35,844 matches
-
Adrian Alui Gheorghe Ceremonia ceaiului În timp ce în dreptul ferestrei norul se înnegrea Ca o scăfîrlie de înger îngropată în albastrul veșnic, Tu puneai apa la fiert ca să-mi pregătești ceaiul. Apa scotea mici țipete, așa îmi imaginam facerea cerului: din aburul adunat de la atîtea piei asudate de privighetori care cîntau o missa solemnis la nesfîrșit, silnic sau care îngînau pur și simplu neputința de a fi pentru o noapte om. Nimănui nu-i este indiferentă clipa ce trece, Nici clipei însăși care
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/8351_a_9676]
-
care își clătesc viețile ca niște cămăși asudate toți nefericiții pămîntului Sau, mai rău: e un fustangiu care se îndrăgostește De femeile tuturor, le smintește, le încurajează să vadă Stele acolo unde nu sunt decît scaieți purtați de vînt, Le adună, le posedă cu ferocitatea albinei în floare, După care le îndrăcește și le asmute să se arunce goale în mare; De asta copiii din flori îl cunosc cu toții Și îi strigă: tată Da, fiecare cititor are poetul său. Dar dacă
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/8351_a_9676]
-
care le îndrăcește și le asmute să se arunce goale în mare; De asta copiii din flori îl cunosc cu toții Și îi strigă: tată Da, fiecare cititor are poetul său. Dar dacă poetul e un grăsan Care a vrut să adune tot pămîntul sub coajă, Să-l ocrotească într-un fel încasînd bobîrnacele celor svelți, Își alintă trupul cu: fratele meu, porcul, Iar pe tine, cititorule, te pune pe drumuri greșite Arătîndu-ți ipotetica stea Canopus, Trimițîndu-te pînă acolo, tăindu-ți apoi
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/8351_a_9676]
-
să ascult ninsoarea ce cade pe gânduri, obsedant sângerându-le. Stau în casa rece. Cu pleoapele reci încerc să-mi încălzesc așternutul. Aproape poem - Fecioarei - Mâinile mele, în îmbrățișare, se pleacă la umbra picioarelor tale. Poem neterminat Ca și cum mi-aș aduna oasele cu mâna, mâna adunându-se pe sine, ce să mai spun în cuvinte, când tu nu mai încapi în imaginea lor? CE aș fi Un cântăreț să fiu atunci, de jalea cântecului meu să plângă țărmurile mării. Și ploaia
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/8417_a_9742]
-
pe gânduri, obsedant sângerându-le. Stau în casa rece. Cu pleoapele reci încerc să-mi încălzesc așternutul. Aproape poem - Fecioarei - Mâinile mele, în îmbrățișare, se pleacă la umbra picioarelor tale. Poem neterminat Ca și cum mi-aș aduna oasele cu mâna, mâna adunându-se pe sine, ce să mai spun în cuvinte, când tu nu mai încapi în imaginea lor? CE aș fi Un cântăreț să fiu atunci, de jalea cântecului meu să plângă țărmurile mării. Și ploaia s-o stârnesc și plânsul
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/8417_a_9742]
-
o morală, o mică lecție despre viață. Traian Ungureanu este un moralist deghizat în cronicar sportiv. Multe fraze par mici sentințe morale: „Fotbalul rămâne un joc de bărbați tulburați de femei.” Cam ca în literatură. O secțiune distinctă a cărții adună articole despre corupția din fotbalul românesc, despre fenomenul dopajului, tot mai răspândit în ultimii ani, al corupției la nivelul înalt al CIO, FIFA, UEFA sau despre criza morală a gimnasticii românești. Aici, Traian Ungureanu este un analist pesimist, intransigent față de
Vă place fotbalul? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13131_a_14456]
-
Cronicar De la lume adunate În Tribuna din ultima săptămînă a lunii ianuarie, dl Virgil Stanciu, anglist cunoscut, comentează un caz oarecum ciudat din literatura americană de azi: al unui critic literar, pe numele lui Dale Peck, care face praf toate cărțile pe care le
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13151_a_14476]
-
cu frumusețea expunerii, cu mostrele de legende hagiografice, legende eshatologice și legende despre Antihrist, cele mai multe descoperite, cu imensă trudă, de el însuși: „De unde le-am scos? Din manuscripte scrise de români, peste care paianjenul uitării a țesut mreja sa seculară, adunate cu multă trudă și cu multe jertfe, alese dintre hârtii netrebnice și maculaturi. Multe din aceste manuscripte au scăpat astfel de o pierdere sigură. Adesea am ridicat câte o hârtie de pe drum, un fragment dintr-un manuscript, așteptând ca vântul
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
Biblioteca pentru toți”, prefață de Eugen Negrici; Poeme alese, 1966-1989, Editura Aula, 2003, cu o postfață de Alexandru Cistelecan. Cea de-a cincea antologie este rezultatul selecției unui critic, prieten de tinerețe al poetului, și are titlul cel mai lung, adunând într-o singură sintagmă ivănesciană toate combinațiile: versuri poeme poesii altele aceleași vechi nouă, Editura Polirom, 2003, antologie și prefață de Matei Călinescu (volum nominalizat la Premiul Cartea Anului - 2003 de către România literară). Câteva observații cantitative și comparative se impun
