2,785 matches
-
pentru oameni/tehnică și orientarea pe termen lung/scurt; 4. Organizational culture inventory conține un chestionar cu 120 de itemi, prin care se apreciază comportamentele ce facilitează integrarea în organizație cu ajutorul unei duzini de elemente, între care se numără stilul, afilierea, competitivitatea, puterea, dependența și perfecționismul; 5. Organizational culture scale conține un chestionar cu 31 de itemi, organizați în șase subscale privind colectivul de muncă, morala, controlul, implicarea, circulația informației și întâlnirile, dar cu o focalizare asupra dimensiunii cantitative a culturii
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
reunirea unui ansamblu de condiții, a doua, un ansamblu de caracteristici, generate de anumite dominante; • stadiul, în perspectivă genetică, presupune: a) ordinea diverselor achiziții este neschimbată. Spre exemplu, conservarea volumului este achiziționată totdeauna după cea a greutății sau, în adolescență, afilierea homofilă (covârstnicii de același sex) o precede pe cea heterofilă (cei de sex opus) etc.; b) există o structură proprie stadiului și nu doar o juxtapunere de proprietăți; c) această structură reconvertește achizițiile anterioare care nu dispar, ci se manifestă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
direct pentru ceea ce se predă, ci pentru a primi, direct sau indirect, anumite recompense, îndeosebi morale: b) motivația intrinsecă, în cazul când învățarea, dobândirea de cunoștințe interesează în mod direct pe școlar. a) În cadrul motivației extrinseci există: 1. Dorința de afiliere, când copilul merge la școală și învață conștiincios mai ales pentru a face plăcere familiei care se interesează de ce face la școală, îl laudă și, uneori, îl recompensează. La aceasta se adaugă, câteodată, și dorința de a corespunde așteptărilor învățătorului
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
domeniul artistic par să provină din medii mult mai dezavantajate decât cei din domeniul științelor exacte (Berry, 1981; Goertzel et al., 1978; Simonton, 1986a); mediul familial - un alt ansamblu de factori de dezvoltare ce aparține etapei timpurii include statutul socioeconomic, afilierea sau tradiția religioasă, imigrația sau legăturile familiale (Arieti, 1976; Berry, 1981; Goertzel et al., 1978; Lehman și Witty, 1931; Moulin, 1955; Raskin, 1936; Simonton, 1976a, 1986b; Veblen, 1919; Wallberg et al., 1980). Cu o semnificație aparte, se conturează predispoziția indivizilor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
model indentifică Însă Occidentul exclusiv cu raționalismul postiluminist și poziția autohtonă, Îndreptată Împotriva Occidentului, ca fiind În totalitate antiseculară. Însă mișcarea eugenistă din România sfidează astfel de categorizări și expune totodată limitele unor atare modele. Cum putem explica, de exemplu, afilierea lui Gusti la ideile eugeniste folosind delimitările ideologice identificate de Chirot atâta timp cât Chirot Însuși afirmă că Gusti „s-a concentrat asupra studiilor empirice și a refuzat să se afunde În iraționalitatea mistică a vremurilor sale”27? Tocmai pentru că ideile eugeniste
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Educație, În 1906. El s-a Întors apoi În Viena, unde a lucrat mai Întâi ca medic militar Într-o garnizoană din oraș și după aceea ca asistent la Laboratorul Central de Bacteriologie din Viena, sub conducerea doctorului Robert Döerr. Afilierea sa cu o instituție militară s-a dovedit providențială, deoarece i-a oferit posibilitatea de a observa În mod direct eficiența noilor vaccinări preventive folosite de trupele austro-ungare. Este probabil ca timpul Îndelungat petrecut de Moldovan În armată să-i
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
