167,112 matches
-
ale ereziei decît ale ortodoxiei. La Arghezi, Dumnezeu e abordat cu astuție, fie spre a fi mustrat pentru incomunicabilitatea în care se înfășoară, fie spre a i se propune o complicitate precum unui egal cu care s-ar putea trata afaceri, fie cu o persiflatoare condescendență precum un stăpîn fudul, fie cu revolta slugii împotriva aceluiași stăpîn. Cînd Atotputernicul apare înfățișat prin asemenea mijloace sarcastice, caricaturale, e în fapt asimilat unei demonii. Un satanism poate de sorginte macedonskiană informează această viziune
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
ca materiale disparate, figură a conștiinței moderne dominate de Zapping și teama de gînd filozofic. Pentru a încheia, două extreme: Nora de Ibsen în regia lui Ostermeier, spectacol solid unde acțiunea e deplasată într-un context modern de oameni de afaceri milionari. Persistența viziunii ibseniene surprinde: mecanismele sunt identice. Dar aici, Nora nu se mulțumește cu evadarea de acasă și, intransigentă, își ucide soțul deplorabil. Apoi, scena se invîrtește pentru a ne confrunta cu o ultimă imagine: protagonista singură, așezată în fața
Un Avignon renăscut by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12649_a_13974]
-
sau fenomenele naturii; care nu a avut inchiziție, reforme religioase adânci, în credința căruia nu s-a schimbat o iotă de-a lungul mileniilor; care n-a avut sfinți, intermediari, cel mult îngeri atent instruiți; care a creat oameni de afaceri și de știință de geniu ; care a privit chiorâș miracolele de duzină ca un păcat, dacă nu o jignire adusă minții și logicii omenești și care, tocmai din pricina acestei detașări de credințele ,primitive, poetice, desigur, însă naďve, ale altor neamuri
Deuteronomul (3) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12661_a_13986]
-
Cristian Teodorescu Am urmărit în ultimii ani în presă cazurile de sinucidere ale unor oameni de afaceri mai mult sau mai puțin prosperi. Mai toate puteau fi considerate și crime cu aparență de sinucidere. Un ce interes literar mi-a stârnit curiozitatea, nu ideea vreunei imitațiuni lugubre. Nu există, am băgat de seamă, un tipic al sinuciderii
Ipotezele cazului Erbașu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12668_a_13993]
-
sau mai puțin prosperi. Mai toate puteau fi considerate și crime cu aparență de sinucidere. Un ce interes literar mi-a stârnit curiozitatea, nu ideea vreunei imitațiuni lugubre. Nu există, am băgat de seamă, un tipic al sinuciderii omului de afaceri înstărit. Unii se spînzură în camere de hotel, alții aleg varianta înecului, am descoperit și un sinucigaș care și-a luat viața cu un cuțit de vînătoare. În aproape toate relatările din presă ale acestor cazuri există și ipoteza că
Ipotezele cazului Erbașu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12668_a_13993]
-
fi putut fi asasinați, în formula unei sinucideri înscenate. Cazul Erbașu n-ar fi, așadar, o noutate ca dublă punere în scenă fără un răspuns precis. Ori de cîte ori mi s-a ivit prilejul am tăifăsuit cu oameni de afaceri care au reușit să pună ban pe ban în România. Pe unii îi cunosc de pe vremea cînd erau salariați la stat, înainte de revoluție. Unul dintre ei îmi evoca acea perioadă cu o nostalgie cît se poate de sinceră. Două preinfarcturi
Ipotezele cazului Erbașu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12668_a_13993]
-
care, după standardele noastre, își poate îngădui orice cu venitul pe care îl are, nu-mi vine să cred că vorbește serios visînd după lipsa lui de griji de odinioară. Mi se pare mai curînd că, din delicatețe, omul de afaceri vrea să mă facă și pe mine, prietenul său slujbaș, să mă simt bine și să nu-l invidiez. (Îmi vine foarte greu să le explic prietenilor mei înstăriți că nu-i invidiez. Nimeni nu-și poate sări peste umbră
Ipotezele cazului Erbașu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12668_a_13993]
-
bine și să nu-l invidiez. (Îmi vine foarte greu să le explic prietenilor mei înstăriți că nu-i invidiez. Nimeni nu-și poate sări peste umbră. Iar umbra mea e, cîtă e, de scriitor cu apucături burgheze.) Omul de afaceri autohton care nu e miliardar de carton trăiește un stres direct proporțional cu succesul afacerilor sale. El e considerat o vacă de muls de reprezentanții statului, de partide, de instituțiile de binefacere, de presă, de prieteni, de familie și nu
Ipotezele cazului Erbașu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12668_a_13993]
-
înstăriți că nu-i invidiez. Nimeni nu-și poate sări peste umbră. Iar umbra mea e, cîtă e, de scriitor cu apucături burgheze.) Omul de afaceri autohton care nu e miliardar de carton trăiește un stres direct proporțional cu succesul afacerilor sale. El e considerat o vacă de muls de reprezentanții statului, de partide, de instituțiile de binefacere, de presă, de prieteni, de familie și nu în ultimul rînd de mafiotismul local care începe să-și întindă aripile. Nici omul de
