476 matches
-
după o expresie a lui Cicero, "să așezăm un stăpîn deasupra capului nostru". Ca orice stăpîn, ne ceartă mai tot timpul și ne încurajează din cînd în cînd, cum fac și părinții. Cînd este puternic, ne împinge, ne hărțuiește. Ne admonestează fără încetare: "Trebuie să faci cu putință ceea ce este imposibil!" Trebuie să săvîrșești imposibilul! Ești fiul îndrăgit al Tatălui! Tu ești Tatăl însuși! Tu ești Dumnezeu!"415. Sau cel puțin așa cum fac părinții celor care au astăzi o anumită vîrstă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ea436. În cele ce urmează, vom lăsa deoparte analogia îndoielnică cu toanele feminine, cu melancolia și mania, pentru o analogie mai exactă. În punctul de plecare se află, bineînțeles, demarcația între eu și supraeu. De obicei, acesta din urmă supraveghează, admonestează, impune o disciplină. Interzice orice necuviință și îngrădește satisfacțiile instinctuale ale eului. Conformismul, previzibilitatea, presiunea spre identificarea cu idealurile colectivității aduc o anumită mulțumire. Cu toate acestea, nimeni nu poate suporta în permanență atîtea sacrificii și nici diviziunea între eu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
suvenir din (pînă atunci) putredul Capitalism... În timp ce tocmai pusese ochii pe o frumoasă servietă de piele și dădea s-o ridice din anonimatul grămezii, Necuratul îl aduce-n zonă pe directorul teatrului; văzînd ce intenții are angajatul său, liderul îl admonestează cu oarecare reținută glacialitate: Domnu' Fonfu, se poate, sînteți un artist, nu un boschetar! Și-n plus, reprezentați aici spiritualitatea română! Și-așa avem un prost renume prin împrejurimi, e bine să fiți văzut luînd vechituri din gunoaie, ziua-n
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
familie nu era considerată o problemă relevantă. În societățile tradiționale și în familia clasică din interiorul lor, autoritatea bărbatului și a tatălui era de la sine înțeleasă, nevasta și copiii reprezentând un gen de bunuri pe care bărbatul le administra și admonesta fără protecția comunității, ea intervenind doar în circumstanțe extreme. Studiile de debut (în SUA) pe problema violenței s-au concentrat asupra variabilelor psihologice, a trăsăturilor de personalitate și comportamentale. În viziunea unor autori (Hess et al., 1985), acestea s-au
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dies Land, șo vieler tausend Russen Grab, bald verlassen zu können" (s. Ven.C.) (cf., ibidem). 124 Cf., Șved Johnson, op. cît., p. 287; agresiunea franceză a exacerbat resentimentele lui Bernadotte, devenit Karl Johan, față de Napoleon, pe care l-a admonestat într-o scrisoare din 12 februarie 1812: "Votre Majesté commande à la majeur pârtie de l'Europe, mais să domination ne s'étende pas jusqu'au pays où j'était appelé" (cf., Napoleon och Svenska Pomern ör 1812, în "Historisk
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
pătează de delicte, și dacă îi aflați vinovați, pedepsiți-i fără milă. Mai sinceri de atât, nu se putea fi! Blamând comportamentul creștinilor răi, Iustin se plângea de aceia care, prin comportamentul lor provocau daune lor și întregii comunități creștine. Admonestând slaba corectitudine a unor soldați creștini în îndeplinirea îndatoririlor specifice, ne-am fi așteptat poate să întâlnim vreun caz de dezertare militară, dar nici el și nici Tatianus, Atenagora sau Teofil, în apărarea pe care o fac creștinismului, nu amintesc
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și să aprobe josniciile, extravaganțele și destrăbălările împăratului lor care le apărea, după cum l-a descris mai apoi chiar și autorul Apocalipsei, drept un monstru cu cele șapte capete și zece coarne. Dacă Ioan Botezătorul nu a ezitat să-l admonesteze pe Irod pentru imoralitatea căsătoriei cu cumnata sa, Irodiada (cf. Mt 14, 1-12), s-ar fi putut abține oare creștinii din Roma, mai ales cei din casa Cezarului (Fil 4, 22), mult mai conștienți de imoralitățile sale, de a critica
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
va riposta cu aceeași vigoare; Ea 1 trece în starea de evocare a lui El 1; e luminoasă, iubitoare; El n reacționează cu iritare, violent chiar; Ea 1 sfîrșește prin a plînge și a aluneca în genunchi; El n o admonestează în continuare, apoi, după cîteva clipe, îngenunchează lîngă Ea 1; după cîteva refuzuri de a se lăsa întoarsă cu fața spre el, acesta reușește să-i ridice capul; o privește, scoate o batistă cu care îi șterge lacrimile; o privește
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
