KorAP: Find »[drukola/base=adoptator & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...17 18 19 ...179 >

4,451 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391

concordanță cu rezultatele cercetării cantitative, care arătau un impact pozitiv semnificativ asupra relației mamei cu copilul în condițiile în care atitudinea copilului era una favorabilă. Prin urmare, atitudinea copilului în raport cu părinții, în general nu creează probleme. Mai problematice pentru părinții adoptatori sunt întârzierile în dezvoltarea cognitivă și a limbajului și atitudinile și comportamentele sociale negative ale copilului și dificultățile lui de integrare. Șase dintre copiii ale căror mame au participat la studiu frecventează o instituție de învățământ (grădiniță sau școală). Trei

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
reminiscențele de comportament învățat în centrul de plasament. O altă mamă semnalează dificultatea de adaptare a copilului, fiind "neajutorat" și "slăbuț", condiții în care a fost agresat de alți copii. Deși conștientizează aceste probleme este interesant de constatat că, părinții adoptatori nu mai identifică mecanisme de coping și resurse la fel de eficiente. În cazul copiilor cu dificultăți de vorbire, doi dintre copii au frecventat un logoped, problemele fiind rezolvate. În cazul celui de-al treilea copil, deși i s-au recomandat ședințe

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Deși vârsta copiilor este cuprinsă în momentul studiului între 2 și 8 ani, niciuna dintre respondente nu au găsit "momentul potrivit" pentru a-i spune copilului faptul că a fost adoptat. Motivele pentru care amână se nasc din temerile părinților adoptatori că ar putea fi părăsiți. Momentul când va afla este pentru mine o teamă să nu-l pierd, afirma una dintre respondente. Un alt motiv este acela că, ar putea deteriora relația cu copilul. Mi-e frică să nu-l

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
constrângeri specifice, resurse și strategii de coping diferite. O primă concluzie ar fi aceea că, pe lângă stresul principal al adopției unui copil, care intră în familie cu o serie de caracteristici și particularități care adeseori pun la încercare resursele familiei adoptatoare, se acumulează o serie de alți factori care afectează într-o măsură mai mare sau mai mică adaptarea. Un prim indicator al adaptării îl reprezintă calitatea relațiilor dintre membrii familiei. Constatăm legături bine consolidate în timp. Afecțiunea pe care copiii

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
de reconstrucție a "poveștii" adopției a putut genera erori în redarea datelor în cadrul interviului narativ. Capitolul 7 Opinii, atitudini și comportamente față de adopție 7.1 Aspecte teoretice 7.1.1 Delimitări conceptuale 7.1.2 Atributul/atributele care stigmatizează părinții adoptatori 7.1.3 Opinii și atitudini față de adopție 7.1.4 Trăirea stigmatizării 7.2 Designul cercetării 7.3 Rezultatele cercetării 7.3.1 Percepția asupra parentalității și asupra rolului copilului în familie 7.3.2 Percepția socială a adopției

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
4 Trăirea stigmatizării 7.2 Designul cercetării 7.3 Rezultatele cercetării 7.3.1 Percepția asupra parentalității și asupra rolului copilului în familie 7.3.2 Percepția socială a adopției copiilor ca proces 7.3.3 Percepția socială a părinților adoptatori 7.3.4 Percepția copiilor adoptați la nivel social 7.4 Concluzii 7.1 Aspecte teoretice 7.1.1 Delimitări conceptuale Este dovedit faptul că, stigmatizarea socială produce efecte profunde asupra persoanelor, periclitând stima de sine, autopercepția, identificarea cu grupul

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
celorlalte persoane; 2. atitudinea față de persoana stigmatizată; 3. trăirile persoanei stigmatizate. Toate aceste trei elemente vor fi prezentate mai jos, particularizând problematica stigmatizării asupra adopției și asupra actorilor implicați în acest proces. 7.1.2 Atributul/atributele care stigmatizează părinții adoptatori Orientările pronataliste pot opera la multiple niveluri: cultural, când procreerea și maternitatea sunt percepute ca fiind "naturale" și centrale pentru identitatea umană; ideologic, când "mandatul" maternității devine o obligație patriotică, etnică sau eugenică; psihologic, când procreerea se identifică cu deciziile

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
răspunsurile cu privire la percepția socială a adopției și la stigmatizare: 1. legătura biologică este importantă pentru formarea atașamentului și a relației de iubire dintre părinte și copil, lipsa acestora în cazul adopției determinând o relație părinte-copil inferioară (second best), 2. părinții adoptatori nu sunt părinți reali 361. O a treia temă identificată de Miall 362 face referire la stigmatizarea copiilor adoptați considerați a fi second rate ca urmare a faptului că nu li se cunoaște trecutul genetic. O serie de autori consideră

