11,268 matches
-
tehnologiilor genetice și de reproducere asistată medical, demonstrează prioritatea care se acordă încă legăturilor biologice din cadrul familiei. Această accentuare a importanței legăturilor de sânge în interiorul familiei se răsfrânge negativ și asupra copiilor adoptați, supuși în aceeași măsură stigmatizării. Stigmatizarea copiilor adoptați reflectă deopotrivă, atitudinea negativă față de mamele care-și abandonează copiii, cât și față de copiii născuți în afara căsătoriei, din relații întâmplătoare. O altă sursă a stigmatizării sociale a copiilor adoptați o constituie centrarea pe problemele exteriorizate de copiii adoptați și dezvoltarea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și asupra copiilor adoptați, supuși în aceeași măsură stigmatizării. Stigmatizarea copiilor adoptați reflectă deopotrivă, atitudinea negativă față de mamele care-și abandonează copiii, cât și față de copiii născuți în afara căsătoriei, din relații întâmplătoare. O altă sursă a stigmatizării sociale a copiilor adoptați o constituie centrarea pe problemele exteriorizate de copiii adoptați și dezvoltarea unor modele teoretice considerate de specialiști ca fiind patologice 366. 7.1.3 Opinii și atitudini față de adopție Studiile care fac referire la atitudinea față de adopție sunt puține chiar
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Stigmatizarea copiilor adoptați reflectă deopotrivă, atitudinea negativă față de mamele care-și abandonează copiii, cât și față de copiii născuți în afara căsătoriei, din relații întâmplătoare. O altă sursă a stigmatizării sociale a copiilor adoptați o constituie centrarea pe problemele exteriorizate de copiii adoptați și dezvoltarea unor modele teoretice considerate de specialiști ca fiind patologice 366. 7.1.3 Opinii și atitudini față de adopție Studiile care fac referire la atitudinea față de adopție sunt puține chiar și la nivel internațional. Un prim studiu în acest
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
unui copil, chiar și pe cale legală, prin adopție, este o soluție mult mai dezirabilă decât lipsa copilului din familie. Miall 369 în același studiu, prezentat anterior, constata că, în termenii atitudinilor sociale, respondenții percep că, lipsa legăturilor biologice cu copilul adoptat îi plasează pe o poziție inferioară în raport cu părinții biologici. Astfel, mulți respondenți au fost de părere că, 9 luni de sarcină, sunt considerate mai importante decât 18-20 de ani dedicați creșterii unui copil. În plus, mama "autentică", "mama reală" este
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
măsură că, experiențele trăite de părinții adoptatori sunt similare cu cele ale părinților biologici, la fel și sentimentele mamelor și ale taților adoptatori comparativ cu ale mamelor și taților biologici. Totodată însă, respondenții au respins constructul social potrivit căruia, copiii adoptați prezintă mai multe riscuri în dezvoltare decât copiii biologici. Mai mult, studiul realizat de Miall 371 indică acordarea de către respondenți a unei importanțe sporite funcționalității și angajamentului manifestat față de familie decât aspectelor biologice. Concret, respondenții au considerat că, atât familiile
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopta un copil nu este la fel de preferabil ca a avea un copil biologic. Opiniile cu privire la părinții adoptatori au fost și ele, în mare măsură pozitive: peste trei pătrimi dintre respondenți consideră că părinții adoptatori obțin aceeași satisfacție în creșterea copiilor adoptați, precum ar obține prin creșterea copiilor biologici; aproape trei pătrimi dintre respondenți au considerat că, părinții adoptatori sunt iubiți la fel de mult de copiii adoptați, precum părinții biologici; peste trei pătrimi dintre respondenți au considerat că, este la fel de ușor să iubești
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pozitive: peste trei pătrimi dintre respondenți consideră că părinții adoptatori obțin aceeași satisfacție în creșterea copiilor adoptați, precum ar obține prin creșterea copiilor biologici; aproape trei pătrimi dintre respondenți au considerat că, părinții adoptatori sunt iubiți la fel de mult de copiii adoptați, precum părinții biologici; peste trei pătrimi dintre respondenți au considerat că, este la fel de ușor să iubești un copil adoptat precum un copil biologic. În același timp, un sfert dintre respondenți au considerat că, este mai dificil să iubești un copil
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ușor să iubești un copil adoptat precum un copil biologic. În același timp, un sfert dintre respondenți au considerat că, este mai dificil să iubești un copil adoptat decât unul biologic, cauza principală fiind lipsa legăturii de sânge. În ceea ce privește copiii adoptați, aproximativ trei pătrimi dintre respondenți au o percepție favorabilă față de acești, considerându-i bine adaptați, dezvoltând o relație normală de atașament în raport cu familiile adoptive. Cu toate acestea, părerile cu privire la comportamentul școlar sau social sunt împărțite. De semnalat faptul că, jumătate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dezvoltând o relație normală de atașament în raport cu familiile adoptive. Cu toate acestea, părerile cu privire la comportamentul școlar sau social sunt împărțite. De semnalat faptul că, jumătate dintre respondenți consideră că, problemele emoționale și de sănătate sunt semnificativ mai mari pentru copiii adoptați internațional. De semnalat că, s-au înregistrat diferențe în răspunsuri în funcție de sex, educație și rasă. Astfel persoanele de sex masculin, persoanele mai puțin educate, respectiv persoanele de culoare s-au arătat mai sceptice în raport cu adopția 374. Această anchetă a fost
