2,458 matches
-
III-a ar putea indica un clivaj între sinele actual al vorbitorului și sinele care a trecut printr-o anumită situație, acum rememorată. • Formele verbale active și pasive ar putea indica percepția vorbitorului asupra factorilor de putere implicați în acțiune • Adverbele care cresc ori scad gradul de intensitate, cum ar fi realmente și foarte, respectiv, poate și cam ridică întrebări asupra modului lor de folosire: sunt sau nu utilizate în mod consecvent în legătură cu indicatori ai magnitudinii unei experiențe ori cu expresii
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
ieșit de pe banda sa” - referindu-se doar la cealaltă mașină implicată în accident. Când revine la o descriere care o implică, ea simte nevoia să se distanțeze de propria-i experiență și, astfel, transferă perspectiva asupra martorilor. Vorbitoarea folosește câteva adverbe intensificatoare - vreausă spun, extrem de, foarte - ca să accentueze gravitatea accidentului. Ea folosește, de asemenea, cuvântul chiar atunci când atribuie toată vina celuilalt autovehicul, și nu soțului ei. Este semnificativ faptul că ea atribuie vina mașinii militare și subliniază ideea că accidentul a
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
radical, coerența sensurilor sale este remarcabilă. Vastele familii de cuvinte create pe acest radical implică toate, în cele din urmă, ideea înaintării, a faptului de a tinde către un capăt, a pătrunderii până la un punct final, a străbaterii. Verbele, substantivele, adverbele și prepozițiile născute pe radicalul *per- alcătuiesc o întreagă constelație lingvistică, care diversifică în toate direcțiile posibile acest nucleu semantic. Drept care punctul de unde începe mișcarea, direcția mișcării, apoi mișcarea însăși între punctul de pornire și capătul vizat, deci parcursul ca
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lor banalitate ("a scoate la iveală", "a se arăta" etc.) revin insistent și implacabil, dovedindu-se până la urmă a fi "cuvinte fenomenologice" și noduri în țesătura de ansamblu. Cu excepția lui "și", "de aceea" și "totuși", totul, până și prepozițiile și adverbele, intră în cod. Traducătorul, sângerând sub această chingă și amețit de reiterarea figurilor acestui cadril infinit, este tentat periodic să respire evadând în stil: un cuvințel mai sprințar, același lucru spus altfel decât până acum etc. Greșeala pândește la capătul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
o înfățișează ca pasionată de moda timpului și nu de canoanele bisericești.484 Criticii literari au remarcat frecvent că autorul a îndrăgit în mod deosebit acest personaj, deși o satirizează cu blândețe în portretul făcut în Prologul general, folosind frecvent adverbul ful, care în engleza contemporană ar însemna very, adică „foarte”. Se ajunge astfel la unele superlative în comportamentul și atitudinea personajului. „Deși era o femeie rafinată, era departe de perfecțiune în vocația aleasă, aceea de stareță.”485 Personajul feminin aparține
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o înfățișează ca pasionată de moda timpului și nu de canoanele bisericești.484 Criticii literari au remarcat frecvent că autorul a îndrăgit în mod deosebit acest personaj, deși o satirizează cu blândețe în portretul făcut în Prologul general, folosind frecvent adverbul ful, care în engleza contemporană ar însemna very, adică „foarte”. Se ajunge astfel la unele superlative în comportamentul și atitudinea personajului. „Deși era o femeie rafinată, era departe de perfecțiune în vocația aleasă, aceea de stareță.”485 Personajul feminin aparține
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
sociale? Nu numai că e posibil, e și necesar. Ca să explic ce Înțeleg eu prin inteligență socială, voi folosi ca exemplu limbajul, unul dintre misterele fascinante ale societății. Cine l-a creat? Cui Îi aparține formidabila invenție a subjonctivului, a adverbului sau a diatezei pasive? Nimănui și, În același timp, tuturor. Limbajele, asemenea unor culturi, sunt creații colective, fagurii unui roi de albine mai special, În care fiecare dintre insecte e un subiect independent, care poate introduce schimbări mai mici sau
