1,151 matches
-
nr. 171 din 20 iunie 2011 Toate Articolele Autorului LANUL DE GRÂU Sub albul imaculat grâul germinează și apoi va răsări o splendidă oază. Iată, lanul a-nverzit, dănțuiesc păunii, „o s-avem recoltă bună!” așa spun bătrânii. Seara vântul lin adie făcând valuri în câmpie, spicele pline de floare se mlădie cu lentoare. Când se ivesc zorile, mici lacrimi de rouă ajută spicul să crească, chiar dacă nu plouă. Paiul suplu s-a-nălțat, boabe cresc în noapte și foarte curând vor fi spice
LANUL DE GRÂU de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/Lanul_de_grau.html [Corola-blog/BlogPost/367249_a_368578]
-
pe poteci ascunse sub covoare din frunze ce foșnesc plăcut sub tălpi. Mi-e dragă pădurea în toate anotimpurile, dar în toamnă devine magică, semănând cu un tablou pictat în nuanțe de galben, maro, verde gălbui și ruginiu. Vântul, ce adie plăcut, aduce de pe dealuri miresme de struguri copți, și de gutui, pânze de păianjen ce se agăță de crengi, sunet de tălăngi, și încă ceva ... ce seamănă cu o chemare-un dor intens. Și, cum mă plimbam eu, vrăjită de
CĂRAREA SECRETĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Cararea_secreta_floarea_carbune_1347889539.html [Corola-blog/BlogPost/343572_a_344901]
-
și suspină, Se scaldă în al său trecut, Tu i-ai rămas calda lumină A vremurilor de-nceput. Pe malul tău, veșnic, zărește Hăinuțele-i vechi, din aba, Copilăria-și retrăiește Și reînvie-n steaua ta! CEI MAI FRUMOȘI ÎNDRĂGOSTIȚI Adie, iar, parfum de tei Dinspre Copoul adorat, Petale-n ploaie cad pe ei, Trezindu-i dintr-un sărutat. Zâmbesc la viață, simt mister În stelele ce s-au ivit, Îmbrățișați, privind spre cer, Destinele și le-au unit. Frumoși și
POEME DE SUFLET ROMÂNESC de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1410508386.html [Corola-blog/BlogPost/376376_a_377705]
-
ne descânta cu penaj de acuarela Desenând pe tâmple gânduri cu trifoi de patru foi, În aroma de gutuie sub a timpului umbrela Te sărut cu toată vara strânsă-n vise de-amândoi. În a sufletului vatra nicio umbră nu adie, Autografe-ți las sub gene cu absint de păpădii, Ți-am trimis postașii toamnei cu răvaș de bucurie, Bem din cupe ceai de stele în calești de reverii! Referință Bibliografica: RĂVAȘ DE TOAMNĂ / Ines Vândă Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
RĂVAŞ DE TOAMNĂ de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ines_vanda_popa_1411054269.html [Corola-blog/BlogPost/349917_a_351246]
-
Poetul apelează des la astfel de tehnici de schimbare a registrelor, prin care o afirmație e negată imediat de opusul ei, enunțul e mutat în gama metatextuală, formulele considerate excesiv de sensibile sunt readuse la un ton neutru, prin intervenții auctoriale: “adie o lumină o liniște/ pe străduțe dintre cele mai vechi/ (bunăoară strada Salcâmilor) ale orașului/ Copacii de pe bordúri/ își împleticeau umbrele cu a mea/ cu a rarilor trecători - /ei bine, o stratagemă a luminii/ (mi-am zis cu puțină invidie
REFERENT ŞI SEMN. NOTE LA POEZIA LUI EUGEN BUNARU de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 by http://confluente.ro/olimpia_berca_1409318514.html [Corola-blog/BlogPost/358222_a_359551]
-
Și totul va fi iar ca... ieri... El îi va da în dar buchetul Cu... douăzeci de primăveri. FLOAREA DE SALCÂM Când primăvara bate-n poartă Natura-i toată-n sărbătoare... Albinuța-n miez de ziuă Sărută fiecare floare... Vântul adie pe cărare... Ciufulește păpădia... Și o rândunică-n zbor, Întregește armonia... Iarba-ncepe să se-nalțe... Acuși îi trebuie coasă... Și păsărele călătoare De la frig, se-ntorc acasă... Un trandafir într-o grădină Își ridică căpșorul... A auzit de sus
POEME NOSTALGICE (1) de ADA SEGAL în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 by http://confluente.ro/ada_segal_1438254374.html [Corola-blog/BlogPost/366129_a_367458]
-