un actor foarte bun..., un mare actor... poate că nu atât de mare... ca mine... Gh. P. unu: Ce vorbești?! (Gh. P. doi înțelege și, cu oarecare ezitări, deschide încetișor cortina; Gh. P. unu este în poziție semișezîndă și îl admonestează cu degetul pe Gh. P. doi) De unde-ai mai scos și năzbîtia asta...! Cum adică ești un actor mai mare ca mine...! Gh. P. doi: Bine, ești la fel de mare ca mine... Gh. P. unu: Ai văzut ce bine o făceam
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
E noapte, da, e pustiu, aș vrea să te uit, căci sufăr; n-aș fi blestemat în frigul nopților, dacă tu ai fi fost cu mine...”) îmi amintește atît de versurile din „la Nuit d’Octobre”, prin care Musset o admonesta pe George Sand, traduse astfel de Charles Drouhet: „Să-ți fie rușine ție care mai întîi mi-ai arătat ce e trădarea și m-ai făcut să-mi pierd mințile de groază și de mînie”, cît și de reproșurile pe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
au recurs atunci la toate resursele dezinformării și demagogiei pentru a-i asigura succesul. Camioane cu demonstranți aduși de te miri unde și dispunând de mijloace contondente au intrat în scenă la timpul oportun pentru a-i intimida, risipi și admonesta pe adversarii politici. Istoria acelui moment, convulsivă, dramatică, n-a fost scrisă până astăzi cum trebuie. Există însă destule depoziții ale martorilor ei și chiar tentative de a-i fixa liniile directoare sub unghi istoriografic. Vlad Georgescu a urmărit într-
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
cumpere liniștea necesară; în plus, prin contrast, chiar și oferta indigestă poate fi considerate acceptabilă: Materialul lecției poate fi făcut interesant dacă nu în sine, cel puțin în contrast cu o altă experiență. Să înveți lecția este mai interesant decât să fii admonestat, să fii dat ca exemplu negativ, să rămâi după ore la școală, să primești note proaste sau să nu fii promovat. Și foarte mult din ceea ce trece ca "disciplină" și se mândrește că se opune doctrinelor de pedagogie indulgentă și
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
să rămânem acasă iu seara asta?" "Doar nu crezi că au dreptate, nu?" "Două ore de urmărit programul TV sunt de ajuns pentru o singură seară, nu crezi?" Pentru acest gen de întrebări puse la procese mulți avocați au fost admonestați: folosirea lor nu se recomandă nici în alte situații. Să nu ne manifestăm dezacordul, înainte de a pune întrebarea Atunci când cineva își exprimă o părere și nu suntem de acord cu ea, dar vrem să aflăm în ce constă divergența, să
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
considerație, conștientizarea necesară (se spune o «sclipire» de geniu sau «a se ilumina»); exprimă adesea spontaneitatea înțelegerii sau a cunoașterii care se produce «ca un fulger»; - tunetul semnifică mânia; bubuitul lui este adesea asimilat cu vocea ridicată ce sancționează și admonestează; - trăsnetul simbolizează pedeapsa, care trece de la varianta verbală (bubuitură) la cea corporală și fizică (trăsnet); totuși există în trăsnet, ca și în foc, o dimensiune de purificare ce permite «spălarea» omului de păcate și repornirea de pe baze sănătoase. Fără a
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
socioemoțional. Acest tip de lider susține coeziunea grupului și caută să realizeze bunăstarea emoțională a membrilor săi. El sau ea pot spune o glumă să potolească tensiunea din grup ori să caute să calmeze sentimentele unui membru care a fost admonestat mai mult sau mai puțin pe drept. Un grup de succes are nevoie atât de un lider instrumental cât și de unul expresiv. Grupurile care au numai lideri instrumentali își pot pierde identitatea. Membrii grupului pot simți că liderii lor
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sale”, apărut în 1934 într-o broșură de 16 pagini. Autorul este un entuziast care vrea să demonstreze că Mihai Eminescu n-a avut sifilis și se bazează pe un raport medical descoperit într-o arhivă particulară. Va fi aspru admonestat de către G. Călinescu, și pus nici mai mult nici mai puțin decât în categoria „Minarilor” care vor să facă senzație cu orice preț pe seama poetului. Momentul George Potra este de două ori important: pentru aducerea acestei noi dovezi medicale și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
termeni optimiști sau dimpotrivă, pesimiști. Iată un frumos exemplu dat de Petre Botezatu („Interogații”, 1978), exempu inspirat din cartea lui Anatole France, „Lecția bine Învățată”: ...„o preafrumoasă doamnă de pe timpul lui Ludovic al XI-lea, pe care confesorul său o admonesta fără răgaz și fără cruțare pentru viața frivolă pe care o ducea, deși Încă nu căzuse În păcat. Plecînd confesorul Într-o călătorie În Italia, frumoasa doamnă Îl rugă să-i aducă de acolo o oglindă venețiană, una din acele
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
