1,908 matches
-
două analize. 3.7. Ambalarea și transmiterea probei globale și a probelor de laborator Fiecare parte globală și de laborator va fi introdusă într-un recipient curat, inert, care să asigure o protecție adecvată împotriva contaminării, a pierderii compușilor prin adsorbție de către pereții interni ai recipientului și împotriva pagubelor ce se pot produce în timpul transportului. Trebuie luate toate măsurile de precauție necesare pentru ca în timpul transportului sau al depozitării să nu se producă modificări în compoziția probei globale și a probei de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155758_a_157087]
-
îndeplinesc cerințele Regulamentului (CE) nr. 1.935/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind materialele și obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare și de abrogare a Directivelor 80/590/CEE ; - adjuvanți de adsorbție inerți din punct de vedere chimic care respectă cerințele Regulamentului (CE) nr. 1.935/2004 și care se utilizează pentru a reduce conținutul de limonoid și de naringin din sucul de citrice fără a afecta în mod semnificativ conținutul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/251980_a_253309]
-
și pe produsele alimentare, se obțin în cursul procesării fructului prin aplicarea unor procedee fizice adecvate. Procedeele fizice respective pot fi utilizate pentru a menține, a conserva sau a stabiliza calitatea aromei și includ, în special, stoarcerea, extracția, distilarea, filtrarea, adsorbția, evaporarea, fracționarea și concentrarea. Aromele se obțin din partea comestibilă a fructului; pot fi însă obținute și din ulei de coji de citrice presat la rece sau dintr-un compus de sâmburi. 5. Zaharuri: - zaharuri definite în Directiva 2001/111/ CE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/251980_a_253309]
-
care acestea sunt relevante; (vi) proprietățile fizico-chimice ale substanței, în special punctul de topire, punctul de fierbere, presiunea vaporilor, tensiunea superficială, solubilitatea în apă, coeficientul de partiție n-octanol/apă; (vii) calea probabilă de pătrundere în componentele mediului și potențialul de adsorbție/desorbție și degradare; (viii) frecvență și durata expunerii. 3.4. Pentru substanțele introduse pe piață în cantități mai mici sau egale cu 10 tone/an sau 50 tone cumulat, factorul PEC sau estimarea calitativa a expunerii se determina, de regulă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164233_a_165562]
-
produselor de degradare și a metaboliților; 1.4. Natura și cantitatea reziduurilor legate. 2. APĂ ȘI AER 2.1. Viteza și căile de degradare în sistemele acvatice (biodegradare, hidroliza, fotoliza) cu identificarea metaboliților și a produselor de degradare; 2.2. Adsorbția și desorbția în apă (sedimentarea) a substanței active, produselor de degradare și a metaboliților; 2.3. Viteza și căile de degradare în aer pentru compușii volatili. 3. STUDII ECOTOXICOLOGICE ASUPRA SUBSTANȚEI ACTIVE 3.1. Efecte față de păsări - toxicitate acută orală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246721_a_248050]
-
pentru a preveni degajarea de gaze nocive în stațiile de epurare, pentru a controla degajarea de mirosuri și generarea de sulfuri în metatancuri. ... (2) Nămolul bogat în fier poate fi folosit în procesele de defosforizare, fiind un bun suport pentru adsorbția fosforului. ... (3) Prin tratarea cu acid clorhidric sau sulfuric, nămolul cu conținut bogat în fier, transformat în clorură ferică sau sulfat feric, poate fi folosit drept coagulant de gradul doi pentru îndepărtarea fosforului. ... (4) În domeniul materialelor de construcție, nămolurile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188016_a_189345]
-
mercurului la 25. Suprafața specifică internă a sistemelor reticulate macroporoase prezintă o mare importanț ă deoarece în anumite situații, acesta este criteriul după care li se stabilește destinația. Metodele de determinare a suprafețelor specifice, în general, se bazează pe principiul adsorbției unei substanțe (gaz sau vapori) numită adsorbat, pe suprafața solidului poros numit adsorbant. Adsorbția este fizică atunci când între adsorbant și adsorbat se stabilesc legături de tip Van der Waals. Pentru determinarea experimentală a izotermelor de adsorbție /16/ se folosesc mai
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
ă deoarece în anumite situații, acesta este criteriul după care li se stabilește destinația. Metodele de determinare a suprafețelor specifice, în general, se bazează pe principiul adsorbției unei substanțe (gaz sau vapori) numită adsorbat, pe suprafața solidului poros numit adsorbant. Adsorbția este fizică atunci când între adsorbant și adsorbat se stabilesc legături de tip Van der Waals. Pentru determinarea experimentală a izotermelor de adsorbție /16/ se folosesc mai multe metode: 1) metodele gravimetrice, determină cantitatea de adsorbat folosind balanța (metoda Mc Bain
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