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
au adoptat sau aveau în momentul studiului copii încredințați in vederea adopției. Marea majoritatea a răspunsurilor au contribuit la construcția unei imagini similare a familiei adoptive cu cea biologică. Respondenții au considerat în mare măsură că, experiențele trăite de părinții adoptatori sunt similare cu cele ale părinților biologici, la fel și sentimentele mamelor și ale taților adoptatori comparativ cu ale mamelor și taților biologici. Totodată însă, respondenții au respins constructul social potrivit căruia, copiii adoptați prezintă mai multe riscuri în dezvoltare

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
au contribuit la construcția unei imagini similare a familiei adoptive cu cea biologică. Respondenții au considerat în mare măsură că, experiențele trăite de părinții adoptatori sunt similare cu cele ale părinților biologici, la fel și sentimentele mamelor și ale taților adoptatori comparativ cu ale mamelor și taților biologici. Totodată însă, respondenții au respins constructul social potrivit căruia, copiii adoptați prezintă mai multe riscuri în dezvoltare decât copiii biologici. Mai mult, studiul realizat de Miall 371 indică acordarea de către respondenți a unei

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
totuși păstrează anumite retincențe față de adopție. Astfel, jumătate consideră că, este de preferat a adopta un copil decât a rămâne fără copii, dar a adopta un copil nu este la fel de preferabil ca a avea un copil biologic. Opiniile cu privire la părinții adoptatori au fost și ele, în mare măsură pozitive: peste trei pătrimi dintre respondenți consideră că părinții adoptatori obțin aceeași satisfacție în creșterea copiilor adoptați, precum ar obține prin creșterea copiilor biologici; aproape trei pătrimi dintre respondenți au considerat că, părinții

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
decât a rămâne fără copii, dar a adopta un copil nu este la fel de preferabil ca a avea un copil biologic. Opiniile cu privire la părinții adoptatori au fost și ele, în mare măsură pozitive: peste trei pătrimi dintre respondenți consideră că părinții adoptatori obțin aceeași satisfacție în creșterea copiilor adoptați, precum ar obține prin creșterea copiilor biologici; aproape trei pătrimi dintre respondenți au considerat că, părinții adoptatori sunt iubiți la fel de mult de copiii adoptați, precum părinții biologici; peste trei pătrimi dintre respondenți au

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
au fost și ele, în mare măsură pozitive: peste trei pătrimi dintre respondenți consideră că părinții adoptatori obțin aceeași satisfacție în creșterea copiilor adoptați, precum ar obține prin creșterea copiilor biologici; aproape trei pătrimi dintre respondenți au considerat că, părinții adoptatori sunt iubiți la fel de mult de copiii adoptați, precum părinții biologici; peste trei pătrimi dintre respondenți au considerat că, este la fel de ușor să iubești un copil adoptat precum un copil biologic. În același timp, un sfert dintre respondenți au considerat că

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
2002. Rezultatele obținute au înregistrat o ușoară creștere a proporției persoanelor care consideră adopția ca fiind un proces favorabil în general. Cu toate acestea sesizăm o creștere a gradului de ambivalență. Majoritatea respondenților și-au exprimat opinia pozitivă față de părinții adoptatori, considerându-i a fi norocoși. Nu la fel de pozitive au fost opiniile cu privire la motivația care-i determină să adopte. Astfel, două treimi dintre respondenți au apreciat că, părinții care adoptă copii de vârstă foarte mică, sunt stimulați de nevoi persoanele și

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
că, în general copiii adoptați prezintă dificultăți de adaptare, opinie împărtășitî de mai mult de jmatet dintre respondenți când se face referire la copiii adoptați din meiul instituționalizat. 7.1.4 Trăirea stigmatizării Familiile adoptive, indiferent că vorbim de părinți adoptatori, copii adoptați sau părinți biologici care au consimțit la adopție trăiesc experiența negativă a stigmatizării sociale. Trăirile părinților biologici Deși puține la număr, studiile de specialitate arată că, în general, consimțământul la adopție reprezintă o situație critică pentru majoritatea părinților

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
au perceput pe sine a fi mult mai acceptați din punct de vedere social. O altă sursă semnificativă a sentimentului negative o reprezintă percepția stigmatizării asociate statusului de părinte adoptiv, părinte care nu este considerat "real" sau "natural". Trăirile părinților adoptatori După cum arătam anterior, două sunt atributele în legătură cu care apare stigmatizarea socială a părinților adoptatori: infertilitatea, respectiv parentalitatea adoptivă. Trecerea de statusul de persoană infertilă la cel de părinte adoptiv poate fi influențată, potrivit lui Salzer 379, atât de factori negativi (stigmatizare

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
O altă sursă semnificativă a sentimentului negative o reprezintă percepția stigmatizării asociate statusului de părinte adoptiv, părinte care nu este considerat "real" sau "natural". Trăirile părinților adoptatori După cum arătam anterior, două sunt atributele în legătură cu care apare stigmatizarea socială a părinților adoptatori: infertilitatea, respectiv parentalitatea adoptivă. Trecerea de statusul de persoană infertilă la cel de părinte adoptiv poate fi influențată, potrivit lui Salzer 379, atât de factori negativi (stigmatizare, ignoranță, rasism sau credințe culturale cu privire la legaturile de rudenie) cât și de factori pozitivi

