1,552 matches
-
diversitate și atractivitate, apel la experiență proprie a elevilor, prezentarea unor valori intelectuale, moral-civice, estetice, etc.). f) Relații diriginte-elev. f1) Activitatea de cunoaștere a elevilor ( mijloace folosite - rezultate) f2) Modul de a reacționa al elevilor: cu atenție cu încredere cu afectivitate 3. Alte date privind desfășurarea orei și activitatea dirigintelui a) Probleme deosebite rezolvate la nivelul clasei (elevi problemă, situații conflictuale, raport familie-școală). b) Aprecieri asupra eficienței prin evaluarea pregătirii elevilor și a participării acestora la susținerea activității ( aprecieri verbale, evidențieri
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
în vederea unei viitoare și eficiente orientări profesionale. Copilul trebuie să fie supremul nostru reper în activitatea instructiv-educativă. Coeficientul său de integrare ține de un complex de factori: echilibrul emoțional, emotivitatea, timiditatea, frica, puterea autosugestiei, jena, nervozitatea, impulsurile de moment, optimismul, afectivitatea, sentimentele, tulburările de gândire și de comportament, motivația socială. Toți acești factori de integrare stabilesc, fără îndoială, raporturile cu activitatea școlară și cadrul didactic. În viața de școlar, copilul se întâlnește cu sentimentul de frustrare și de jenă, atunci când nici
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
din care aceștia sosesc. Sunt familii care afișează un comportament aberant, dat de „demisia”de la autoritatea părintească sau de autoritate paternală exagerată,unii îi lasă pe copii să facă orice, alții îi țin din scurt, în mod exagerat. Carența de afectivitate din familie, indiferent cui îi aparține vina, duce la formarea unui comportament deviant la copii. Ei au sentimentul că nu sunt doriți, că încurcă pe părinți și consideră că mai bine n-ar fi existat. De aceea se întâmplă abandonul
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
nu le cunosc pasiunea și potențialul, că doresc să trăiască într-un „ ideal imaginat” doar de ei și nu de copii. Multe, foarte multe sunt familiile care relaționează corect și complet cu proprii copii: îi apreciază corect, îi înconjoară cu afectivitate, țin cont de nevoile și cerințele lor, îi consideră adevărați parteneri, țin cont de ceea ce vor să devină aceștia în viață, îi ajută să-și atingă scopul, le urmărește pas cu pas evoluția școlară, grupul de prieteni, cu alte cuvinte
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
de elevi pe ansamblu, la toate disciplinile școlare confirmă ipoteza cercetării. Într-adevăr, proiectând și realizând activități didactice prin utilizarea unor metode activ-participative precum problematizarea, conversația euristică, metoda ciorchinelui, învățarea prin descoperire, probe de creativitate etc. am stimulat motivația și afectivitatea elevilor, dorința lor de implicare, cunoaștere, participare cu efecte pozitive în planul gândirii și imaginației creatoare. Datele rezultate din studiul organizării antrenamentului creativ conduc la unele concluzii întrevăzute deja pe parcursul cercetării: • Antrenamentul de tip creativ determină o creștere semnificativă a
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
în care bolnavul își imaginează boala și capacitatea sa de a înfrunta această boală. Barrucaud - citat de Păunescu Podeanu - subliniază faptul că intrând în boală, bolnavul părăsește logica obișnuită și pătrunde într-o lume „irațională”, dominată de logica instinctelor și afectivității, o lume egocentrică. Boala reprezintă pentru organism o agresiune deosebită cu importante consecințe. Individul realizează pe plan psihologic boala ca pe o agresiune, ca pe un stres contra propriei persoane, ca o stare de insecuritate sau dezastru. Pacientul poate reacționa
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