se bazează pe principiul adsorbției unei substanțe (gaz sau vapori) numită adsorbat, pe suprafața solidului poros numit adsorbant. Adsorbția este fizică atunci când între adsorbant și adsorbat se stabilesc legături de tip Van der Waals. Pentru determinarea experimentală a izotermelor de adsorbție /16/ se folosesc mai multe metode: 1) metodele gravimetrice, determină cantitatea de adsorbat folosind balanța (metoda Mc Bain); 2) metodele volumetrice, se bazează pe determinarea volumului de gaz adsorbit pe o anumită cantitate de substanță. Frecvent se urmărește adsorbția azotului
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
de adsorbție /16/ se folosesc mai multe metode: 1) metodele gravimetrice, determină cantitatea de adsorbat folosind balanța (metoda Mc Bain); 2) metodele volumetrice, se bazează pe determinarea volumului de gaz adsorbit pe o anumită cantitate de substanță. Frecvent se urmărește adsorbția azotului la temperatura azotului lichid (77 K) /17-22/. 3) metodele cromatografice sunt, (spre deosebire de celelalte două metode prezentate), dinamice lucrându-se cu un curent de gaze. Aparatul este cunoscut comercial sub denumirea Sorptomat. Primele determinări de suprafață specifică prin adsorbție de
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
urmărește adsorbția azotului la temperatura azotului lichid (77 K) /17-22/. 3) metodele cromatografice sunt, (spre deosebire de celelalte două metode prezentate), dinamice lucrându-se cu un curent de gaze. Aparatul este cunoscut comercial sub denumirea Sorptomat. Primele determinări de suprafață specifică prin adsorbție de azot la temperatura azotului lichid, în cazul schimbătorilor de ioni macroporoși, aparțin lui Kunin și colab. /14/, care pentru determinarea diametrului mediu al porilor, în ipoteza porilor cilindrici, autorii au folosit relația: (14) în care: P reprezintă porozitatea, iar
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
înalt. Pentru determinări se folosesc două vase de măsură, unul care conține proba și celălalt de comparație, ambele conținând azot la aceeași presiune. Prin cufundarea vaselor în azot lichid, între cele două vase apare o diferență de presiune determinată de adsorbția azotului în vasul cu probă, care se citește la un manometru diferențial. Presiunea relativă de echilibru care se stabilește în condițiile de lucru este de aprox. 0.25, deci se încadrează în domeniul BET. Determinarea suprafeței specifice se face pornind
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
loc în aceleași condiții în care are loc amestecarea polimerilor liniari cu solvenții. Tendința aceasta de amestecare, exprimată ca entropie de diluție, poate să crească (χ1 > 0) sau să scadă (χ1 < 0) prin creșterea diluției. La o rețea umflată, prin adsorbție de solvent, catenele dintre joncțiunile rețelei trec în configurații alungite, permițând dezvoltarea unei forțe asemănătoare cu cea elastic retractivă care se opune procesului de umflare. În procesele de umflare, aceste forțe cresc, iar forțele de diluție descresc. În final, echilibrul
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
și s-a folosit drept diluant un solvent rău, reținerile de apă devin comparabile cu cele pentru solvenții nepolari (toluen, ciclohexan). Acest lucru se poate explica prin rigiditatea mare a rețelei, reținerea realizându-se în cea mai mare parte prin adsorbție în pori deja existenți. O serie de lucrări s-au ocupat cu studierea distribuției porilor în rășinile schimbătoare de ioni în stare umflată, pe baza abaterilor de la echilibrul Donnan semnalate la punerea în contact a unei rășini schimbătoare de ioni
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
curgerii prin spațiile neregulate sau prin dimensiunile particulelor este dificilă. In schimb, coloanele umplute cu perle sferice, asigură în general caracteristici bune de curgere. Perlele macroporoase sunt adeseori utilizate nu numai pentru prepararea schimbătorilor de ioni, ci și în cataliză, adsorbție, ca suporturi și materiale de transport în medii cromatografice, etc. Toate aceste aplicații sunt posibile datorită avantajelor aduse de perlele rigide cu structură poroasă, care rămân neafectate la schimbările intervenite în timpul utilizării. Astfel, materialele macroporoase se umflă mult mai puțin
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
mai puțin ca gelurile microporoase în toți solvenții funcție de polaritate, transportul de masă în interiorul și extreiorul porilor este mult mai bun ca acela din polimerii omogeni neumflați. Moleculele difuzează frecvent prin porii care formează un labirint asemănător unor canale interconectate. Adsorbția pe copolimeri macroporoși O singură perlă dintr-un adsorbant poate fi considerată schematic având structura fizică de maniera prezentată in figura 7: O perlă se prezintă ca fiind o aglomerare de microsfere. Această structură poroasă are o varietate foarte mare
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
figura 7: O perlă se prezintă ca fiind o aglomerare de microsfere. Această structură poroasă are o varietate foarte mare de forme și mărimi a porilor, fiind alcătuită dintr-o fază continuă gel și una a porilor. În procesul de adsorbție, moleculele care au o afinitate mică pentru apă, porțiunile hidrofile sunt preferențial adsorbite pe suprafața hidrofobică a adsorbantului, în timp ce acelea hidrofilice rămân în faza apoasa. O molecuă tipică de sorbant (O-) conținând o porțiune hidrofobică (-) și una hidrofilică ( O ) este
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