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de a-i oferi copilului adoptat un mediu favorabil. În aceeași proporție, respondenții au apreciat adopția copiilor cu vârstă mai înaintată sau a copiilor din centrele de plasament ca fiind determinată de motive altruiste, de ajutorare a copiilor. În raport cu copiii adoptați, respondenții au manifestat îngrijorare în raport cu evoluția lor: aproape jumătate dintre respondenți consideră copiii adoptați ca fiind mai predispuși să manifeste dificultăți școlare, aceasta apreciere este și mai evidentă în aprecierea copiilor proveniți din centrele de plasament. O proporție similară de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
apreciat adopția copiilor cu vârstă mai înaintată sau a copiilor din centrele de plasament ca fiind determinată de motive altruiste, de ajutorare a copiilor. În raport cu copiii adoptați, respondenții au manifestat îngrijorare în raport cu evoluția lor: aproape jumătate dintre respondenți consideră copiii adoptați ca fiind mai predispuși să manifeste dificultăți școlare, aceasta apreciere este și mai evidentă în aprecierea copiilor proveniți din centrele de plasament. O proporție similară de respondenți consideră copiii adoptați ca având probleme de comportament. O treime dintre cei anchetați
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
îngrijorare în raport cu evoluția lor: aproape jumătate dintre respondenți consideră copiii adoptați ca fiind mai predispuși să manifeste dificultăți școlare, aceasta apreciere este și mai evidentă în aprecierea copiilor proveniți din centrele de plasament. O proporție similară de respondenți consideră copiii adoptați ca având probleme de comportament. O treime dintre cei anchetați consideră că, în general copiii adoptați prezintă dificultăți de adaptare, opinie împărtășitî de mai mult de jmatet dintre respondenți când se face referire la copiii adoptați din meiul instituționalizat. 7
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
manifeste dificultăți școlare, aceasta apreciere este și mai evidentă în aprecierea copiilor proveniți din centrele de plasament. O proporție similară de respondenți consideră copiii adoptați ca având probleme de comportament. O treime dintre cei anchetați consideră că, în general copiii adoptați prezintă dificultăți de adaptare, opinie împărtășitî de mai mult de jmatet dintre respondenți când se face referire la copiii adoptați din meiul instituționalizat. 7.1.4 Trăirea stigmatizării Familiile adoptive, indiferent că vorbim de părinți adoptatori, copii adoptați sau părinți
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
general copiii adoptați prezintă dificultăți de adaptare, opinie împărtășitî de mai mult de jmatet dintre respondenți când se face referire la copiii adoptați din meiul instituționalizat. 7.1.4 Trăirea stigmatizării Familiile adoptive, indiferent că vorbim de părinți adoptatori, copii adoptați sau părinți biologici care au consimțit la adopție trăiesc experiența negativă a stigmatizării sociale. Trăirile părinților biologici Deși puține la număr, studiile de specialitate arată că, în general, consimțământul la adopție reprezintă o situație critică pentru majoritatea părinților biologici, care
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cauzează sentimentele de durere. O descoperire importantă a acestui studiu a fost aceea că, nivelul cel mai înalt de mâhnire l-au trăit acele femei care s-au simțit constrânse din afară spre a da copilul spre adopție. Trăirile copiilor adoptați Considerați nu de puține ori ca fiind "copii născuți din păcat", copii fără rădăcini, copii care prezintă multiple riscuri în dezvoltare, copii adoptați se simt discriminați social. March 378, arăta într-un studiu realizat asupra unui eșantion format din 60
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
acele femei care s-au simțit constrânse din afară spre a da copilul spre adopție. Trăirile copiilor adoptați Considerați nu de puține ori ca fiind "copii născuți din păcat", copii fără rădăcini, copii care prezintă multiple riscuri în dezvoltare, copii adoptați se simt discriminați social. March 378, arăta într-un studiu realizat asupra unui eșantion format din 60 de persoane adoptate care și-au căutat și s-au reunit cu familia biologică, faptul că, majoritatea acestora sunt motivați în procesul de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de puține ori ca fiind "copii născuți din păcat", copii fără rădăcini, copii care prezintă multiple riscuri în dezvoltare, copii adoptați se simt discriminați social. March 378, arăta într-un studiu realizat asupra unui eșantion format din 60 de persoane adoptate care și-au căutat și s-au reunit cu familia biologică, faptul că, majoritatea acestora sunt motivați în procesul de căutare de sentimentele negative trăite, cauzate de stigmatizarea lor socială. Stigmatizarea este în special prin întrebările adresate de diferite persoane