prin limbaje specifice a atitudinilor, comportamentelor, convingerilor, a comportamentelor, a componentelor motivațional afective și volitive. De aceea, a comunica eficient și expresiv cu ceilalți și cu sine presupune: Să informezi inteligibil și să facilitezi înțelegerea mesajului transmis; Să dezvolți gândirea, afectivitatea, motivația, voința și personalitatea elevilor și studenților; Să sesizezi și să conștientizezi reacțiile, atitudinile și manifestările comportamentale ale celor cu care comunici; Să convingi pe cei cu care comunici. Orice cadru didactic trebuie să fie conștient de responsabilitatea față de cuvântul
Comunicarea didactică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rotenstain Solo, Ursachi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1174]
-
lumii”. Idei și procedee similare, cu scopuri didactice îndeosebi, vor conduce la elaborarea Istoriei literaturii universale (I-II, 1970-1973), scrisă în colaborare cu Margareta Dolinescu. Cât privește memorialistica lui Z., un aer ceremonios îi învăluie amintirile senine, de o lucidă afectivitate - Oameni pe care i-am cunoscut (1987), Întâlniri cu oameni, întâlniri cu viața (1990). Prezența tutelară, în filigran, este aceea a Profesorului în căutare de pilde care să aibă „puterea unei exemplarități suverane”. Om de școală, sortit unei lungi cariere
ZAMFIRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]
-
restituită ca un mediu pestriț, pitoresc, marcat de insalubritate morală, de instincte primare, dar în același timp nu lipsit de profunzimi sufletești, de trăire totală a iubirii, sentiment frust, violent, cu „gust de moarte”, ori ca lume revelând oaze de afectivitate imaculată. Sunt proiecțiile unui narator - copilul, apoi adolescentul Iacov, prin care autorul își exploatează biografia într-o coloratură romantică, lirică, adesea excesivă, mai ales în ultima scriere. Sentimentalismul caracterizează, în cele din urmă, mai toate paginile lui Z., impresia de
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
verb [...]; cuvântul trăiește indiferent de sens, precum fierul, piatra sau plumbul”. Codul creației literare va trebui să cuprindă un articol prevăzând suprimarea adjectivelor. În toate sferele existențiale sentimentalismul dispare, triumfă cerebralitatea. Însă V. este el însuși un incorigibil sentimental deghizat. Afectivitatea nu umple scrisul său de adjective, dar se exprimă în profuziuni de imagini chiar și în eseistica sa. Nu există în publicistica românească stil mai ornamentat. În articolele și cronicile poetului abundă formulări ca acestea: „Victor Brauner scormonește cu penelul
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
intelectuale deosebite. Acești copii sunt predispuși la riscuri multiple. Dificultatea de a întâlni parteneri sau interlocutori pe măsura dezvoltării lor intelectuale și a profunzimii afective reprezintă sursa majoră de alimentare a sentimentului că propria excepționalitate este o povară prea grea. Afectivitatea lor exigentă și vulnerabilă fac adesea din copilăria și adolescența acestor copii un drum marcat cu numeroase conflicte interioare. De multe ori părinții sau educatorii nu conștientizează și nu sunt pregătiți să-l ajute pe copil. De aceea ei dezarmează
ARGUMENTAREA ÎN STĂRILE CONFLICTUALE. In: Arta de a fi părinte by Paula Antonescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1415]
-
să-i asculte pe cei din jur și să le aprecieze ajutorul; h. să le predea abc-ul igienei proprii. Copiii și părinții pot învăța multe unii despre alții, doar printr-o acțiune de comunicare bazată pe înțelegere, empatie și afectivitate. Cercetările arată că în prima perioadă a vieții pentru a-și satisface nevoile elementare copilul depinde în întregime de părinți cu care are și primele relații sociale. Privat de aceste relații el nu-și formează deprinderi corecte, învață să vorbească
STILURI EDUCATIVE ALE PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Luminiţa Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1403]
-
mama au o mare importanță.. Lipsit de îngrijirile ei, chiar în condițiile unei alimentații normale copilul pierde din greutate, stagnează în creștere. Relațiile mamă-copil sunt decisive și de neînlocuit în dezvoltarea normală a individului. Dragostea maternă este prima formă de afectivitate pe care o percepe ființa umană. De ea depinde întreaga influență nedefinită, subtilă pe care mama o are asupra copilului, prin care ea îl modelează, îl educă. Mama este în prima copilărie obiectivul dragostei pasionate a copilului. El tinde să
