59,393 matches
-
și știau amîndoi că va muri, complici, intuindu-se reciproc și mulțumiți unul de celălalt, fiindcă unicul lucru pe care hotărîseră să-l lase să iasă la suprafață era compasiunea. Privirea strălucitoare a băiatului, venind din orbitele-i din ce în ce mai adînci, adresau lumii și mamei - care se suprapuneau în sufletul copilului - următoarea întrebare: “Cine are dreptul să mă compătimească?”. Nu mă trădați prin mila voastră. Voi fi bărbat pînă la sfîrșit. “ Cel care lucrează noaptea ajunge să se simtă creatorul lumii. Dacă
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
în casă, a ieșit șchiopătând, târând picioarele după el, tatonând fiecare pas deoarece vederea nu-i mai funcționa. În mână avea o proclamație, un apel la revoltă și nesupunere, cerea răsturnarea ordinei de stat. Depășiți de circumstanțe, polițiștii s-au adresat președintelui țării, generalul de Gaulle, cel care era vizat direct în vituperările din foile volante. Ei erau descumpăniți, căci chemarea la violență era transmisă de un moșneag care tremura fără putere, dar se încăpățâna să ațâțe pe cei cu bastoane
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
am fost rugat să organizez întâlnirea ambasadorului SUA în România, J. C. Rosapepe cu românii din Florida. Cum nu doream să plătesc pentru sală intalnirei și mai știam că acesta din urmă este prietenul președintelui William J. Clinton, m-am adresat conducătorului partidului democrat din regiune, Mitch Caesar, cerând ajutor. Cum ultimul nu mi-a dat un răspuns decât târziu, și acela negativ, am cerut ajutorul partidului republican: răspunsul a fost de data aceasta pozitiv, dar nu fără cu o condiție
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
indiferență. Cum prima alternativă nu avea vre-o justificare, au votat împotrivă democraților. În această ședință mi s-a arătat că de atunci înainte, în acțiunile și propagandă pre electorală, partidul republican va adăuga, printre categoriile speciale cărora li se adresează (care erau până atunci pensionarii, spaniolii, evreii și negrii), si pe cei din Estul Europei. Deoarece am sprijinit activ dealungul anilor aderarea României la NATO, participând între altele la adunări la inst. Woodrow Wilson din Washington DC și contribuind la
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
nu mi s-a răspuns, am revenit cu încă o cerere, arătând de data aceasta sprijinul pe care l-am dat celui care a devenit președinte: rezultatul a fost însă același. Crezând că am ales o cale greșită, m-am adresat “Consiliului pentru problemele românilor de pretutindeni”, care mi-a trimis spre contactare cartea de vizită a Eugeniei Păscu. În ciuda eforturilor, nu am primit vreodată un răspuns. Aflând că se va adresa din nou românilor din diaspora americană la Washington DC
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
Crezând că am ales o cale greșită, m-am adresat “Consiliului pentru problemele românilor de pretutindeni”, care mi-a trimis spre contactare cartea de vizită a Eugeniei Păscu. În ciuda eforturilor, nu am primit vreodată un răspuns. Aflând că se va adresa din nou românilor din diaspora americană la Washington DC, m-am pregătit venind cu patru fotografii puternic mărite în care documentam cele de mai sus. După ace le-am prezentat, bazandu-ma pe conferință președintelui în care pomenea ca exemplu
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
literare. Al doilea text teoretic -intitulat Mă lasă rece teoria (și nici nu pot să o fac) - e alcătuit dintr-o selecție a răspunsurilor primite de Rodica Ilie la întrebările pe care, în timp ce lucra la această carte i le-a adresat pe mail lui Emil Brumaru. Întrebări despre felul în care se naște poezia sa, despre relația cu cititorul... la care sublimul cerșetor de cafea refuză să răspundă. Paradoxul, constată Rodica Ilie, e faptul că răspunsurile lui Brumaru au alcătuit o
Despre cerșetorul de cafea by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13000_a_14325]
-
chiar dacă ar putea face asta scăpând nepedepsit”<footnote Augustin, De catechizandis rudibus, V, 9. Vezi și traducerea de la Editura Polirom, Iași, 2002, 51-53. footnote>. * * * De catechizandis rudibus este un scurt tratat de cateheză scris cu un scop lămurit practic și adresat diaconului Deogratias. După Marrou, tratatul acesta este condensat, debarasat de orice aluzii savante. Cu toate acestea, Augustin își plasează sfaturile în formula ciceroniană a celor trei scopuri ale oratorului. Nu va respecta însă ordinea clasică de tip ciceronian, ci pe
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
