1,462 matches
-
bune, deși, în fond, umilitoare. Dar situația s‑a schimbat și incompetența e în frunte. Băutura te face să uiți și e bună pentru sucurile gastrice, că tot nu poți să pui prea des carne pe masă. Consolat, domnul Witkowski adulmecă și se bucură de cafeaua bună care‑l așteaptă și pe care o s‑o bea cu mult zahăr. Viața poate să‑ți ofere totuși și lucruri frumoase, dacă n‑ai pretenții exagerate, pretenții pe care el ar putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
de la mine la tine și de la tine la mine. Bunicuța care dă aprobator din cap. Plimbare, discuții, masa de prânz. Plimbare până în crângul de zadă. Cineva care nu‑și dorește nimic mai mult decât să privească iarba și cerul. Hans adulmecă curenții care circulă pe‑aici prin preajmă, de la unul la celălalt și de la celălalt înapoi la cel de la care a plecat. Ce circulă, de fapt? Persoanele respective nu‑i găsesc nici un nume, cel puțin nu unul direct, în schimb există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
cu un tampon îmbibat cu spirt medicinal. Injecția mi se păru rece atunci când pătrunse în braț ca un fluid de îmbălsămare. La câteva secunde după ce mi-am dat seama că va trebui să găsesc o altă noapte în care să adulmec prin clinica lui Kindermann, am simțit legăturile care mă țineau ancorat în starea de veghe slăbind și am fost luat de curent, îndepărtându-mă încet de țărm, vocea lui Meyer fiind deja prea departe de mine ca să mai aud ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
mă făcea să mă cam strâmb. Unii bărbați nu sunt deloc afectați de el, dar pe mine parfumul unei femei mă lovește drept în pantalonii scurți din piele. Ajungând înapoi la Alex după vreo douăzeci de minute, cred că am adulmecat și inhalat realmente fiecare moleculă a parfumului femeii ăleia, precum un aspirator. Mi-am sunat un prieten care lucra la Dorlands, agenția de publicitate. Îl cunoșteam pe Alex Sievers din război. — Alex, încă mai cumperi spațiu de reclamă? — Atâta timp cât munca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
un statut intelectual contestat savorilor, mirosurilor și percepțiilor tactile: gura, nasul și pielea înu doar buricele degetelor, deja atât de restrictive) presupun mucoase și secreții. Dar, mai ales, aceste trei simțuri dovedesc animalitatea care subzistă în om: a atinge, a adulmeca, a amușina, a mesteca, a înghiți, a ingurgita, operații care evocă digestia și defecația, supunerea față de necesitățile naturale. Nasul este organul fundamental pentru fiarele care vânează, ucid și mănâncă. El amintește, de asemenea, de poziția patrupedă, cu botul aproape de pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
2! Tânărul inginer apăsă pe alt buton și, dintr-un colț al imensei platforme, printr-o conductă, țâșniră cocoloașe de tărâțe, coji de cartofi, grăunțe, concentrate, turte de făină de oase etc. O clipă, aeriana turmă păru că se oprește, adulmecând, apoi, într-o hărmălaie teribilă, mișcând din urechi, din picioare, din cozi, ondulându-și trupurile cilindrice, toți porcii încercau, într-o vâslire disperată, să ajungă unde plutea aburindă mâncarea. Era un spectacol fascinant. Un vier mai bătrân, purtând numărul 4
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
palmele prin deschizătura inimii ca un hoț, am atins sufletul cu o mișcare abilă și am cules tot ce mi-a venit în cale. Rând pe rând flori roșii, albastre, galbene, albe și turcoaz, au fost ademenite în palma mea, adulmecând aroma iubirii. M-am prins cu timpul ca într-un carusel, o alergare nebună, risipind frumusețea petalelor până la ultima, într-o disperare de neînțeles. M-ai privit cu genele strivite de milă și rana Ta a lăcrimat sânge. Ți-am