STILURI EDUCATIVE ALE PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Luminiţa Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1403]
-
al partenerului, iar alteori se dovedește a fi incompatibil, ajungând să dezorienteze copilul și să-i creeze un climat afectiv nefavorabil dezvoltării armonioase. Climatul familial cu cel mai puternic impact pozitiv asupra formării copilului este climatul susținut de o constantă afectivitate, bine temperată, manifestată în toate situațiile prin răbdare, calm, înțelegere. Nimic din ceea ce îl înconjoară pe copil nu are o mai puternică forță decât afecțiunea ca element distinctiv al ambianței necesare dezvoltării micului om. Copiii trebuie să simtă că sunt
MESERIA DE PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Mirela Liliana Fărcane, Dorina Cocari () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1402]
-
să simtă că sunt iubiți, să primească și să dăruiască dragoste pentru a nu porni dimineața încruntați spre școală. Cele mai complicate raționamente și cele mai bune sfaturi nu fac cât un simplu gest de iubire și încredere. Doza de afectivitate în educație nu poate fi măsurată cu vreo unitate anume. Măsura de distribuție ține de condițiile concrete și de tactul cu care părinții conduc procesul formării copilului. Copiii nu trebuie sărutați numai când dorm, dar nici părintele nu trebuie să
MESERIA DE PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Mirela Liliana Fărcane, Dorina Cocari () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1402]
-
mai frecvente obstacole în comunicare. Analiza acțiunilor profesorului, critica lor trebuie să fie constructive. Părintele are dreptul de a interveni atunci când activitatea profesorului afectează negativ evoluția copilului! Subiectivitatea este tendința profesorului de a “selecta” informațiile doar prin filtrul personal, al afectivității. Inadvertențele de limbaj pot declanșa carențe mari în comunicarea profesor părinte, un stil ”prețios” îl poate inhiba, bloca pe părinte. Părintele trebuie să convingă profesorul că al sau copil vine la școală pentru a învăța mai mult decât a învățat
PĂRINŢI ŞI COPII. In: Arta de a fi părinte by Ana Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1421]
-
ei. Pablo Casalas Am avut un sentiment plăcut când am început să înțeleg că un copil are nevoie de mai mult decât de subiectul lecției. ASIGURAREA SUCCESULUI ÎN MUNCA EDUCATIVĂ Respectați și încurajați demnitatea umană! Luați copii în serios, investiți afectivitate, dovediți moralitate! Fiți atenți cu aspectul dumneavoastră estetic! Fiți capabili de contacte umane, dovediți răbdare cu ceilalți! Admonestați , dar nu uitați să încurajați! Respectați înțelegerile făcute ! Dovediți că știți că sunteți un model reproductibil! Nu asociați corectarea cu pedepsirea! Tonul
Ceea ce sunt eu înseamnă ceva by Liliana Cozma, Valerica Profire () [Corola-publishinghouse/Science/405_a_954]
-
gândirea și creativitatea și prin care elevii sunt învățați să lucreze productiv cu alții. Prin acestea, se pune accentul pe persoană, ca finalitate, elevul devenind un subiect activ, pe interacțiunea cu alții și, nu în ultimul rând, pe intuiție și afectivitate. Aceste metode sunt: Prelegerea - o perspectivă modernă; Discuția; Rețeaua de discuții; Dezbaterea; Brainstorming; Starbusting; Ciorchinele; Copacul ideilor; Turul galeriei; Metoda,,6-3-5”; Metoda ,,Phillips 6-6”; Termenii - cheie inițiali; Reuniunea-panel; Masa rotundă; Graffiti; Scaunul intervievatului; Cvintetul; Știu/Vreau să știu/Am învățat
Metode moderne de predare-învăţare-evaluare din ciclul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Curelea Anica-Adriana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1146]
-
deplin conștient. Acest lucru presupune activarea prin mijloace adecvate a zonelor specifice de pe ambele emisfere cerebrale. În timpul procesului de învățare, persoana este abordată ca o ființă integrală; această integralitate nu se referă doar la aspectele personalității conștiente: intelect, voință și afectivitate. Persoana este văzută în dimensiunea verticală a unificării conștientului cu subconștientul. Acest fapt nu înseamnă atât de mult o lărgire a câmpului conștient (deși și acest lucru poate fi obținut), dar mai ales obținerea unor rezultate mult superioare într-o