a adsorbi solute nepolare din solvenți polari. Ei sunt utilizați pentru concentrarea steroizilor, enzimelor, aminoacizilor, polipeptidelor, proteinelor, etc. Un adsorbant polar, poate adsorbi solute nepolare din sisteme apoase și poate deasemeni, adsorbi solute polare din solvenți nepolari. Mecanismul exact al adsorbției, depinde de balanța “hidrofilichidrofobic” dintre solut și solvent. Pentru elucidarea mecanismului se utilizează echilibrele de adsorbție, dar eficiența unui adsorbant se stabilește în urma experimentărilor pe coloană ( dinamic) acestea fiind recomandate pentru stabilirea capacității de reținere cât si pentru regenerări (spălări
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
proteinelor, etc. Un adsorbant polar, poate adsorbi solute nepolare din sisteme apoase și poate deasemeni, adsorbi solute polare din solvenți nepolari. Mecanismul exact al adsorbției, depinde de balanța “hidrofilichidrofobic” dintre solut și solvent. Pentru elucidarea mecanismului se utilizează echilibrele de adsorbție, dar eficiența unui adsorbant se stabilește în urma experimentărilor pe coloană ( dinamic) acestea fiind recomandate pentru stabilirea capacității de reținere cât si pentru regenerări (spălări). Un adsorbant polar este recomandat să lucreze atât în soluții polare cât și nepolare (adsorbția din
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
de adsorbție, dar eficiența unui adsorbant se stabilește în urma experimentărilor pe coloană ( dinamic) acestea fiind recomandate pentru stabilirea capacității de reținere cât si pentru regenerări (spălări). Un adsorbant polar este recomandat să lucreze atât în soluții polare cât și nepolare (adsorbția din soluția apoasă crește cu creșterea catenei și descrește cu solubilitatea substanței de reținut). Reținerea moleculelor pe suprafața adsorbanților se face prin legături slabe de tip Van der Waals. Din cauză că forțele de legătură de acest tip sunt mai slabe ca
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
acest tip sunt mai slabe ca cele de atracție electrostatică prezente în schimbul ionic, regenerarea adsorbanților este mult mai ușoară. Studiile proprietăților termodinamice efectuate de Gustafson si colab. /69/ pe Amberlite XAD 2 la diverse temperaturi au arătat că entalpia de adsorbție este de 2-3 ori mai mică decât totalul energiei adsorbției, arătând o schimbare pozitivă a entropiei (creată de moleculele hidrofobice) datorată ordonării structurii în soluțiile apoase. Moleculele de apă se aranjează în jurul părții organice dizolvate, creând așa numitul efect “iceberg
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
prezente în schimbul ionic, regenerarea adsorbanților este mult mai ușoară. Studiile proprietăților termodinamice efectuate de Gustafson si colab. /69/ pe Amberlite XAD 2 la diverse temperaturi au arătat că entalpia de adsorbție este de 2-3 ori mai mică decât totalul energiei adsorbției, arătând o schimbare pozitivă a entropiei (creată de moleculele hidrofobice) datorată ordonării structurii în soluțiile apoase. Moleculele de apă se aranjează în jurul părții organice dizolvate, creând așa numitul efect “iceberg” . Adsorbția moleculelor organice distruge această structură și duce la o
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
este de 2-3 ori mai mică decât totalul energiei adsorbției, arătând o schimbare pozitivă a entropiei (creată de moleculele hidrofobice) datorată ordonării structurii în soluțiile apoase. Moleculele de apă se aranjează în jurul părții organice dizolvate, creând așa numitul efect “iceberg” . Adsorbția moleculelor organice distruge această structură și duce la o stare ordonată, astfel că apare o schimbare pozitivă a entropiei. Factorii care influențează adsorbția, pot fi de natură fizică și chimică, așa cum s-a văzut că are loc mecanismul adsorbției. Pe
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
în soluțiile apoase. Moleculele de apă se aranjează în jurul părții organice dizolvate, creând așa numitul efect “iceberg” . Adsorbția moleculelor organice distruge această structură și duce la o stare ordonată, astfel că apare o schimbare pozitivă a entropiei. Factorii care influențează adsorbția, pot fi de natură fizică și chimică, așa cum s-a văzut că are loc mecanismul adsorbției. Pe scurt, influența acestor factori poate fi sistematizată astfel: influența structurii adsorbantului: forma și mărimea porilor, valoarea suprafeței active a adsorbantului, omogenitatea structurii adsorbante
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
iceberg” . Adsorbția moleculelor organice distruge această structură și duce la o stare ordonată, astfel că apare o schimbare pozitivă a entropiei. Factorii care influențează adsorbția, pot fi de natură fizică și chimică, așa cum s-a văzut că are loc mecanismul adsorbției. Pe scurt, influența acestor factori poate fi sistematizată astfel: influența structurii adsorbantului: forma și mărimea porilor, valoarea suprafeței active a adsorbantului, omogenitatea structurii adsorbante, variația volumică a adsorbantului polaritatea scheletului; influența compoziției soluției: salinitatea soluției, concentrația solutului, solubilitatea solutului, natura
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]