Ipotezele cazului Erbașu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12668_a_13993]
-
sale. El e considerat o vacă de muls de reprezentanții statului, de partide, de instituțiile de binefacere, de presă, de prieteni, de familie și nu în ultimul rînd de mafiotismul local care începe să-și întindă aripile. Nici omul de afaceri însă nu e un sfînt. Mai o datorie amînată pînă se mai devalorizează leul. Mai o afacere cu statul din care statul iese jumulit, mai o problemă cu fiscul. Și nu pe ultimul loc încercarea lui de a-și lichida
Ipotezele cazului Erbașu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12668_a_13993]
-
de presă, de prieteni, de familie și nu în ultimul rînd de mafiotismul local care începe să-și întindă aripile. Nici omul de afaceri însă nu e un sfînt. Mai o datorie amînată pînă se mai devalorizează leul. Mai o afacere cu statul din care statul iese jumulit, mai o problemă cu fiscul. Și nu pe ultimul loc încercarea lui de a-și lichida concurența. Omul nostru de afaceri nu s-a născut într-o lume a liberei concurențe, ci într-
Ipotezele cazului Erbașu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12668_a_13993]
-
sfînt. Mai o datorie amînată pînă se mai devalorizează leul. Mai o afacere cu statul din care statul iese jumulit, mai o problemă cu fiscul. Și nu pe ultimul loc încercarea lui de a-și lichida concurența. Omul nostru de afaceri nu s-a născut într-o lume a liberei concurențe, ci într-o societate totalitară pentru care inițiativa personală era un păcat cu repercusiuni la dosar. Într-un moment de slăbiciune interioară, mai adăugînd și posibile presiuni de tot felul
Ipotezele cazului Erbașu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12668_a_13993]
-
a născut într-o lume a liberei concurențe, ci într-o societate totalitară pentru care inițiativa personală era un păcat cu repercusiuni la dosar. Într-un moment de slăbiciune interioară, mai adăugînd și posibile presiuni de tot felul, omul de afaceri poate ajunge la sinucidere. Inși puternici și răzbătotori să se sinucidă? Chiar ei. Oamenii puternici se sinucid, nu cei slabi. Astea nu sunt păreri de-ale mele, ci observații statistice ale medicilor legiști.) Mihai Erbașu pare să fi fost un
Ipotezele cazului Erbașu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12668_a_13993]
-
somptuos bazin în miezul curții, ba chiar a curții vă va împiedica de la acel gest nesăbuit ce nu-i mai împiedică pe preoții noștri să țină slujba înmormântării. Așa că vă veți duce crucea până la capăt... Câte un notoriu om de afaceri, cu rafinării sub mână, falimentează de câteva mii de miliarde de lei " în euro de abia câteva zeci de milioane " explicațiile pe care le oferă sunt de o tehnicitate excluzând înțelegerea pasagerului de troleibuz " dar suma e formidabilă, aventura uluitoare
Dacă dorim dulce durată by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12692_a_14017]
-
o mașină pentru distribuit ziarul, mai un supliment cu gagici semi-îmbrăcate pentru a mări tirajul... Așa o fi. Dar, ca simplu cititor, am tot dreptul să-mi fie greață. Culmea e că destui dintre directorii-editorialiști au devenit prosperi oameni de afaceri. Principala afacere fiind chiar ziarul pe care-l fac. Nu exclud că unii dintre ei chiar au talent pentru business. Alții însă nu au. Și atunci, prin "tunurile" date în timpul campaniilor electorale speră să se mențină la conducere, raportând consiliilor
Etica schiziodă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12712_a_14037]
-
pentru distribuit ziarul, mai un supliment cu gagici semi-îmbrăcate pentru a mări tirajul... Așa o fi. Dar, ca simplu cititor, am tot dreptul să-mi fie greață. Culmea e că destui dintre directorii-editorialiști au devenit prosperi oameni de afaceri. Principala afacere fiind chiar ziarul pe care-l fac. Nu exclud că unii dintre ei chiar au talent pentru business. Alții însă nu au. Și atunci, prin "tunurile" date în timpul campaniilor electorale speră să se mențină la conducere, raportând consiliilor de administrație
Etica schiziodă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12712_a_14037]
-
dar este pentru întîia oară cînd problema dandysmului este privită sistematic, într-o abordare ce tinde spre exhaustivitate. Dandysmul este teritoriul pe care se întîlnesc vedete ale vieții mondene, scriitori mai mult sau mai puțin importanți și personaje literare fictive. "Afacere" anglo-franceză, extinsă ulterior la scara continentului european, dandysmul nu poate fi înțeles în afara unor referințe obligatorii. Orice discuție despre acest fenomen (?) trebuie să înceapă cu citarea numelor care i-au dat strălucire: Brummell, Byron, Barbey d'Aurevilly, Baudelaire, Balzac, Oscar