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
l-au catalogat pe Stevenson drept „încuiat”, o etichetă care l-a subminat constant, până la condamnare. Americanii nu se prea împacă cu studenții și cu filosofii. Americanii nu cred în analiză. Deseori, când auziți cuvântul „academic”, acesta este precedat de adverbul „doar”. De fapt, americanii folosesc de obicei cuvântul pentru a descrie ceva care nu contează, chiar dacă este corect: „Cui îi pasă? E doar academic!”. Americanii au tendința de a nu avea încredere în scrisorile de prezentare academice și în lucrările
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
în Writing to Learn, îl descrie: „Zgomotul este eroarea de tipografie și pagina slab desenată... ambiguitatea este zgomot. Folosirea incorectă a cuvintelor este zgomot. Neclaritatea este zgomot. Jargonul este zgomot...” „Dezordinea este zgomot; toate adjectivele inutile («proces în desfășurare»), toate adverbele inutile («evitate cu succes»), toate prepozițiile inutile atașate verbelor, toate frazele inutile («într-un sens cu adevărat important»)...” „Informația este produsul dumneavoastră sacru, iar zgomotul este ceea ce îl poluează. Păziți mesajul cu propria viață.” Zgomotul descurajează și îndepărtează cititorii. Vă
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
bazați numai pe acestea, oferiți dovezi. Oferiți povești captivante - studii de caz, premii, creștere economică, realizări - care fac ca majoritatea adjectivelor să fie inutile. Un sfat practic: revedeți fiecare comunicat legat de marketing și încercați să eliminați toate adjectivele și adverbele. Majoritatea nu spun nimic, adaugă inutil cuvinte și slăbesc mesajul. („A zâmbit larg” sună, de exemplu, mult mai bine decât „radiant”.) Reclama a distrus puterea celor mai puternice adjective Paul Valéry Eliminarea adjectivelor și a adverbelor vă va disciplina să
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
eliminați toate adjectivele și adverbele. Majoritatea nu spun nimic, adaugă inutil cuvinte și slăbesc mesajul. („A zâmbit larg” sună, de exemplu, mult mai bine decât „radiant”.) Reclama a distrus puterea celor mai puternice adjective Paul Valéry Eliminarea adjectivelor și a adverbelor vă va disciplina să vă impuneți pretențiile, nu doar să le declarați. Urmați sfatul simplu al lui Mark Twain. El a scris trei cuvinte simple referitoare la adjective: „Uitați de ele”. Π Scoateți orice adjectiv, precum „excelent”, și înlocuiți-l
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
aspect contraintuitiv și ermetic al semioticii peirciene. Astfel pata de sînge (emblemă a unei crime atroce comise în preajma unei biserici) configurează imaginea lui Crist consacrată de tradiția imagologică. În plan lingvistic intră în categoria semnelor indiciale pronumele demonstrative, pronumele personale, adverbele aici/acolo, numele proprii; * semnul simbolic nu se leagă de obiectul său nici printr-o relație fizică, nici printr-o relație de similaritate; raportul cu obiectul este stabilit printr-o convenție a comunității care utilizează semnul respectiv (un cuvînt, o
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
nu este doar un simplu instrument noțional susceptibil să ne ajute în analiza diverselor semne care compun universul nostru social; devenim noi înșine locul și timpul în care se operează semioza (cf. formula lui G. Deledalle le sujet est un adverbe de lieu et de temps). Altfel spus, nu noi controlăm procesele de semioză, ele definesc condițiile vieții noastre afective, sociale, intelectuale. PARTEA A II-A SEMIOTICI REGIONALE 5. SEMIOTICA NARAȚIUNII 5.1. Revalorizarea modernă a narațiunii Filosofia contemporană (Ricoeur, Mc
