnesc în opinie cu dl Alexandru Săndulescu), o bucată din "momente". De aceea, tocmai, dl Ion Vartic a inclus-o în ediția sa de proza Caragiale din 1998, în sumar, la capitolul Addenda. Scrisorile marelui dramaturg (cu deosebire cele din perioada berlineza) sînt compuse într-adevăr că adevărate opere de artă, rămînînd nemuritoare, că întreaga să opera. Studiul despre Duiliu Zamfirescu (mie personaj dezagreabil, ceea ce nu înseamnă că depreciez opera literară) e, negreșit
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
al gurii mele/ și grumazul cum flutură în urmă ca o mînecă goală/ pe cînd la capătul ei capul mi se lățește asemeni unei palme/ pocnind pe luciul unei pietre.”. Este prima secvență din Izgonirea din poezie, marele poem din Addenda; și printre puținele, din cartea de debut, comparabile cu performanțele devenite standarde în cartea Alcool.
Tînărul Mureșan (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3509_a_4834]
-
de prieteni - Nina Cassian și Ov. S. Crohmălniceanu - tratează, în amintirile lor, episoadele referitoare la Celan. Din cele șase capitole centrale ale cărții lui Petre Solomon (las la o parte atât nota introductivă, cât și întinsa bază de date din Addenda), primele trei li-vrea-ză tot instrumentarul demersului critic. O reconstituire, adică, a Bucureștiului imediat postbelic, o trecere în revistă a cercurilor scriitoricești frecventate de junele Paul Celan și o fidelă consemnare la cald a jocurilor de cuvinte pe care acesta le
Obsedanții ani by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8229_a_9554]
-
la îndemînă ("cărți și îngeri sar, deopotrivă, în apărarea poetului. Iar, la drept vorbind, cărțile sar primele."; "Mie unuia mi-e milă de ce-l așteaptă pe Emilian Galaicu-Păun."), te îmbie-împinge să citești cartea/cărțile. După ce ai parcurs întregul "top", plus addenda despre anul 2003, în poezie, proză și critică, te convingi, oricîtă mefiență ai pune în a-i "deconstrui" optimismul, că tocmai încrederea în suflul "organismului" pe care-l analizează îl "consacră" pe Al. Cistelecan drept critic.
Alambicuri cu poeți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11952_a_13277]
-
unei bătălii culturale”), cronici la cald (așa numite „fotograme”), studii ample (despre Nedelciu, Crăciun, Petculescu, Ghiu și alții), panoramări de o excepțională fidelitate (Flashback 1985... rămâne, până astăzi, cea mai serioasă carte despre „noul val”) și chiar o serie de addenda relaxate, relativiste și afectuoase (cel mai surprinzător capitol de acolo fiind cel în care Lefter, poet el însuși, „parodiază” amical poemele-etalon ale colegilor săi de la Cenaclul de Luni). Ceva mai subiectivă (dar făcând parte din întregul schițat mai sus) este
Dicțiune și afecțiune by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3528_a_4853]
-
la Cluj, a ieșit total din circulație, abandonînd activismul, socotind că n-are ce căuta în viața politică de vreme ce ea urmărește exclusiv aspirația spre cucerirea puterii. D-sa se consideră un neopașoptist (un articol despre acest concept e integrat în Addenda acestei cărți dialog) și a constatat că, din păcate, clasa politică de astăzi nu împărtășește convingeri de interes național democratic, ci de acumulare a pîrghiilor de putere. În consecință, a scris o autobiografie intelectuală (Viața unui om singur), de vreo
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
despărțămîntul literaturii fantastice românești, Oscar Lemnaru și-a găsit locul său umbros. Dl Mircea Braga, coleg de generație, a avut fericita idee de a restitui acest unic volum al lui Oscar Lemnaru. Și i-a adăugat, lăudabil, în sumar, o addenda constînd în fragmentul de roman neîncheiat și eseuri strălucitoare, inclusiv unul, intitulat chiar Romanul fantastic. Dl Mircea Braga a făcut, prin restituirea întreprinsă, o faptă de istoric literar demnă de toată lauda. Iar studiul introductiv e învățat, pătrunzător, călăuzind fericit
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
Opere. În reperele bibliografice din volumul său de restituiri, Leon Baconsky trimite la mai multe surse, grupabile în trei categorii, care ar fi fost bine să respecte un firesc criteriu cronologic de așezare în sumar. Leon Baconsky atașează într-o Addenda paginile de primă tinerețe ale lui Gib: două povestiri de război, Bisericuța de brad (publicată inițial în "}ara nouă", la București, în aprilie 1920) și Rătăciți (publicată la Cluj în "Voința", în ianuarie 1921), plus patru "instantanee", proze foarte scurte
Exercițiile ignorate ale lui Gib by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12605_a_13930]
-
și n-o să vină niciodată - femeile vor sta întotdeauna să-și vegheze drobul de sare, pe cînd bărbații vor călători spre marginile lumești ale prostimii - nu se puteau lipsi de o carte de muzici. Cîntece-le de cîmpie apar, ca o addenda, prima dată în această ediție, ca un fel de mod de întrebuințare a "barbarilor" care așteaptă să ierneze. Un argument al autorului, în loc de postfață, lămurește că aceste cîntece sînt culese din aceeași pîlnie din care fost-au trase personajele, ținute
Drobul de sare by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9109_a_10434]
-
țin discursuri, se fac funeralii naționale. Bolintineanu moare sărac și singur, neomagiat de nici unul din mai-marii țării sau ai breslei. Ca întotdeauna, măsura vieții sociale nu-i totuna cu măsura literaturii. Despre anii ce rămân până la Independență, precum și despre valoroasa addenda a volumului, data viitoare.