S.O.S. culorile by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83365_a_84690]
-
spre el urechea trudindu-mă să prind Ce hohotiri trufașe îl pleacă și-l destind Când viforul în trâmbe de-omăt vrea să-l îngroape. Dar, uite, munci de iarnă te leagă de colibă Și nu-ți dau timp s-adulmeci nici aerul de-afar'; - Necum s-alergi pe drumuri, când viforul hoinar Te-nșfacă dârz și zloata sumanul îți îmbibă. Lăsai să treacă gerul; apoi, un lung pomelnic De zile înmoinate când fiecare sloi E-o lâncedă clepsidră; când neguri grele
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
la pagina 60 este poemul: „Dimineața devreme,/ pe pajiște un cal alb / paște stele din rouă”, iar la pagina 61, în fața poemului este desenat în alb și negru un cal în două picioare, cu gâtul cabrat, cu coama vâlvoi, care adulmecă stelele dinprejur. Și această grafică dă volumului valoare estetică, încântă ochiul și sufletul cititorului. Prefațatoarea volumului, Rodica Braga, consideră că „Haiku-urile lui Ion Onuc Nemeș vin spre noi cu acele simple haruri ale spiritului rănit și îmbucurat în egală
ION ONUC NEMEŞ-VINTILĂ: POEME HAIKU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 596 din 18 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/364268_a_365597]
-
costisitor. Eminescu se apără, cerând bani pentru aceasta. Maiorescu îi trimite 100 de galbeni, dar în loc să-și dea doctoratul la Iena, Eminescu pleacă la Konigsberg, unde cercetează 5 zile arhivele cu privire la istoria românilor. Vizitează apoi mormântul lui Kant la Lemberg, adulmecă vestigiile Movileștilor și se oprește la Iași. În septembrie 1874, este numit provizoriu, director al Bibliotecii Centrale din Iași. Aici, își face datoria cu multă conștionciozitate. În decembrie același an apare în Convorbiri literare * Împărat și proletar și debutează în
DESPRE, DOMNUL EMINESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361259_a_362588]
-
verde. *Lângă casa pustie o gheață uitată fără șireturi. *Ghemotoace de puf gata de spulberare - păpădii. Copaci în derivă povârniți amețitor în groapă de cer. *Un hau între frunze. Cuțite verzi taie cerul în patru. *Șofran cu mustăți o floare adulmeca aerul serii. *Pe-o rază sinilie gândul gălăduie în conduri de argint. *Salcii nepieptănate mângâie spinarea luminii. *Maieutica viselor - suspin negrăit al Duhului Sfânt. CEZARINĂ ADAMESCU 7 SEPTEMBRIE 2011 Referință Bibliografica: SIMFONIE SENZORIALĂ - MICRO STIHURI / Cezarină Adamescu : Confluente Literare, ISSN
MICRO STIHURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361404_a_362733]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > VÂNĂTOARE INVERSĂ Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 242 din 30 august 2011 Toate Articolele Autorului Subt fruntea de cetini străin vânător adulmec-o ciută în fiece noapte... între rană și moarte tot zburdă nătângă din gleznă săgeata să-și smulgă alunecă-n noapte pe pleoapa-mi de os se-ntoarce-ntre ciuturi pe câmpu-i mănos i-i jilț vizuina ori slobod pripas
VÂNĂTOARE INVERSĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361414_a_362743]
-
considerațiuni în această împrejurare plenară, responsabilă și reprezentativă cred, a zis preopinentul purtând-și nasul ca pe o flamură continuu vânturată pentru a fixa nu fizionomii (care i se înfățișau oricum dintr-o ochire - „fâlfâire de fald”) ci pentru a „adulmeca” anticipat esențele mirifice și farmecul tainic și tentant al pregustării dorințelor și intereselor atât de mult amânate pentru membrii și simpatizanții locali ai formațiunii, oricum ușor de „dus cu preșul”!... Își propunea nu „expuneri” care să ia fața, ci dialoguri
RETORICĂ PATRIOTARDĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361407_a_362736]
-
