1,383 matches
-
târziu, în Stejarul din Borzești, Aliuță, Poveste de Crăciun) pastorala se întretaie cu legenda, iar basmul cu melodrama. Preluând, până la pastișă, subiecte de la Gh. Asachi, autorul brodează niște lamentuoase povești de dragoste, supralicitând, până aproape de grotesc, tot ceea ce ține de afecte, într-o desuetă orchestrație de procedee (mister, răpiri, travestiri, antiteze ș.a.). Ca și nuvela istorică, nuvela sentimentală (Șanta, Ura din copilărie) ține de partea caducă a operei lui G. O melodramă derizorie, Privighitoarea Socolei, amintind de Dama cu camelii a
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
mai aproape de adevăr decât intelectul, deoarece folosește unități de sens (imaginile) mai apropiate de obiectele realității decât sunt unitățile de sens ale rațiunii (ideile). Percepem lumea și reacționăm la ea Întâi prin imagini, cu toată cohorta de nuanțe, senzații și afecte care le Însoțesc, și abia apoi prin idei și raționamente. Recunoașterea acestui adevăr poate schimba multe lucruri În cele mai neașteptate domenii, spre exemplu În sociologie sau politologie. Desigur, nu vreau să se Înțeleagă de aici că trebuie să nesocotim
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un fundament teoretic oarecum „dubios” (șamanismul New Age), ar putea fi exploatată preluând, mutatis mutandis, ceea ce are provocator. Metoda pleacă de la observația că, pentru a influența procesele psihice, este ineficient a lucra cu noțiunile acestor procese și trebuie activate senzațiile, afectele, imaginile și fantasmele respective. Emotional Body Process este, În mare spus, o tehnică metaforică ce obiectivează În figuri, situații, scene și peisaje durerile, spaimele, nucleele de tensiune, complexele etc. Pacientul este Îndrumat să imagineze trasee narative, cu personaje animale sau
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
temele și motivele erau tratate separat, în texte distincte, grupate, la rândul lor, în cicluri, acum se produce o modificare a procedurii poetice, care nu este alta decât o tehnică a congruenței, adică aclimatizarea celor mai diferite stări, atitudini și afecte, împreună cu referențialitatea care le-a generat și le întreține în spațiul ospitalier al aceluiași text. În volumele mai recente, se constată o permanentă întretăiere a tot ce alcătuiește substanța poeziei, astfel încât nimic nu mai poate surprinde, întrucât totul a devenit
DUMBRAVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]
-
ritm, tipuri de vers, diversitate strofică, reguli de construire a diverselor tipuri de poeme etc.), celălalt este câmpul de simboluri, imagini globale preconstituite și ele, care focalizează experiența artistică și care pot fi cunoscute și recunoscute prin cultură. D. neagă afectul ca sursă a poeziei și realizează un alt tip de originalitate decât aceea tematică sau simbolică. Pentru a-i putea descrie opera ar trebui cunoscute, etalate două serii de inventare: unul de forme, altul de motive și teme. În raport cu primul
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
a standardelor comune în general, ci și cu ceea ce ar putea fi ele, cu statutul dezirabil (Reykowski, 1982, apud Batson, 1998). Noi suntem sensibili la necazurile altora și încercăm să le venim în ajutor chiar atunci când nu trăim tensiuni sau afecte negative. Facem adesea acest lucru deoarece suntem conștienți că astfel ne procurăm o înaltă stare de satisfacție și bucurie și, de aici, cu bătaie mai lungă, creșterea stimei de sine. Formulată și ca ipoteza bucuriei empatice (empathic joy hyphothesis), o
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
deoarece suntem conștienți că astfel ne procurăm o înaltă stare de satisfacție și bucurie și, de aici, cu bătaie mai lungă, creșterea stimei de sine. Formulată și ca ipoteza bucuriei empatice (empathic joy hyphothesis), o asemenea variantă a autoinducerii de afecte pozitive - bucurându-i pe alții, mă bucur pe mine însumi - a fost testată și în condiții de laborator, urmărindu-se confirmarea implicației principale a ei, și anume că pentru persoana care ajută este decisiv faptul de a ști sau nu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
știau că vor primi informații cu privire la impactul ajutorului lor, ei au avut o contribuție mai mare decât cei cărora li s-a spus că nu vor beneficia de feedback cu persoana aflată în dificultate. Nevoia oamenilor de a-și procura afecte pozitive prin ajutorarea altora este destul de intensă, astfel încât s-a arătat, tot experimental, că, atunci când cei doritori să ajute sunt refuzați, ei devin frustrați și, uneori, chiar supărați și furioși pe cel care consideră că trebuia ajutat, dar nu a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
rând. Frustrarea și, de aici, nemulțumirea se agravează dacă percepem o gravă inechitate, mai ales în comparație cu alții similari cărora li s-a mărit salariul sau li s-au îmbunătățit locurile de muncă (Greenberg și Alge, 1997). 2) În general însă, afectul negativ este aproape instantaneu asociat cu percepții, atitudini, sentimente învățate despre agresivitate și cu gânduri prezente privind situația. De aceea, teoria lui Berkowitz poate fi plasată în ceea ce se numește neoasocianismul cognitiv (Geen, 1998). 3) Starea de arousal (surescitare), chiar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