vocea lui și i se păru că mișca și trunchiurile copacilor. „Avea dreptate mama că pe-aici sunt căpcăuni!” - se gândi ea. Voia să-l vadă, dar nu se vedea... Și era noapte, și erau stele, și era lună, și adia vântul și băteau clopotele de vecernie și dinspre mânăstiri venea miros de tămâie și glas de călugărițe care cântau o rugăciune de-a lor. „Ai auzit de Valea Spânzurătorii?” - întrebă același glas, ceva mai înfuriat, care semăna cu glasul lui
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398768900.html [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
Toate Articolele Autorului Din limpeziri caline răsari câteodată. Te simt ca o săgeată ce se înfige-n mine și sânger în rutine iubirea ta brumată atât de des cântată când nu puneam surdine. O boare de iubire în mintea mea adie și ești la fel de vie ca-n orice amintire ce nu e tânguire, ci blândă armonie, motiv de bucurie, prilej de fericire. În sânge-mi cântă-ntruna fantastice orchestre și văd cum în ferestre cu raze-îmi bate luna. Ating cu-un
POVESTE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1433432026.html [Corola-blog/BlogPost/374825_a_376154]
-
El. FOCUL VIEȚII Copil cu scutec de foc Trece pe Calea Stelelor. Secetă mare în grădina Omului, Timpul va arde și el. Hrănit de înger în pustie, Prigonit de Lume, În vârtej de vânt Sfântul ia carul Cerului. Vântul biruinței Adie peste sat. Denenceputul și denesfârșitul, La întâiul cântat al cocoșului. Urechi de auzit și cuget de cugetat, Printre norii unde Sfânta Duminică Ne așteaptă la Cina Sufletului. URMELE SFINȚILOR Fiecare cu sfântul lui, Fiecare cu gândurile lui, Fiecare cu păcatele
RĂSTIGNT PE CUVINTE de MENUT MAXIMINIAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Menut_maximinian_rastignt_menut_maximinian_1359532842_lmvoc.html [Corola-blog/BlogPost/359349_a_360678]
-
AMINTESC CĂ: Veneai cântând în pas ușor Frumoasă ca pădurea, Păreai un vis amețitor Ce tulbură gândirea . Iar vântu-n plete-ți unduia În șir mărgăritare Și-un lan de spice șerpuia Din creștet la picioare . Un văl de-argint îți adia De-a umerilor creastă Și-o lacrimă udând cădea Pe-a sânilor fereastră . Iar ochii tăi...ah, se-mpletea Și gândul în visare... Păreai un tot ce-asemuia O apă curgătoare ... Așa erai când te știam Alăturea de mine, Când
SINGURĂTATEA ZĂRII de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1439818709.html [Corola-blog/BlogPost/373543_a_374872]
-
nici urmă de volburi - Pe-o navă zdrobită de mal, fumegând, Altar de cenuși frământate sub ruguri Și ruga ce curge-ntr-un șipot de gând... Ce liniște-n cală, se-aude doar marea Și-o pală de vânt ce adie pe punte. Cu mine aș dori să ucid depărtarea, Cu doruri născute la poale de munte. Te rog, scrijelind pe-o tăblie-nvechită Zidește-ne, Doamne, ne fii mângâiere Tu pace așterne-n durerea mocnită Mă rog pentru toată suflarea
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1409401678.html [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
e de foame de iubire, Să mă reîncarnez în tine, De unde am venit prin zămislire, Ajungând prin cer la tine. Țin poarta sufletului deschisă, Te primesc pe tine-n custodie, Tu radiezi, ești și surprinsă, Dar o speranță încă mai adie. De tine voi fi mereu flămând, Trăiesc o adevărată simbioză, Te voi purta mereu în gând, Așa frumoasă ca în poză. Referință Bibliografică: Foame de iubire / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 449, Anul II, 24 martie 2012
FOAME DE IUBIRE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 by http://confluente.ro/Foame_de_iubire_mihai_leonte_1332613038.html [Corola-blog/BlogPost/354690_a_356019]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > DE CE TACI?!.. Autor: Oana Adriana Alexandrescu Publicat în: Ediția nr. 2355 din 12 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Înțelesu-m-am cu vântul să te-adie înspre mine Calm și tandru..de-o putea, să nu-ți tulbure simțirea!.. Florile de iasomie să se scuture pe tine Cu emoții și plăcere..vreau să-ți întâlnesc privirea! De ce taci?! Dă-mi doar o șoaptă prinsă pe o