măr - din lemnul păcatului, cruci în cimitir Locul II - Valeria Tamaș pe troița veche doar urmele cuielor - Hristos a înviat... Locul III - Mahmoud Djamal luciu de cuțit - în ochii mielului Isus pe cruce Locul III - Livia Ciupav Sfârșitul ploii - cățelul adulmecă un fir de iarbă Mențiune - Corneliu Beldiman după-Nviere - aprinse încă pe drum păpădiile Etapa 76 - 4 V 2009 Locul I - Ioan Marinescu-Puiu Zi de naștere - de atâtea lumânări nu mai văd tortul Locul II - Corneliu Beldiman dăruindu-și flori
HAIKU, PREMIANŢII CONCURSULUI SĂPTĂMÂNAL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361424_a_362753]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > RENAȘTERE Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 375 din 10 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Trăind în cercul nostru de cuvinte, Mărunt, adulmecând parșiv păcate, Nimic din ce suntem nu se dezminte, Căci ne sfârșim,în lacrimă și moarte. Dacă te gust mai mult și mai amar, Din rotunjimi în tainele ascunse, Îmi trece foamea de mărgăritar, Și setea gleznelor, de tine strânse
RENAŞTERE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361558_a_362887]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > ZĂPADA CRUCIADELOR Autor: Luminița Cristina Petcu Publicat în: Ediția nr. 913 din 01 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Îmi place pielea ta crudă, zăpada cruciadelor o preerie adulmecată de păsări expirate în vreme de război, citesc despre golul din umbre ca despre insomniile tale furișate prin galaxii de uitare mă decupezi în lungi miresme de vară și mă mîntui cu totul ca pe-o meduză leneșă cu gleznele
ZĂPADA CRUCIADELOR de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363979_a_365308]
-
bulevarde; când secundele trecute-n veșnicie, uită de spaimă și somn. * Să nu te strecori printre fraze când poeții cad pradă unor stări de reverie, (poate chiar de nebunie), amintindu-le ( între două tăceri) de înflorirea rănilor în ceasornice ce adulmecă vânătoarea... * Oprește destrămarea și lasă-mă să-mi ascult înserările, cu chemările lor languroase, în locuri în care se vinde pământul și cerul, la un preț de ocară. * Și strig pentru ultima oară: „ oprește prigonirea prin acest labirint al desfătării
OPREŞTE DESTRĂMAREA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363009_a_364338]
-
crească. Dar sărmana a fost devorată de lupi într-o noapte întunecoasă când alega cu tine în brațe, printre copaci, după un adăpost. Tocmai am auzit urletele fioroase ale fiarelor sălbatice și te-am zărit neputincios în fața lor cum îți adulmecau frăgezimea cărnii. O ură nebună m-a cuprins, căci era o luptă nedreaptă, și plin de furie am sfârtecat haita de lupi, hrănindu-mă cu sângele lor... Tânărul îl privește înmărmurit. PRINȚESA: (către cavaler) Niciodată n-am știut de istoria
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
poeta declară: „Aici voi ridica mănăstire cu rugăciunile mele” Serenada). Bucuria scrierii, a consemnării faptului divers, trecut prin filtrul personal, îi dă puterea să spună: „Sunt în pace cu mine / Aici, sub cupola de sticlă a menajeriei / În care tigri adulmecă carnea vie / Ca pe o floare matură de hibiscus sălbatic” (Cufărul cu nituri de aramă). Monologuri, dialoguri fictive cu o persoană, de bună seamă inexistentă, un fel de alter-ego care-i stârnește închipuirea. De fapt, tot scrisul pe hârtie rămâne
UN ALT FEL DE TABLETE ŞOTRON. MELANIA CUC, MERSUL PE APĂ , EDITURA NICO, TÂRGU MUREŞ, 2013. CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363306_a_364635]
-