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
propoziții particulare subsumabile acelui principiu. DEIXIS Mod de actualizare a componentelor spațiale, temporale, personale în raport cu situația de enunțare. Termenul de deixis desemnează atît referința la spațiul și timpul enunțării, cît și ansamblul mărcilor dependente de situație: DEICTICELE (pronume demonstrative, personale, adverbe). Cele trei tipuri esențiale de deixis: personal, spațial, temporal se articulează în jurul axei ego/ hic/nunc (eu/tu, aici/acolo, azi/mîine). DENOTAȚIE (în raport cu conotație) Sensul denotativ este semnificația fundamentală, codificată a semnului lingvistic; noțiunea de identitate de sens (sinonimie
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
adevărul propozițiilor limbajului primar sau limbajului-obiect. În lingvistică, metalimbajul se referă la funcția specifică a limbii naturale de a vorbi despre limbaj însuși. MODALIZARE Marca pe care subiectul vorbitor o dă enunțului său în procesul de enunțare prin introducerea unor adverbe modalizatoare (din fericire, din păcate), transformări emfatice. MODEL Sistem formal (ce simplifică, unilateralizează, stilizează) sistemul real pentru a-l face inteligibil. Pentru Alain Badiou (Le concept de modèle 1968), această procedură de mediere, analogă schematismului kantian servește la transformarea unor
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
conținutului său informațional finalitatea pragmatică (adică forța sa ilocuționară de ordin, cerere, aserțiune etc.). PRESUPOZIȚIE Componentă a unui element lingvistic ce rezistă la proba negației și interogației. Presupoziția aparține nivelului lingvistic (dicționarului), fiind independentă de situația de comu-nicare ("Mai fumezi?" adverbul mai semnalează existența acțiunii a fuma într-o perioadă anterioară dialogului actual în orice situație de comunicare). Absența presupozițiilor comune este una din cauzele eșecului comunicării ("Mai vrei ceai?" întreabă iepurele pe Alice în țara minunilor, iar aceasta se revoltă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sar putea obiecta că...), finalitatea (pentru aceasta, având în vedere, în acest scop, în vederea, în sfârșit) sau concluzia (în consecință, ca urmare a acestui fapt, pe scurt, astfel încât, prin urmare; În concluzie, pot afirma că...) etc.; - conectori argumentativi: conjuncții, prepoziții, adverbe de mod, substantive și locuțiuni corespunzătoare (deoarece, fiindcă, întrucât, datorită, căci, pentru că, deci, așadar, prin ur mare, totuși, deși, precum, la fel ca, diferit de, în afară de, pe lângă; sub aspectul, pe fon dul; fie..., fie etc.); - verbe evaluative: Eu consider că
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pentru că, deci, așadar, prin ur mare, totuși, deși, precum, la fel ca, diferit de, în afară de, pe lângă; sub aspectul, pe fon dul; fie..., fie etc.); - verbe evaluative: Eu consider că.../sunt de părere că/mi se pare/aș aprecia că...; - modalizatori: adverbe de mod, care exprimă atitudinea emițătorului (desigur, firește, cert, evident, imposibil etc.). 2.3.3. Textul narativ Textul narativ se definește ca un tip textual complex, ce constă în povestirea/relatarea unor întâmplări, a unei serii de evenimente reale sau
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
administrativă, economică, politică, diplomatică ș.a.); creația lingvistică este eliminată în favoarea stereotipiilor de limbaj, a clișeului lingvistic; - nivelul morfosintactic este caracterizat prin ocurența mare a verbelor (la indicativ sau infinitiv, la diateza reflexivă și pasivă)/a expresiilor verbale impersonale, a unor adverbe specifice (obligatoriu, permis, interzis, efectiv, corespunzător etc.) sau a locuțiunilor prepoziționale (cu privire la, în funcție de, în raport cu, față de, în afară de, în decurs de, în vederea, referitor la, în consens cu, în scopul, în calitate de etc.), prin tipare sintactice oficializate prin uz (formule de adresare, formule introductive