DE CE TACI?!.. de OANA ADRIANA ALEXANDRESCU în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 by http://confluente.ro/oana_adriana_alexandrescu_1497297498.html [Corola-blog/BlogPost/365425_a_366754]
-
își scrie slova în Copou, sub un lămpași, plouă, și e trist și rece timpul ce mă înconjoară vai ce frig prin mine trece și ce ger este afară, stropii cad, lovesc geamul eu stau și privesc departe vântul îmi adie ramul iarăși timpul mi-l împarte, nu sunt trecători pe stradă ploaia cade în șuvoi, se aude o serenadă cântată de-un pițigoi, stă pe o creangă zgribulit, și ploaia cade rece stau la geam și-s plictisit, vremea vine
PLOUĂ PESTE MOLDOVA de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1472282161.html [Corola-blog/BlogPost/370036_a_371365]
-
V-am născut din iubire! Să fiți liberi de-acuși!” Corizitătea mai bântuie încă visele mele! Împliniți doi ”nebuni”, printre astrele toate... E-ntuneric acolo? Sau sunt doar zări albastre? Însă gându-mi șoptește: Este doar libertate! Vâtul cosmic ne-adie și ne dă o schimbare... Va sufla pentru noi, amândoi, acest vânt! De iubire cerească ne vom umple mai tare, Când noi doi vom vedea Gloria-I răsărind! (Aprilie, 2011, Alcorcon-Madrid) * ... vocea Lui ! Mergeam prin Israel pe-o cale, cândva
MEDITÂND LIRIC de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Meditand_liric.html [Corola-blog/BlogPost/343002_a_344331]
-
apoi se ascunde După mantia înserării. Brazii trufași se clatină în vânt, Cu vârfurile-n ceruri, După care, Strălucitoare se ascund Miriadele de stele. O dulce melodie se aude, De zâne sau de spiriduși cântată Prin crengi alungite de brazi, adie Melodia cu vrajă încărcată. Duioasă-i melodia Ce pân` la mine ajunge, Dar nu zăresc pe nimeni, Printre copaci, ceva misterios Se-ascunde... Vor fi zânele, Sau spiridușii sunt!? Sau poate-i înserarea-albastră, Cu clinchete de rouă Ce picură din
PĂDUREA MAGICĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 839 din 18 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Padurea_magica_floarea_carbune_1366284854.html [Corola-blog/BlogPost/345916_a_347245]
-
primii boboci de floare. Câțiva pași în călătoria inimii... Simbol al credinței. Totul! De la un grăunte de nisip la galaxii necuprinse. Într-o lume cu bariere, fără bariere, veșnicul! Pe marginea subțire al cuvântului, din lumea tăcerii, un prim semn adie, șoapta mamei purtată în intervalul de alb: - Am plecat să-mi regăsesc firul roșu din mine! Suntem și vom fi cu tine! De la-nceput până la ultima clipă... În înălțimi, o pasăre albă își desface larg aripile. ULTIMA FILA DIN VIAȚA
CERUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1464377240.html [Corola-blog/BlogPost/375114_a_376443]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > ÎNTREABĂ VÂNTUL SERII Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1339 din 31 august 2014 Toate Articolele Autorului De vrei să știi cât te iubesc, Întrebă vântul serii, Ce blând adie când privesc, La valurile mării. Mă mai veghează sus pe cer Făcliile nocturne. Și mă îndeamnă ca să sper, Că-n vis vei fi cu mine. În lumina siderală A lunii argintate, Îmi văd viața ireală, Ce mi s-arată-n noapte. Dar
ÎNTREABĂ VÂNTUL SERII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1409511803.html [Corola-blog/BlogPost/360091_a_361420]
-
negru catifea. Fericirea mea...e cerul înstelat în nopțile de vară, scăldatul nostru în marea iubire spirituală. Fericirea mea...e cafeaua-n doi din fiecare dimineață, când razele dinspre răsărit ne trezesc la viață. Fericirea mea...e briza mării ce adie pe umerii dezgoliți, alaiuri de primăvară apar, de discul galben ceresc încălziți. Fericirea mea...e să fiu fericită chiar dacă sunt tristă, căci tu ai puterea de-a mă ridica și a-mi oferi o batistă. Fericirea mea...e să înot