din portiera mașinii, un glonț îi șuieră pe la ureche, lovindu-se de ușă. Un grup de tineri se culcase la pământ, pitulându-se după clădiri sau după boscheți. O luă și el cocoșat spre clădirea din față și încercă să adulmece de unde vine focul de armă. Nu-și dădu seama prea bine, venea de undeva din spatele unui bloc din parte opusă. Doi pui de țigani, fără să le pese, se zbenguiau în mijlocul străzii, cântând ceva. Scena era grotească, un domn în
REVOLUŢIA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363466_a_364795]
-
cer, înecând vicisitudinile lumii noastre în lacrima albastră a nemărginirii. A adus pe pământ ouă (dogmatice!) clocite sub aripile creației, trecute prin turbulențele sarcasmului autentic ca un scriitor contemporan. Sub degetele sale fecioria meschinătăților noastre plânge rupându-și corsetul mioritic, adulmecând acatistele lumii. Decalogul dacă nu mai poate fi rescris, solicită adăugiri semnificative. Talmudul luat ca reper într-o lume dezorientată și lipsită tot mai mult de verticalitatea sacrului încă mai poate fi îndreptat. Raiul și Iadul capătă în acest context
MIHAI BATOG BUJENIŢĂ – DESTIN CU MODULAŢII DE ARHANGHEL ÎN LUPTĂ CU NEANTIZAREA de IOAN GLIGOR STOPIŢA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362426_a_363755]
-
ofere semenilor trăinicie prin puterea cuvântului. Umorul grotesc, sarcasmul, ironia, alături de alte modalități de expresie, trecute prin diferite nivele până la o finalitate estetică se compun ludic într-un laser-bisturiu cotrobăind prin măruntaiele cangrenate ale societății contemporane. Strigoi lihniți de foame, adulmecând misterele Copoului, se nălucesc spre locuri în care trăsnetul soarbe sângele unui dor sălbatic de normalitate. Nu știu sincer, câte colțuri are inima lui M.B.B. - știu doar că e imensă, sub formă de stea de Crăciun agățată de cornul lunii
MIHAI BATOG BUJENIŢĂ – DESTIN CU MODULAŢII DE ARHANGHEL ÎN LUPTĂ CU NEANTIZAREA de IOAN GLIGOR STOPIŢA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362426_a_363755]
-
ape Și din pianul fără clape, Într-un ecou, o sonatina, Se auzea spartă-n surdina. Un timp îmi cere azi recurs - Un veac ce parcă nu s-a scurs, O vreme tulbură-ntre noi, Pentru secunda-n care voi Adulmeca putredul pod, Sub care seară, în năvod, Voi prinde, poate, cerul viu Al unui pește auriu: În suflet naufragiez, Iar pe nisipul de orez Voi căuta clepsidra ta, Cu timpul nostru, scurs, cândva... 12-24 august 2016, Constantă Sursă foto: The
E TIMPUL SĂ NU MAI AVEM TIMP de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361046_a_362375]
-
Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 291 din 18 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului O adiere printre arbori reci Sub umbra inimilor frunze Întortocheate se strecor poteci, Se lasă cețuri albe, nepătrunse. În conuri de lumină se răsfiră Ferigi ce-adulmecă o boare de lumină, Ecoul unei lacrime de rouă ce respiră, Aroma fructelor se joacă pe sub luna plină. Pădurea însă mi-e aproape și senină Ce freamăt mă încearcă printre ramurile verzi? Și chiar de-i ziua tristă și haină
AŞTEPT, AŞTEPT PĂDUREA! de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361122_a_362451]
-
devine mai degrabă un veritabil exercițiu de cunoaștere a sinelui. Așadar căte cărți în bibliotecă, tot atâtea euri ...sau unul și același disipat în alt timp sau în alt spațiu. Poveste alchimică, ipostază arhetipală cu fiecare carte pe care o adulmec printre răsuflări febrile, agasate de ropotul dulce al cuvintelor ce se aleargă într-un act de reconstrucție a artei”. Cartea devine în imaginarul Andreei Dănilă formă de viață, refugiu din fața realității, stadiu soteriologic al ființării: ”Și dacă ar fi să
ANDREEA-MARIA DĂNILĂ: „FEMEIA DE ZĂPADĂ” SAU „FUNCŢIA SOTERIOLOGICĂ A CREAŢIEI” – RECENZIE DE PROF. DRD. ADINA VOICA SOROHAN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360818_a_362147]