utilizarea unor tehnici de învățare prin interacțiunea de grup se va produce, așa cum vom vedea mai departe, folosind nu doar latura funcțional-operațională a muncii în echipă, ci și prin utilizarea și dezvoltarea simultană a unui întreg evantai de sentimente și afecte, exterioare activității propriu-zise, dar care concură la integrarea membrilor, la dezvoltarea interesului și a motivațiilor pentru o astfel de activitate etc. Hybels și Weaver (Hybels, Weaver, 1989, p. 11) iau în considerație zgomotul ca interferență care face mesajul să nu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să nu mergi la nici o petrecere”; 8) a face pe bufonul (a lua în derâdere): reprezintă o utilizare excesivă sau frecventă a unor cuvinte de duh în vederea reducerii anxietății, care este rezultatul unor situații stresante sau al unor gânduri și afecte perturbatoare (Valenstein, apud Ionescu, Jaquet, Lhote, 2002, p. 49). Acest mecanism de apărare poate conduce la evidențierea unui adevărat rol pe care individul și-l asumă. Astfel așa cum se remarcă în modelul lui Fritz Redl și William W. Wattenberg (apud
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
derivă și momentul inspirației, act ce configurează în întregime un proiect unic al operei, irepetabil, așa cum e un embrion, care conține în întregime proiectul viitoarei ființe. Procesul complex prin care se trece de la percepție la operă are ca agent cristalizator afectul („conștiința afectivă, sentimentul, emoția, pasiunea ne apar introspectiv ca adevăratele făuritoare și călăuzitoare atât ale inspirației, cât și ale înfăptuirilor artistice”), adică lirismul, înțeles ca trăire puternică, singura aptă să nască opera. Analogia dintre aceasta și organismul viu merge mai
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
schimbare apare și cartea despre psihoterapie a lui Dan Goglează. Remarcam într-unele dintre semnalele anterioare, legate de alte titluri (mai mult sau mai puțin) pe profil, că acestea propun un nou vocabular menit să-l îmbogățească, la nivel de afect și de realitate, pe cel al intelectualilor autohtoni, care ar putea spera astfel la o schimbare mai largă și mai profundă de optică. Cartea lui Goglează depășește chiar avantajele unei asemenea infuzii de vocabular și se remarcă mai întâi de
Psihoterapia, un lux românesc by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15015_a_16340]
-
a. jocuri individuale; b. jocuri sociale, afirmând că jocurile din prima grupă ar fi influențate de factori interni, iar cele din a doua grupă de factori externi. Psihologul Bruner, ținând seama că influența jocului asupra dezvoltării senzoriale, motrice, intelectuale, a afectului și caracterului în jocurile colective, clasifică jocurile în cinci categorii : 1. funcționale (senzorio-motrice); 2. iluzorii (de ficțiune); 3. receptorii; 4. de construcție; 5. colective. O împărțire care răspunde, în parte, la problemele metodologice ale clasificării este a psihologului elvețian J.
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
interlocutorilor. Reprezintă o tehnică esențială și presupune „reflectarea” mesajului pe care clientul îl transmite. Mesajul clientului va fi de cele mai multe ori codificat sau distanțat de informația nucleară pe care o transmite. Ascultarea presupune sinteza capacității de a reflecta conținutul și afectele corelate, determinând clientului senzația că este înțeles. A nu moraliza interlocutorul; o A nu-l întrerupe, a-l lăsa să-și spună punctul său de vedere; Nu dați sfaturi, nu judecați sau criticați persoana, ci se discută comportamentele ei, oferind
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
de natură, fără nostalgia timpurilor defuncte, fără aureolarea „bătrânilor”, ca în povestirile lui Emil Gârleanu. El nu duce obiectivitatea până la impersonalitatea naratorului, asemenea lui I. L. Caragiale, insinuează chiar un palpit de simpatie față de unele personaje, dar o face disimulat, trecând afectul în note de vag umor și ironie discretă. Un mod al distanțării cu simpatie de personaje constă în semnalarea unor mici ciudățenii, ivite la senectute, ca în Tătucu, Greșeala, Păcatul coanei Asica, La masa calicului ș.a. O „femeie bărbată” se
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
Sentimentele sunt sistematic fisurate de contratimpuri ireductibile; a fi iubit până la fixație fără să știi e o situație destul de curentă: un roman, Sortiți iubirii, își dezvoltă acțiunea dintr-o asemenea relație imposibilă, ca și o proză scurtă, Ana la Boston. Afectele familiale sunt și ele cariate de mecanica obișnuinței. Femeia este fie misterioasă (Maria din Firul principal), fie de-a dreptul stupidă, aici galeria fiind mai cuprinzătoare, de la nevasta din Cronica de la Miaua până la cea a pădurarului din Mihai, stăpânul, și
TUDOR-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290283_a_291612]
-