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și dramatică sau ca matrice a imaginarului poetic. Spațializarea cadrului diegetic ori a celui poetic se conformează mai multor modele, care pot fi însă sistematizate. Indicii textuali ai spațiului ficțional pot fi: substantive (marea, pe cer, sub salcâm, București etc.), adverbe de loc sau locuțiuni adverbiale (acasă, aici, acolo, departe, pretutindeni, sus, împrejur, în dreapta etc.); direcția organizării spațiale poate fi sugerată prin verbe: a se înălța, a zbura, a se prăbuși, a coborî etc. Spațiile poetice pot fi numite chiar prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lume; timp solstițial, al absurdului, al rupturii de nivel ontologic). Indicii textuali ai timpului ficțional pot fi: - substantive (Noapte de mai - Al. Macedonski, Din valurile vremii... - M. Eminescu, Amintiri din copilărie - I. Creangă, În vreme de război - I.L. Caragiale etc.) - adverbe (Vreodată - G. Bacovia, Niciodată toamna - T. Arghezi etc.) - timpul verbelor: valorile trecutului: imperfectul narativ/evocativ/descriptiv, forme de perfect valorile prezentului: prezentul narativ/liric/istoric/etern etc. valorile viitorului: viitor apropiat/anterior; forme colocviale/forme literare etc. Cele două dimensiuni
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
direct. Vorbirea directă a persona jelor este marcată subiectiv, afectiv și stilistic prin prezența indicilor lexicogramaticali ai persoanelor I și a IIa, a substantivelor și adjectivelor în cazul vocativ, a verbelor la imperativ, prin mărci afective exprimate prin interjecții sau adverbe exclamative, prin delimitarea sintactică a discursului naratorului de vorbirea personajelor (propoziții principale independente, având frecvent statut de incidentale), prin utilizarea dialogului și monologului și a unor registre stilistice variate. Medierea naratorială se realizează prin prezența verbelor dicendi (a zice, a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și adjective pronominale la persoana I ori a IIa, singular sau plural), formule de adresare directă (substantive și adjective în cazul vocativ), mărci ale afectivității (interjecții, exclamații, interogații, pauze expresive, marcate frecvent prin puncte de suspensie ori linii de pauză), adverbe deictice (de loc sau de timp), pronume și adjective pronominale deictice, aserțiuni, reflecții, judecăți de valoare atribuite eului liric etc. - Tipurile de discurs specifice sunt monologul liric (mod de expunere care diferențiază genul liric de celelalte genuri literare), monologul adresat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de temporalitate, oferă posibilități specifice de ambiguizare și simbolizare“ (Rodica Zafiu, Narațiune și poezie). Indici textuali ai acestui tip de lirism sunt: prezența unui „nucleu“ na rativ, a unui „scenariu“ mitic, inițiatic sau ludic/parodic, frecvența verbelor, a indicilor temporalității (adverbe de timp sugerând o succesiune de stări, de situații sau evenimente, timpuri verbale etc.), ai procesualității, ai schimbării etc. Urmărind evoluția poeziei în veacul XX, teoriile moderne au constatat că exigența primară a lirismului - explorarea unui teritoriu al interiorității și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a viziunii despre lume Secvența a doua se află întro relație de opoziție cu imaginea dezolantă a lumii trecătoare, fiindcă detaliază destinul creator ce sfidează limitele. Reluând sintagma din titlu, strofa a doua pune existența poetului sub semnul unicității, prin adverbul de excepție numai. Acesta precede substantivul poetul, prin care se obiectivează eul liric. Prin creație, poetul se sustrage limitelor spațiotemporale ce definesc condiția umană imperfectă, înălțânduse Deasupra valurilor, peste nemărginirea timpului. Mișcarea ascensională echiva lează cu o sublimă evadare din
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]