Bucureștiului, fără părtinire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2733_a_4058]
-
dar care trebuie să fie introdus în Lege, dacă vrem să realizăm în condiții de corectitudine științifică edițiile academice de opere complete. Aceste ediții, chiar dacă sunt considerate ca "definitive", trebuie să rămână deschise eratelor de literă și cuvânt și pentru addenda corige, după modelul edițiilor academice germane. Legiferarea dreptului de autor cuvenit textologului va contribui totodată și la eliminarea imposturii și a plagiatului care domină actualmente editarea literaturii clasice române, îndeosebi în colecțiile școlare și în cele de popularizare. 4. Valabilitatea
Prometheus și Copyro by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9098_a_10423]
-
Luminița Marcu „Discuțiile” de la conferință, adică specia cea mai ofertantă pentru înțelegerea mecanismelor lumii literare dincolo de declarativism și angajamente retorice, sînt preluate de Gazeta literară de abia în paginile 4, 5, 6 și 7, ca o addendă nu tocmai importantă față de hotărîrile și deciziile luate de Conferință și prezentate pe prima pagină. Ce se observă însă din aceste „discuții”, chiar și așa trunchiate cum vor fi fost ele preluate în revistă, este faptul că discuțiile de la această
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4868_a_6193]
-
C. Rogozanu În 1970 apărea cartea lui I. Negoițescu despre E. Lovinescu, una din monografiile importante dedicate marelui critic. După aproape treizeci de ani Editura Paralela 45 ne oferă o binevenită reeditare. Pe lângă textul propriu-zis apar două addende în care sunt incluse pagini despre Lovinescu din alte cărți ale lui I. Negoițescu (Ora oglinzilor, Istoria literaturii române etc.). Volumul se încheie cu un articol din 1943 despre criticul Școlii de la Sibiu scris de nimeni altul decât însuși Lovinescu
O reeditare binevenită by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17296_a_18621]
-
nu-i poți convinge, încurcă-i. Gustul pentru rococo, pentru prețiozitate și "exotisme" duce, atunci, la o valorizare literară a matematicii, a științelor în genere, ca domenii ale ininteligibilului. Însă acest tip de comportament artistic, amintit într-un soi de addenda, nu este semnificativ pentru relațiile dintre literatură și matematică. Redusă la un bagaj lingvistic, în sens larg, matematica devine un bun fond de împrumut pentru un vocabular artistic în expansiune. Ar fi, așadar, de făcut distincția între scriitorii cu viziune
Între muze și Atena by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11401_a_12726]
-
M. Vulcănescu, G.E.Palade, Petru Rareș, pionierii aviației românești. Cu siguranta, Lucian Boia, de la Centrul de Istorie a Imaginarului, ar putea să realizeze un studiu incitant pornind de la această anchetă care, la o adică, și-ar avea locul potrivit că addenda la Istorie și mit în conștiința românească. Cele mai interesante mi s-au părut, însă, nu opțiunile previzibile ale celor care au răspuns, ci cîteva curiozități mulate pe portretul psihic al celui solicitat la anchetă.Astfel, pe lîngă cei aleși
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
sufletească, o așezare în timpul și în locul care ți se potrivește. Toate ale vieții se găsesc, printre rânduri, în Povățuiri i cuvinte adevărate, reordonate după alfabetul românesc. E prima parte a culegerii, și cea mai întinsă, urmată, într-un fel de addenda, de Asemănări, apoi Pilde i tîlcuirea lor și, în fine, Pilde spre povățuire i tâlcuirea lor. Fiindu-mi imposibil să fac o înșiruire de maxime, utilă, și ispititoare, mai ales într-o literatură căreia iau lipsit moraliștii în stare de
Cuvinte din bătrâni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9172_a_10497]