Un maestru al prozaicului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13164_a_14489]
-
putea sta la soare când nu ieșea pe stradă și unde erau vietăți cu care se distra. Acum doar găini, dar avusese și iepuri de casă. Isprăvise cu ei când a început să nu se mai poată apleca să le adune iarbă. I-a părut rău, dar, stând și chibzuind, găinile erau suficiente. Avea totdeauna ouă, din când în când puișori, și pe urmă fiica portăresei se ducea să vândă puii la piață. Pui de țară, mai scumpi și mult mai
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
perioade de maximă înflorire în romantism și simbolism. Cea dintâi e covârșitoare, majoritatea poemelor fiind o căutare a esențelor imposibil de atins și de rostit. Devine evident că definiția oferită de Diotima în Banchetul lui Platon este potrivită și poemelor adunate în acest volum: „Toate artele sunt poihseiz, însă nu toți artiștii sunt numiți poeți, fiindcă din ansamblul creației (poeziei) am extras un singur gen, cel care privește muzica și metrica și numai pe acesta l-am numit poezie...” (Banchetul, 205C
Vassilis Vitsaxis și echilibrul lumilor poeziei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/13176_a_14501]
-
Cătălin D. Constantin Mci schimbări de atitudine e titlul sub care Răzvan Petrescu și-a publicat, în toamna anului trecut, o antologie de proză scurtă care adună aproape toate textele din volumele sale anterioare. Cîteva dintre ele au cunoscut modificări - „tușe de culoare, accente, alt ritm într-o frază“, precizează autorul într-o ludică notă introductivă, urmată de o biobibliografie de o pagină, alcătuită în același spirit
Proză în imagini by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13185_a_14510]
-
să irosesc, ci doar una, de care, totuși, trebuie să mă bucur. La teorie am stat întotdeauna formidabil... Cu practica am cam dat-o în bară! În fine, după ziua de miercuri, încep să mă extrag din prăpastie, să mă adun din spaime și să-mi redevin cît de cît simpatică. Joia stau, pînă pe la prînz, ore în șir cu ochii într-un punct fix. Și deodată, încep să funcționez normal, să-mi încarc plămînii cu aer bun, să văd că
După ziua de miercuri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13195_a_14520]
-
Georgeta Drăghici Barbu Cioculescu s-a gîndit, probabil, că nu le-ar strica eventualilor săi cititori să se lase purtați printre articolele pe care le-a publicat după ’90 prin revistele literare și de aceea le-a adunat într-un volum, apărut în 2003 la editura „Vremea” sub un titlu nepretențios, Lecturi de vară, lecturi de iarnă. Indiferent de anotimpul în care vor fi citite, textele semnate de Barbu Cioculescu, chiar și selectate într-o carte, au farmec
Atingeri cu floreta by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13209_a_14534]
-
cu mici case urbane sau rurale cu grădină și alee, Ceaușescu a imaginat (și a pus în mișcare) o țară “nouă”, de mari cartiere muncitorești, ce ar fi descărcat din ușa blocului direct în sala de cantină toate categoriile sociale, adunate la una și aceeași mare masă a alimentației “raționale” comuniste. Același Plătică face elogiul muncii patriotice/voluntare (în realitate, o muncă impusă prin coerciție politică, menită să ocupe cît mai mult timpul liber al individului): “Era o mare satisfacție să
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
dacă va lua voturi, el va rupe ceva de pe la PD. Din dreapta ar putea lua voturi și Gigi Becali, chiar dacă el a fost inventat pentru a cîștiga o parte dintre voturile posibile pentru CV Tudor. Acum să tragem linia și să adunăm. Victor Ciorbea (PNȚCD) - cel puțin 4%, Emil Constantinescu, cu maximă zgîrcenie, 4%, Lia Roberts - 10%, Petre Roman - 3%, Gigi Becali - 3% avem așadar 24% dintre alegătorii siguri. Pentru Theodor Stolojan nu mai rămîn decît 26% din categoria voturilor sigure. Chiar dacă
O prognoză apropiat-îndepărtată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13228_a_14553]
-
-o după aceea în unele emisiuni TV. N-am cunoscut-o personal dar i-am citit primul roman, iar textele ei, mai ales felul în care le citea, m-au fascinat. Și atunci, așa cum procedează un documentarist, am început să adun materialul: articolele din NEUE ZURCHER ZEITUNG; am telefonat celor care au scris despre cărțile ei... Firește, șocul pe care mi l-a produs decesul prematur al acestei tinere scriitoare a fost foarte puternic. Dar nu atît curiozitatea de a afla