așa fel vorbirea apropiindu-se de puterea modestă de înțelegere a ascultătorilor săi încât, ținând seama, pe de o parte, de unele teze ale învățăturii filosofice profane, pe de altă parte să ridice la sine și pe cei cărora se adresa, mulțumind în felul acesta până și pe cei mai pretențioși, pentru că felul lui de a vorbi îl gustau deopotrivă atât mulțimile celor simpli, dar determina și admirația celor învățați” (PSB 29, 94; PG 44, col. 67); Infant.: „Dar să lăsăm
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
aliat și susținător pentru dobândirea Ciliciei” (Plut., Luc., 6), Cicero referindu-se la acei oameni politici romani mai importanți (amplissimi) care au acceptat să-l slujească pe Cethegus, „să-i aducă daruri, să vină noaptea acasă la el, să-i adreseze rugăminți (precari) și, în fine (denique), să i se milogească (supplicare)”. Ne vom opri mai pe larg asupra câtorva aspecte legate de elementele adiacente traducerii - note, comentarii, indice etc. Surprizele te întâmpină de pe pagina de titlu, unde se menționează o
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
serbării a fost o piesă într-un act, o feerie unde, cu genunchiere de staniol, o coadă de mătură transformată în lance și ținută pe braț, cu un simulacru de coif pe cap, interpretam rolul Geniului Roman, în care calitate adresam României, întrupată de o fecioară din rândurile noastre, brunetă și, cum spunea poetul, cu rușinea zugrăvită pe obraz încurajări în situația destul de îngrijitoare în care se afla, sub puzderia de năvăliri barbare. Sceneta, era în versuri ample, de factura lui
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
primit cea mai neașteptată dintre vizite: aceea a doamnei mareșal Maria Antonescu. A sosit, înconjurată de militari de rang, noi eram desfășurați în linie, ea a pornit drept spre mine, luasem poziție, iar în clipa în care să mi se adreseze, un oficial s-a interpus, împingând-o către următorul. A fost un gest spontan, inexplicabil, și tot fără vreo justificare m-a izbit în inimă, ca un fel de semnal al destinului. În fapt, a prins bine ulterior, în plină
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
1891, la București Își Începea activitatea „Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor”, sub președinția istoricului V.A. Urechia. Din inițiativa ei, s-a publicat, În limba franceză, memoriul studenților universitari români, privitor la situația românilor din Transilvania și Ungaria, adresat opiniei publice din Apusul Europei, prin care se evidenția politica de oprimare a celor peste trei milioane de români din Austro-Ungaria. Memoriul a avut un puternic ecou În lume. Aceleași simțăminte Îl făceau și pe Cârțan să caute căi noi
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
prefața, cartea trebuia neapărat să fie însoțită de o prefață pe care noul venit în literatură i-o solicita îndeobște unui maestru, pentru a-i gira debutul cu prestigiul său. Nu astfel a procedat Gabriela Melinescu ci i s-a adresat, pentru prefață, unui tânăr critic (pe atunci), aflat ca și ea la început de drum. Acel tânăr critic de demult, o spun pentru cine nu știe, este persoana care scrie acum aceste rânduri. M-am bucurat mult, atunci, să pot
La aniversară by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9322_a_10647]
-
mai aproape de realitate decât grenaul, l-a iertat de ciomăgială. Dându-și seama că a intrat pe un teren ce-i scăpa de sub picioare, pentru a ieși din această situație penibilă (va găsi el mijloacele să ne-o plătească) se adresează către fiul său Nelu, care de când Începuse mascarada se foia În bancă de nu-și mai găsea locul. Crețu abia a putut rosti Întrebarea căci Începuse să-i joace bărbia de furie, Ce culoare e asta mâ? La care Nelu
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
noastră este: Reparație fără separație și vrem și noi două posturi de miniștri, cinci de subsecretari și zece de alți demnitari, ca să putem spune cu gura plină că starea națiunii este bună! Cronica latină II Din confuzie, recunosc, m-am adresat unor aborigeni spunând: — Frați romani! — Ce mi-e romi, ce mi-e romani, mâncate-aș! au zis ei. — Este; că la voi se spune bulibașă, iar la ei se spune Cezar! — Iulică Cezar au recunoscut ei da! Împăratul!... Împăratu Romanilor
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
lumii sale, al vieții sale, în particular. Lumea era frumoasă și bine tocmită: dacă nu ar fi fost avansat, votca tot s-ar fi scumpit, iar el ar fi pierdut aproape cinci păhăruțe pe zi. Fu momentul în care îi adresă un gând de recunoștință tătucului său. În fond, ce ar fi făcut cu câteva sticle de votcă în plus: poate ar fi scurtat intervalele dintre păhăruțe, dar asta ar fi însemnat că ar fi micșorat și perioadele de adâncă fericire