FERICIREA ÎN LUCRURI MĂRUNTE de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 by http://confluente.ro/irina_bbota_1426614646.html [Corola-blog/BlogPost/363002_a_364331]
-
cred că-l bănuiești! -Restul - se întrebă Eminescu - care rest? Iar tăcură și urcară un deal molcom prin împrejurimile Vienei. Și ce lună se ridicase pe cer, curată ca Sfânta, străjuită de mii de stele, paji în cinstea Măriei-Sale! Și adia vântul și foșneau plopii și cântau, cântau apele Dunării. Ajunseră, fără să știe când, la Templul lui Tezeu care strălucea-n lună ca un zid părăsit. Eminescu îi povesti toate întâmplările legate de el din antichitate: -Tezeu este eroul Aticii
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398148002.html [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
Picioare de omăt Zâna Mirandoniz și singuraticul poet pe urmele ei, mergeau în josul apei tăcuți, fermecați de minunile primăverii care se vărsaseră peste ei cu toate drăgălășeniile de pe pământ, primăvara care le adusese fericirea, florile, iarba, fluturii, dragostea, veselia, exuberanța... Adia un vânt cald pe colina Tivoli și bătrânii codri-și șopteau cine-știe-ce tainice gânduri sau dureri din zbuciumata lor existență seculară... Au ajuns la locul unde bietul Șerban-Vodă al nostru își întinsese tabăra să-i ajute pe austrieci împotriva turcului
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398148002.html [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
Veronica să-și aducă aminte de copilărie, ce repede trecuse timpul! Pe taică-său aproape că nu-l cunoștea bine, știa totul din spusele mamei Ana. După ce aprinseră câteva lumânări lângă altar, Mihai și Veronica se scuzară și plecară. Vântul adia călduț aducând miros de albăstrele și de tei din pădure; de undeva dintr-o catedrală, veneau sunete de orgă, acordurile se ridicau și cădeau în noapte peste sufletele răscolite de amintiri. Poate dulcea și divina melodie venea de la Catedrala Sfântul
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398148002.html [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
Acasă > Poeme > Devotament > PARFUM DE VIS Autor: Ines Vândă Popa Publicat în: Ediția nr. 1567 din 16 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Cum înfloresc din nori migdale Stropite cu polen de vis... Chemări din puncte cardinale Adie-n lacrimi de cais. Motiv țesut de bucurie, Desprins de nuferi din colind, Crepuscul de lumină vie În podul palmei strălucind. Poteci de crini din alte lumi Refac ades prin ochi de mag, Înmuguresc în timp ce dormi, Te-ating o clipă
PARFUM DE VIS de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ines_vanda_popa_1429207003.html [Corola-blog/BlogPost/357728_a_359057]
-
se răcori. Nici nu l-a observat când a și fost lângă ea ci doar ia simțit brațul și o mică tresărire. Nu era al soțului ei ci a unui alt bărbat. Dorind să o protejeze de ușorul vânt care adia afară, i-a înconjurat umerii dezgoliți care i-au trezit senzația deosebită pe care o mai cunoscuse cândva. S-au reîntors în salon și imediat prietena care-i urmărise a întrebat-o: - Te cheamă, te respinge, sau... te atrage? - Crezi
IMPREVIZIBIL (1) de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/berthold_aberman_1488892812.html [Corola-blog/BlogPost/359783_a_361112]
-
adorm dorințe cântecul cântând. dar o văd și trece norul dorul liniști liniștind. *** mai rabd un dor pe coapsa ta voi ninge mângâiere de ghiocei cernuți pe iarba udă stârni-voi dans nebun de paparudă torcând în negrul nopții mlădiere adie voaluri dezvelindu-ți nurii ademenind poftiri de trup măiastru înveșmântată-n astre și albastru vârtej pierdut în freamătul pădurii mai rabd un dor si mă strivesc sub tine nuntire aspră ispitește zorii perdele dăruirii stau doar norii și-adormi sfârșită
DORUL [PARTEA I] de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1455692068.html [Corola-blog/BlogPost/384027_a_385356]