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
scandal care nu s-a potolit niciodată pînă în 1989. E adevărat că însuși titlul - Limba și literatura română în Basarabia și Transnistria - fusese gîndit ca o provocare. - Da. Atunci se vorbea de limbă moldovenească. Ca și acum, de altfel. - Adunasem atunci, încă de la începutul anilor ’60, o documentație foarte bogată, cu multe texte și lucrări de negăsit în România și care nu erau la dispoziția nici a cercetătorilor din Moldova sovietică. Și am schițat toată evoluția chestiunii cu limba “moldovenească
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
volum de sonete a apărut concomitent cu antologia Plurivers de la Humanitas și are, evident, (și) o altă semnificație, nu doar în sensul unei simple recuperări nostalgice a unei vârste poetice trecute. În Dragostea (1992), subintitulat poeme 1984-1987, volum cumva bilanțier, adunând restul de poeme de până la scrierea Levantului, există un poem, Rana, de care mi-am amintit citind aceste sonete: „o să suport condescendența tinerilor / o să las nasul în jos când o să vină vorba despre poezie, o să fac traduceri / ca să nu mă
Oldies but goldies! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13232_a_14557]
-
tuturor bărbaților pe o insulă condusă de femei, oratorul atinge paroxismul cu o cominatio (amenințare) de-a dreptul ilariantă: „Din partea nici unui alt neam nu ne va pândi o primejdie mai mare ca din partea femeilor, dacă le vom îngădui să se adune laolaltă...”. Astăzi ar fi linșat un orator de-ar îndrăzni să pronunțe frazele antifeministe ale lui Cato, cel care alarma auditoriul masculin cu spectrul posibilei emancipări a femeilor. Sună profetic întrebarea, consecutivă afirmației că femeile jinduesc după libertate: „Și atunci
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
propriii mei ochi are loc propria mea prăbușire./ cu plăcere perversă, cu o nedisimulată dorință de cruzime,/ cum se uitau spectatorii romei la gladiatorii sfîșiați de lei,/ așa mă uit eu la mine cum cad și/ mă fac praf. dimineața/ adun ce-a mai rămas. un braț,/ inima golită (ce s-a ales și de ea, binecuvîntata, cea în formă de/ cruce!...),/ gura plină de cuvinte aiurea,/ creierul (în care tocmai a sucombat iarăși visul despre/ limba ideală) și tot felul
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
al (pre)variantelor false. Deși nu se precizează nicăieri dacă acest catalog adevărat al Bibliotecii înregistrează și versiunile imperfecte, acest lucru se subînțelege. Acele „mii și mii de cataloage false” pot fi nu doar cele incomplete, dar și cele care adună laolaltă chiar și versiunile mai puțin reușite ale variantei finale. Unul din postulate precizează clar existența și a acelor opere „care nu se diferențiază decât printr-o literă sau printr-o virgulă.” Dacă acceptăm că acest catalog adevărat al Bibliotecii
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]
-
teamă și care să nu constituie, în vreuna din acele limbi secrete, numele autoritar al vreunui zeu”. Dacă Biblioteca presupune toate permutările posibile de silabe în toate limbile trecute, prezente și viitoare, atunci trebuie să existe cu necesitate Cartea care adună exclusiv totalitatea perfectă a silabelor secrete în limba secretă și cosmică a Înțelesului Universal. „Într-un anume raft dintr-un anume hexagon, trebuie să existe o carte care să constituie abrevierea și compendiul perfect al tuturor celorlalte: un anume bibliotecar
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]
-
desfășurarea romanului și îi dă unitatea de măsură în bine, în împliniri morale și materiale. Istorisirea este împărțită în trei mari compartimente, „părți”, după cum sunt particularizate de autor, încadrate între un Prolog și un Epilog în trei părți, unde se adună concis inițiativele generațiilor de urmași ai personajului de primă valoare, Sandru Șendrea. El se confruntă cu manifestările de cruzime ale străinilor, întinși ca o pecingine pe pământul țării, trece prin trăiri fără revoltă până ajunge să lunece hipnotic pe versantul
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
cel mai bine prin funcția emotivă a naratorului, exprimată adeseori prin folosirea cuvîntului “bietul”, referitor la un personaj - de regulă pozitiv - aflat în dificultate. Pentru a defini toate acestea cu un singur termen ne-am gîndit la cuvîntul “șăgălnicie”, care adună în el ceva din umor, ironie, glumă, dar și din ștrengărie, joacă și voie bună, fără să se identifice însă cu vreuna din ele. De altfel, în prefețele și dedicațiile ce-i însoțesc poveștile, Perrault vorbește, vrînd să le definească
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]