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
unde locuiam, am fost vizitat de Dan Iordăchescu pe care l-am admirat pentru voce dar nu și pentru bancuri. Dintre străini, la New Orleans am schimbat câteva cuvinte cu Jacques Cousteau, venit să exploreze fluviul Missisippi: cum m-am adresat În franceză, m-a luat cu plăcere drept acadian (cajun), adică făcând parte dintre francezii exilați din Canada de englezi: În jur de 1770 aceștia au coborât pe Mississippi până-n Louisiana. Ajuns În Florida, am fost imersat În miile de
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
că m-a uitat, dar după aproape 15 ani, În Florida fiind, am primit un telefon din Palm Beach În care cineva din cercul lui m-a rugat să fac un raport cu ceea ce Îi reproșează emigrația română. M-am adresat deîndată dlor Nicolae Chirani și Stelian Stănicel, foști legionari, care mi-au umplut foi Întregi cu detalii. Le-am trimis În două plicuri separate ca nu cumva să se piardă, dar nu am primit nici o confirmare de primire. Cu toate
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
unele În engleză, Nick, un bun Înțelegător al globalizării și geopoliticei actuale, ajuta mai mult țara În care a fost deținut decât cea care Îl pusese Într-o funcție de răspundere. Datorită lui am avut de multe ori ocazia să mă adresez celor din țară, cum este cazul și cu acest interviu. (va urma) N.B.: Acum, când publicăm continuarea acestui interviu, marele meu prieten Claudiu Mătasa nu mai este printre noi. Sunt trist, parcă nu-mi vine să cred că a plecat
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
căutată ambiguitate. Sumar, aș integra perspectiva semnalată în globalism, în eclectism, în omogenizare și omogenitate, în conjuncturalism și, reiterez, într-o regretabilă absență a efortului structurant. Speciile cultivate predilect sunt cele ale divertismentului, ale happeningului. Tipul de artă evocat se adresează unui public needucat, lipsit de pretenții, de sensibilități, descumpănit, buimăcit, văduvit de repere, de judecăți valabile și selective. Într-un cuvânt, lobotomizat. Nu anatemizez audiența pentru ignoranță. De vină e școala, familia, anturajul, și cu precădere massmedia (televiziunea, radio-ul
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
pentru variabilele care au rămas nedeterminate. Mai ales copiii au tendința de a reacționa astfel. Pentru a demonstra acest fapt am întreprins o experiență simplă. Am prezentat unor elevi de gimnaziu un fragment din opera Fidelio după care le-m adresat câteva întrebări grupate în jurul a trei repere: caracterul personajului principal, sentimentele pe care le încearcă el și acțiunea operei. În figura 2, segmentul E cuprinde răspunsurile care se referă la ideile stabile din partitură; segmentul T este format din răspunsurile
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
primi: începător, avansat sau desăvârșit, „asemenea viței de vie, care nu apare niciodată la fel, ci se schimbă în timp: mugure, floare, pe cale de a se coace, apoi bine coaptă devine vin. De aici și chemarea la beție (sobria ebrietas) adresată de Verb. Întreaga ființă se unește cu El, sufletul se mărește, crește fără încetare. Cu cât dorește mai mult, cu cât iubește mai mult, cu atât primește mai mult”<footnote Jean Boesse, Grigorie de Nyssa, în Marie-Madeleine Devy, Enciclopedia doctrinelor
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
de mai nainte.(...) Obiceiul lui era că citea cu glas tare ceea ce Îi plăcea, mai ales poeziile, și făcea multă gălăgie cînd scria, se plimba, declama, bătea cu pumnul În masă, era oarecum În harță cu lumea la care se adresa. Îi băteam În perete; el stingea lumînarea și se liniștea, dar era de rea credință și nu se culca. Peste cîtva timp, cînd credea c-am adormit, aprindea din nou lampa și iar Începea să bodogănească. Mă sculam atunci, mă
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
vol. IV, Edit. Humanitas, București, 2000, p. 139. footnote>. Dar, în relevarea remediilor, cel mai mult insistă Părinții pe rugăciune. Cursele diavolului și ispitele „pot fi învinse numai prin puterea lui Hristos, numai când, conștienți de propria noastră neputință, ne adresăm Lui cu smerenie și-I cerem ajutorul și protecția Sa atotputernică”<footnote Avva Ioan Colov, Viața, învățăturile și minunile Cuviosului Paisie cel Mare, în colecția Comorile Pustiei, vol. 3, trad. de Florian Stroe, Edit. Anastasia, București, 1995, p. 28. footnote
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]