dați secretarei să le bată la mașină este cea mai bună metodă de a răspunde la timp la scrisori . Stați până târziu joi seară să revedeți o prezentare deoarece știți că, dacă prima formă nu este corectă, șeful vă va admonesta (întărire negativă). Îi cumpărați unui angajat o cafea în timp ce discutați cu el despre îmbunătățirea calității muncii sale, iar indicatorii de calitate ai persoanei respective cresc și mai mult în săptămâna următoare (întărire pozitivă). Fiecare tip de consecință are o influență
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
Din moment ce pedeapsa, ca întărire pozitivă, este definită de efectul său, nu putem spune decât că un anumit lucru sau eveniment constituie o pedeapsă când îi constatăm efectul asupra comportamentului. Acesta este un principiu foarte important pentru manageri. Înseamnă că „a admonesta pe cineva” ar putea fi o recompensă mai degrabă decât o pedeapsă dacă a determinat o creștere a performanței. După același principiu, o laudă este de fapt o pedeapsă dacă determină scăderea performanței - și nu rareori se întâmplă așa. Orice
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
în care apar personajele, neindividualizate - siluete ceva mai distincte pe fondul mulțimii -, conotația cvasimagică a gesturilor și vorbelor, existența supusă unei fatalități nelămurite și neliniștitoare, indeterminarea temporală creează senzația unei lumi fantastice, halucinante, coborâte din negurile legendei și ale istoriei. Admonestat pentru „inactualitatea” și „misticismul” scrierilor sale, C. face o mea culpa publică (1948) și trece grabnic la producerea unei literaturi angajate ideologic. În Negura (I-II, 1949-1950, primul volum primind Premiul Academiei RPR), el blamează vehement clasa conducătoare din România
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
visului și a mitului sunt repudiate. Maiorescu e întîi de toate un mare polemist care știe să tragă profit din împrejurarea de a trăi într-o lume inferioară nivelului său, punând în valoare arta de a corecta și de a admonesta. Instrumentul stilistic al acestei arte este lămurirea "pe înțelesul tuturor", prin împerecherea malițioasă de expresii tehnice neologice și de cuvinte neaoșe. Corespondentul sufletesc presupus de acest limbaj e sentimentul mizeriei intelectuale a adversarului. Raportul între polemist (stăpîn pe o mască
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Tu ești, și nu-ți dai seama, bârfa întregului oraș, când, trecând peste orice pudoare, îți povestești cuceririle". De aici rezultă faptul că sensibilitatea comună era ofensată: Augustus, însă, încă mai tolerează! Se prea poate ca Ovidiu să fi fost admonestat, deoarece, la un moment dat, recunoaște că nocivitatea versurilor sale se reflectă direct asupra sa: "Dacă mi-au fost de folos, e îndoielnic; mie, versurile mi-au dăunat dintotdeauna: au atras asupra mea invidia pentru harul meu"447. Și cu
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
contururile unei potențiale federații care să includă, în primă instanță, Iugoslavia, care ar fi încorporat Albania ca una din republicile sale federative, și Bulgaria; ulterior, Grecia ar fi urmat să se alăture noii entități politice. Stalin a dezavuat explicit proiectul, admonestându-i pe cei doi inițiatori ai săi care au fost chemați de urgență la Moscova pentru a da explicații. Ideea emergenței unui centru de putere autonom în Balcani i-a displăcut "tătucului popoarelor", apărându-i ca o sfidare implicită la adresa
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
iugoslav în lumea comunistă datorită perseverenței și fermității cu care combătuse invadatorul nazist și eliberase Iugoslavia prin forțe proprii (Cioroianu: 2005a, 196). Știm cu certitudine că a regretat, după moartea lui Stalin, survenită în martie 1953, virulența cu care a admonestat poziția de-a dreptul curajoasă pe care s-a plasat Tito în disputa cu Stalin, fiindu-i probabil imposibil să nu aprecieze demnitatea și onestitatea cu care liderul de la Belgrad a încercat să soluționeze clivajul creat între Iugoslavia și "lagărul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
său, deținând deci capacități manipulative indiscutabile, în timp ce viitoarea sa victimă era arogantă, etala un sentiment al propriei superiorități intelectuale și manifesta deseori un comportament intempestiv, presărat cu inițiative personale neaprobate în prealabil de către partid. Gheorghiu- Dej nu ezita să îl admonesteze pe Pătrășcanu în exteriorul partidului. La o ședință comună a comuniștilor și social-democraților din toamna anului 1944, pe atunci încă aliați, Dej răspundea unor nemulțumiri ale social-democraților referitoare la ministrul Justiției cu următoarele cuvinte: "Pătrășcanu nu înțelege să stabilească cu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]