în noi atâta risipă în noi / încât a privi în gol nu este oare / începutul unei lumi privite pe dinafară?” Poezia nu este posibilă decât din prisma acestui „îngheț” interior, a atingerii „Nordului”, grad zero al percepției suprapus peste decantarea afectelor. Elegiile din Regensburg (1994) oferă un orizont nou, unde eul liric se înfățișează în trei ipostaze - unul care trăiește existența, altul care se retrage în amintire, iar ultimul consemnează trăirea, o transformă în text: „Te-nscriu unic / în timpul ce-ți aparține
ZANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
sarcinile școlare (care presupune sarcini organizatorice, de comportament, de relaționare, de întrajutorare, de învățare, de evaluare, de autoevaluare), efectuarea temelor (prin monitorizarea frecvenței efectuării, meticulozitatea rezolvării acestora), igiena (aparatului locomotor, pielii, organelor de simț, vieții intelectuale, alimentației), nivelul afectiv (cu afectele statice - stări afective elementare, dispozițiile, emoțiile și afectele dinamice - sentimente, pasiuni) și implicarea familiei în viața școlii. Au fost intervievate 6 cadre didactice, învățători și diriginți, din mediul rural și urban, fiecare dintre aceștia având în clasa pe care o
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
de relaționare, de întrajutorare, de învățare, de evaluare, de autoevaluare), efectuarea temelor (prin monitorizarea frecvenței efectuării, meticulozitatea rezolvării acestora), igiena (aparatului locomotor, pielii, organelor de simț, vieții intelectuale, alimentației), nivelul afectiv (cu afectele statice - stări afective elementare, dispozițiile, emoțiile și afectele dinamice - sentimente, pasiuni) și implicarea familiei în viața școlii. Au fost intervievate 6 cadre didactice, învățători și diriginți, din mediul rural și urban, fiecare dintre aceștia având în clasa pe care o coordonează cel puțin 5 elevi, de gen feminin
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
este „un ansamblu de conduite ostile care se pot manifesta În plan conștient, inconștient, fantasmatic, În scopul distrugerii, degradării, constrângerii, negării sau umilirii unui obiect semnificativ”. Dupa Kaplan, agresivitatea constă intr-o „actiune energică, cu scop, verbală sau fizică, corespunzatoare afectului de furie, mânie sau ostilitate. În dicționarul pe care Îl editează Wolmann se citează pentru termenul aggressiveness (engl.) următoarele teorii: tendință de a arăta ostilitate, de a depăși obstacolele Întâlnite, tendința de autoafirmare prin promovarea neabătută a propriilor interese, comportament
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
cu depresia. Stima de sine pozitivă este considerată foarte importantă pentru adaptarea psihică a persoanei la mediu. Cercetările de teren au scos În evidență că stima de sine se asociază cu dorința pentru control, speranță, motivație pentru realizări, singurătate (negativ), afecte pozitive, nevoie pentru aprobare, depresie (negativ), agresivitate (negativ). Pe parcursul cercetării s-au avut În vedere următoarele ipoteze: 1. Vor exista diferențe semnificative Între eșantionul clinic și cel non-clinic În ceea ce privește agresivitatea. 2. Va exista o relație semnificativă Între nivelul stimei de
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
și stările afectiv-volitive, care, În unitate cu cele cognitive, oferă o Înțelegere integrală a atitudinii de comportament față de o faptă oarecare. Se cunoaște faptul că În actele de comportament, stările afective au adeseori o pondere ce depășește discriminarea cognitivă, deoarece: - afectele sunt principalii furnizori de energie pentru lumea cognitivă; - afectele sunt cele ce dau stabilitate intenției și atitudinii umane, ca niște ecluze ce Închid sau deschid accesul la informația cognitivă, Îndeplinind astfel rolul de liant (de „țesut conjunctiv”) pentru cogniție; - afectele
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
oferă o Înțelegere integrală a atitudinii de comportament față de o faptă oarecare. Se cunoaște faptul că În actele de comportament, stările afective au adeseori o pondere ce depășește discriminarea cognitivă, deoarece: - afectele sunt principalii furnizori de energie pentru lumea cognitivă; - afectele sunt cele ce dau stabilitate intenției și atitudinii umane, ca niște ecluze ce Închid sau deschid accesul la informația cognitivă, Îndeplinind astfel rolul de liant (de „țesut conjunctiv”) pentru cogniție; - afectele sunt acelea ce determină ierarhia conținuturilor gândirii prin reducerea
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
afectele sunt principalii furnizori de energie pentru lumea cognitivă; - afectele sunt cele ce dau stabilitate intenției și atitudinii umane, ca niște ecluze ce Închid sau deschid accesul la informația cognitivă, Îndeplinind astfel rolul de liant (de „țesut conjunctiv”) pentru cogniție; - afectele sunt acelea ce determină ierarhia conținuturilor gândirii prin reducerea gradului său de complexitate și prin concentrarea pe ceea ce este esențial Într-o atitudine comportamentală. Sub acest aspect, discernământul aduce În discuție aptitudinea superioară a reprezentării de a evalua și rezilia
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]