Sugestopedia – metoda prin care înveţi uşor şi uiţi greu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Manuela Huţupaşu, Mihaela Şimonca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1158]
-
mai sus, Susan Mayes (2002) a descris câteva caracteristici ale adolescenților autiști împărțite pe ariile principale, și anume: 1. Dificultățile de interacționare socială se manifestă prin: izolarea socială; limitări ce vizează contactul vizual, interacțiunea reciprocă, zâmbetul social, împărtășirea sau afișarea afectivității, impresiilor etc.; concentrarea pe sine, ignorarea celor din jur; comportament social nediscriminat (exemplu: mergând cu străinii, invadarea spațiului personal cu atingerea sau agasarea celor din jur), lipsa anxietății; abilități sociale diminuate. Caracteristici perseverente reprezentate de: comportamente și interese limitate sau
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
a răspunde la timp la semnalul verbal (nu răspund când sunt strigați pe nume); hipersensibilitate la sunete (exemplu se supără sau își acoperă urechile la sunete înalte); supărare și agitație la medii aglomerate; labilitate emoțională uneori cu schimbare de dispoziție; afectivitate redusă; teamă neobișnuită (exemplu frică de lift, scări, toaletă etc.). 4. Dificultăți de atenție și siguranță evidențiate prin: atenție selectivă sau suprasolicitare (exemplu supraconcentrarea pe anumite obiecte în cadrul unor activități sau pe o anumită topică de interes personal). 2.4
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
o serie de specialiști pentru punerea diagnosticului de autism. Criteriile lui Kanner. În 1956 Kanner și Eisenberg au pus în discuție concepția originală despre definirea autismului și cele cinci criterii descrise pentru a fi depistate: a) o profundă lipsă de afectivitate în contact cu persoanele din jur; b) dorința obsesiv-anxioasă pentru păstrarea acelorași rutine și medii; c) fascinația pentru obiecte, ce sunt manevrate cu finețe; d) mutism sau un tip de limbaj care nu prea are intenția de a comunica cu
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
o perioadă de lucru intens. Aceste aspecte se explică prin faptul că bunicii sunt la o vârstă la care ierarhia valorilor este cu totul alta decât în cazul părinților. Acum pe ei îi satisfac, în mod deosebit, realizările materiale. Modificarea afectivității spre polul depresiv prin: accentuarea laturii introversive (bătrânul este mai închis în sine); scăderea rezonanței afective (supărarea și veselia se sting mai repede); scăderea toleranței la frustrare (mai supărăcios și nerăbdător); scăderea forței de mobilizare emoțională și motivațională; scăderea cenzurii
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
ale copilului cu maladia Down sunt întârziate ca apariție și cunosc un ritm de dezvoltare lent, la orice vârstă mongoloidianul este lent, apatic pasiv, poate sta ore întregi în aceeași poziție sau are pendulări monotone ale capului și ale membrelor. Afectivitatea la nivelul afectelor foarte puternică. Emotivitate exagerată prin lipsa controlului cortical. În general, afectuos, vesel, bine dispus. Se întâlnesc rar cazuri de iritabilitate sau agresivitate. Manifestă în permanență tendința de sociabilitate, fără o formulă axiologică. Are puternice reacții de gelozie
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
care se dobândesc și se sedimentează noi cunoștințe și comportamente, prin care se formează și se dezvoltă sistemul de personalitate al individului uman. În cadrul acestui proces de învățare, sunt integrate celelalte funcții și procese psihice (percepția, atenția, memoria, gândirea, motivația, afectivitatea), care interacționează pentru o configurare optimă a cadrului pentru învățare, pentru o mai mare eficiență.
TEHNICI DE ÎNVĂŢARE EFICIENTĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mereuţă Mariana, Caramarcu Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_889]