Cavalerii dreptului la diferență by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12731_a_14056]
-
veșnice campanii, nu doar electorale. Când "mateloții" feluriți, de ani și ani, "l' împiedică să meargă"... Mulți dintre acei copii scriau. Mi-au arătat creațiile lor. încercări de a-și pipăi sufletele, ale unor posibili viitori medici, ingineri, oameni de afaceri, cadre didactice, politicieni sau...culegători de căpșuni aiurea. Dorind să le răspund, scormoneam în mine dezlegări la întrebări care, abia atunci astfel formulate de acei copii, repet, născuți după 1989, deveneau și ale mele. Ce mai înseamnă să fii scriitor
Hotarul by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/12787_a_14112]
-
săpunului și-a dezodorizantului. Adică un imobilism de stepă ce face puțin agreabilă orice adăstare în acel spațiu. Sunt realități care la București nu par să preocupe pe nimeni. Lupta oarbă pentru putere, obsesia de a înșfăca rafinăriile, spațiile comerciale, afacerile bănoase (nu în ultimul rând, traficul cu droguri și arme) nu lasă timp și energie pentru românașul de care-și aduc aminte o dată la patru ani, când, pentru a-i șmangli votul, îl amețesc cu-o bere răsuflată și cu
Convalescența cu damf de paralizie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12769_a_14094]
-
mai puțin populată, de altfel. Ungurii n-au avut motive speciale să dezvolte această zonă, pentru că ochii lor au fost mereu ațintiți spre Occident. Într-acolo au construit, chiar pe vremea comunismului, autostrăzile, într-acolo și-au concentrat eforturile și afacerile. Iară noi? Păi, noi ne mândrim cu suprema realizare a celor cincisprezece ani de genială dictatură proletaro-iliesciană: cu cincizeci de kilometri de șosea spre Marea Neagră. Bravo, Gogule! Ăsta da, efort de integrare europeană! De ce să facilităm accesul oamenilor și mărfurilor
Convalescența cu damf de paralizie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12769_a_14094]
-
și securităților, dar " mai presus de orice " în formarea unei impresii corecte asupra oamenilor cu care negocia. Ce-i drept, negocierile lui erau întotdeauna purtate cu discreție și rezervă, dar Yoel își imagina că așa se întîmplă și în lumea afacerilor. Niciodată nu a percheziționat și nu a cotrobăit prin locuința cuiva, nu a filat pe cineva printr-un labirint de străduțe, nu s-a încăierat cu "băieți duri", nu a plantat microfoane prin colțuri ascunse. Treburile astea le făceau alții
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
Cel mai important e că astfel nu pătrund în lumea universitară decît cei pe care îi avem noi în vedere. Al doilea, care decurge de aici, e că în felul acesta medicina autohtonă are toate șansele de a deveni o afacere de clan în care contează al cui ești și pe cine cunoști, nu cîtă carte știi. Nu în ultimul rînd, asta ne scapă de plictiseala protestelor și scandalurilor care umbresc periodic seninătatea universitară.
Noi cu ai noștri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12821_a_14146]
-
ca ediția amenințată de intermitenții umiliți și obidiți, agitîndu-se pentru niște chichițe legate de ajutorul de șomaj - o vînzoleală care friza grotescul în contextul colosului luxos care e Cannes-ul festivalier, cu starurile lui planetare și cu cifrele lui de afaceri astronomice. Sigur, "diferența" există, de cînd lumea, dar la Cannes ea e, parcă, mai vizibilă și mai spectaculoasă decît oriunde. Așadar, sub semnul diferenței, a mai trecut un Cannes, și-a mai trecut un an. De fiecare dată, festivalul e
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
și superior calificate, în muzică, să zicem, chiar dacă sînt puțin fuduli de urechi". Apar consemnate cîteva performanțe: "Adrian Năstase a scris versuri (a și publicat). Radu Vasile (pseudonim Mischiu), de asemenea. Patronul ziarului la care scriu, unul de succes în afaceri, este poet. Membru chiar al Uniunii Scriitorilordin România. Nu știu cum stă actualul președinte al țării, dl Ion Iliescu. Știu doar că i-a plăcut toată viața să cînte, să danseze, că e un causeur împătimit. Că a fost editor-director. Emil Constantinescu
Poetul în cetate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12830_a_14155]
-
de casete, ca să deschidă cont la acea bancă. Printre alte casete erau și câteva despre felul cum își agonisise nevastă-mea cei 50 de euro. Salariu, dividente, pensie etc. Totuși, remarcă ea, lipsesc anumite rubrici pentru o declarație onestă - șpagă, afaceri neimpozitate, bani negri, hoții. Nu s-au prevăzut asemenea rubrici, i se răspunde. Pe la ora 15,30, îmi povestește, completa casete și când a ajuns la suma pe care voia s-o trimită, învățată cu multele zerouri ale monedei naționale
Cum ajung 50 de euro la Budapesta by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12843_a_14168]