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
conflictul în interiorul cuplului determinat de explorarea posibilităților personale de fertilitate. O parte dintre persoanele infertile care aleg să adopte, încearcă să tăinuiască adopția având ca motive nerezolvarea problemelor psihologice cauzate de infertilitate, teama de a nu fi rejectate de copilul adoptat, respectiv tema de nu fi stigmatizate și rejectate de societate în general. Cei care aleg să dezvăluie actul adopției, sunt motivați de sentimentul de insecuritate generat de lipsa certitudinii că este posibilă tăinuirea adopției, respectiv de prezența unor diferențe fizice
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și rejectate de societate în general. Cei care aleg să dezvăluie actul adopției, sunt motivați de sentimentul de insecuritate generat de lipsa certitudinii că este posibilă tăinuirea adopției, respectiv de prezența unor diferențe fizice evidente între familia adoptivă și copilul adoptat. 7.2 Designul cercetării Rezultatele empirice pe care le vom prezenta în continuare au fost obținute în urma analizei datelor dintr-un studiu explorator, realizat în perioada aprilie-iulie 2008. Întrebări de cercetare. Acest studiu a fost menit să identifice Care este
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
continuare au fost obținute în urma analizei datelor dintr-un studiu explorator, realizat în perioada aprilie-iulie 2008. Întrebări de cercetare. Acest studiu a fost menit să identifice Care este percepția socială asupra adopției ca proces, asupra părinților adoptatori și asupra copiilor adoptați? respectiv Care este percepția socială generală asupra parentalității și asupra rolului copilului în familie? Scopul implicit pentru care am considerat important să obținem răspuns la aceste întrebări a fost acela de a identifica potențiala stigmatizare socială a adoptaților și adoptatorilor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
chestionar. Chestionarul a fost autoadministrat, fiind distribuit prin poșta electronică. Instrumentul utilizat a fost un chestionar format din 28 de întrebări închise, grupate în patru categorii: despre părinți și copii, despre adopție în general, despre părinții adoptatori și despre copiii adoptați. Descrierea eșantionului. Studiul s-a derulat pe un eșantion de tip snow-ball, format din 147 de subiecți, cu vârstă cuprinsă între 20 și 57 de ani, 49,8% necăsătoriți, văduvi sau divorțați, 34,2% căsătoriți cu copii, iar 16% căsătoriți
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
artificială adopției. Este aceeași opinie ambivalentă identificată în studiile anterior prezentate. 7.3.3 Percepția socială a părinților adoptatori Opinia respondenților cu privire la părinții adoptatori este, în general, favorabilă. Astfel, respondenți consideră că părinții adoptatori resimt aceeași satisfacție în creșterea copiilor adoptați, precum părinții biologici (81,6 %), pot iubi la fel de mult un copil adoptat precum unul biologic (94,6%) și înțeleg nevoile copiilor adoptați la fel de bine precum le-ar înțelege părinții biologici (91,8%). Tabelul 7.3 Percepția socială asupra părinților adoptatori
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părinții adoptatori este, în general, favorabilă. Astfel, respondenți consideră că părinții adoptatori resimt aceeași satisfacție în creșterea copiilor adoptați, precum părinții biologici (81,6 %), pot iubi la fel de mult un copil adoptat precum unul biologic (94,6%) și înțeleg nevoile copiilor adoptați la fel de bine precum le-ar înțelege părinții biologici (91,8%). Tabelul 7.3 Percepția socială asupra părinților adoptatori Acord puternic (%) Acord (%) Dezacord (%) Dezacrd puternic (%) Părinții adoptatori resimt aceeași satisfacție în creșterea copilului adoptat precum părinții biologici 17,0 64,6
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
precum un copil biologic 36,1 58,5 5,4 0 O treime dintre respondenți (36,7%) consideră că, părinții adoptatori sunt dispuși să investească, chiar mai mult, în copilul adoptat decât părinții biologici. Explicația investiției superioare într-un copil adoptat, o regăsim în studiile lui Miall 384. Potrivit acesteia, angajamentul de a adopta induce automat un răspuns emoțional puternic și o responsabilitate crescută față de copilul adoptat 385. 7.3.4 Percepția copiilor adoptați la nivel social Respondenții redau o imagine
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
lui Miall 384. Potrivit acesteia, angajamentul de a adopta induce automat un răspuns emoțional puternic și o responsabilitate crescută față de copilul adoptat 385. 7.3.4 Percepția copiilor adoptați la nivel social Respondenții redau o imagine pozitivă și asupra copiilor adoptați, deși identificăm și aici anumite opinii ambivalente. Majoritatea consideră că, acești copii obțin rezultate școlare la fel de bune precum copiii biologici (93,2%), se dezvoltă la fel de bine din punct de vedere fizic (94,6%), prezintă o dezvoltare afectivă la fel de bună (81
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]