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
le vom prezenta în continuare au fost obținute în urma analizei datelor dintr-un studiu explorator, realizat în perioada aprilie-iulie 2008. Întrebări de cercetare. Acest studiu a fost menit să identifice Care este percepția socială asupra adopției ca proces, asupra părinților adoptatori și asupra copiilor adoptați? respectiv Care este percepția socială generală asupra parentalității și asupra rolului copilului în familie? Scopul implicit pentru care am considerat important să obținem răspuns la aceste întrebări a fost acela de a identifica potențiala stigmatizare socială

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adoptați? respectiv Care este percepția socială generală asupra parentalității și asupra rolului copilului în familie? Scopul implicit pentru care am considerat important să obținem răspuns la aceste întrebări a fost acela de a identifica potențiala stigmatizare socială a adoptaților și adoptatorilor. Am considerat stigmatizarea, o sursă de constrângere socială care ar putea influența negativ formarea noii familii. Metoda folosită a fost ancheta pe baza de chestionar. Chestionarul a fost autoadministrat, fiind distribuit prin poșta electronică. Instrumentul utilizat a fost un chestionar

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
ancheta pe baza de chestionar. Chestionarul a fost autoadministrat, fiind distribuit prin poșta electronică. Instrumentul utilizat a fost un chestionar format din 28 de întrebări închise, grupate în patru categorii: despre părinți și copii, despre adopție în general, despre părinții adoptatori și despre copiii adoptați. Descrierea eșantionului. Studiul s-a derulat pe un eșantion de tip snow-ball, format din 147 de subiecți, cu vârstă cuprinsă între 20 și 57 de ani, 49,8% necăsătoriți, văduvi sau divorțați, 34,2% căsătoriți cu

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
care românii o acordă existenței legăturilor de sânge. Astfel, 73,5% dintre respondenți consideră că, pentru cuplurile infertile este de preferat inseminarea artificială adopției. Este aceeași opinie ambivalentă identificată în studiile anterior prezentate. 7.3.3 Percepția socială a părinților adoptatori Opinia respondenților cu privire la părinții adoptatori este, în general, favorabilă. Astfel, respondenți consideră că părinții adoptatori resimt aceeași satisfacție în creșterea copiilor adoptați, precum părinții biologici (81,6 %), pot iubi la fel de mult un copil adoptat precum unul biologic (94,6%) și

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
legăturilor de sânge. Astfel, 73,5% dintre respondenți consideră că, pentru cuplurile infertile este de preferat inseminarea artificială adopției. Este aceeași opinie ambivalentă identificată în studiile anterior prezentate. 7.3.3 Percepția socială a părinților adoptatori Opinia respondenților cu privire la părinții adoptatori este, în general, favorabilă. Astfel, respondenți consideră că părinții adoptatori resimt aceeași satisfacție în creșterea copiilor adoptați, precum părinții biologici (81,6 %), pot iubi la fel de mult un copil adoptat precum unul biologic (94,6%) și înțeleg nevoile copiilor adoptați la fel de

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
pentru cuplurile infertile este de preferat inseminarea artificială adopției. Este aceeași opinie ambivalentă identificată în studiile anterior prezentate. 7.3.3 Percepția socială a părinților adoptatori Opinia respondenților cu privire la părinții adoptatori este, în general, favorabilă. Astfel, respondenți consideră că părinții adoptatori resimt aceeași satisfacție în creșterea copiilor adoptați, precum părinții biologici (81,6 %), pot iubi la fel de mult un copil adoptat precum unul biologic (94,6%) și înțeleg nevoile copiilor adoptați la fel de bine precum le-ar înțelege părinții biologici (91,8%). Tabelul

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adoptați, precum părinții biologici (81,6 %), pot iubi la fel de mult un copil adoptat precum unul biologic (94,6%) și înțeleg nevoile copiilor adoptați la fel de bine precum le-ar înțelege părinții biologici (91,8%). Tabelul 7.3 Percepția socială asupra părinților adoptatori Acord puternic (%) Acord (%) Dezacord (%) Dezacrd puternic (%) Părinții adoptatori resimt aceeași satisfacție în creșterea copilului adoptat precum părinții biologici 17,0 64,6 17,7 0,7 Părinții adoptatori pot iubi la fel de mult un copil adoptat precum un copil biologic 36

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
la fel de mult un copil adoptat precum unul biologic (94,6%) și înțeleg nevoile copiilor adoptați la fel de bine precum le-ar înțelege părinții biologici (91,8%). Tabelul 7.3 Percepția socială asupra părinților adoptatori Acord puternic (%) Acord (%) Dezacord (%) Dezacrd puternic (%) Părinții adoptatori resimt aceeași satisfacție în creșterea copilului adoptat precum părinții biologici 17,0 64,6 17,7 0,7 Părinții adoptatori pot iubi la fel de mult un copil adoptat precum un copil biologic 36,1 58,5 5,4 0 O treime

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]