umane ar trebui să se bazeze pe legile vieții descoperite de știință, și nu pe poruncile divine prescrise În Biblie 28. Cu toate acestea, eugeniștii români nu se proclamau ateiști sau agnostici. În realitate, mulți dintre ei Își mărturiseau deschis afilierile religioase. Totuși, ideile lor radicale reprezentau o provocare puternică la adresa Weltanschauung-ului adânc Înrădăcinat, bazat pe religie și pe autoritatea Bisericii. Sinteza românească de factură mendelianătc "Sinteza românească de factură mendeliană" Înainte de primul război mondial, majoritatea cercetătorilor și a medicilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și inadecvarea abordărilor care Încearcă să Împartă scena ideologică a României interbelice de-a lungul unei axe clare dreapta-stânga14. În realitate, noutatea gândirii ideologice, a participării maselor În politică și apariția noului context al României Mari complicau foarte mult problema afilierii politice. Eugeniștii erau atât observatori ai acestui fenomen, cât și participanți la redefinirea granițelor dintre privat și public, dintre civic și personal. Modul În care eugeniștii Înțelegeau separația dintre domeniul prerogativelor statului și cel al responsabilităților personale reprezintă o provocare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
indicat explicit influența altor colaboratori de la Institutul de Igienă Socială din Cluj, printre care Aurel Voinea. Cu toate acestea, cele mai multe dintre ideile eugeniste publicate de Făcăoaru Îi aparțineau, În realitate, lui Moldovan. Mai mult, chiar după ce și-a făcut publică afilierea legionară, Făcăoaru a continuat să publice În Buletinul eugenic și biopolitic editat de Moldovan, fără nici o cenzură din partea mentorului său. Făcăoaru respecta autoritatea și sfatul lui Moldovan, dincolo de orice sentimente personale. Este posibil ca Moldovan, pur și simplu, să se
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
viitorului eugenic. Făcăoaru era singurul care părea hotărât să urmeze În totalitate exemplul celui de-al Treilea Reich și care și-a făcut publice simpatiile, prin acceptarea unei poziții oficiale În guvernul fascist, aflat pentru scurt timp la conducerea României. Afilierile politice se defineau cu mare ambiguitate În continuumul dintre extrema dreaptă și centru și de aceea este dificil să localizăm fiecare individ Într-o poziție foarte clară. Cu toate acestea, putem observa că eugeniștii români erau reținuți În a pleda
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și nici rasismul ca principiu fundamental. Având În vedere ambiguitățile intrinsece În viziunea biopolitică a statului eugenic, nu este surprinzător că diferiți adepți ai ideilor eugeniste și-au Însușit și au folosit În mod diferit argumentele acestora, pentru a susține afilieri politice extrem de eterogene, de la simpatia pentru Partidul Național-Țărănesc până la cea pentru Carol al II-lea și de la activismul În favoarea mișcării legionare până la participarea În regimul comunist de după 1948. CAPITOLUL 4TC "CAPITOLUL 4" Ierarhii naturale și valori naționaletc "Ierarhii naturale și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și apoi regimul Antonescu, În timp ce alții s-au retras pe poziții academice cu mult mai puțină implicare politică, de profesori sau membri ai unor institute de cercetare. Dincolo de astfel de alianțe politice (uneori dictate mai degrabă de pragmatism decât de afilieri ideologice), influența politică mult mai semnificativă (deși nerecunoscută) a mișcării eugeniste este reprezentată de contribuția acesteia la delegitimarea parlamentarismului liberal, În special În rândul cetățenilor cu un nivel superior de educație și al studenților. Eugeniștii au folosit limbajul științei și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sau de caracter”. Modelul neoiobăgiei - o expresie marxistă a teoriei formelor fără fond. Cel mai de seamă sociolog marxist din țara noastră de la finele veacului trecut și începutul secolului nostru, C. Dobrogeanu-Gherea (1855-1920) s-a legitimat în cultura vremii prin afilierea la tradiția prestigioasă maioresciană a formelor fără fond. Combinând premise teoretice din gândirea critică maioresciană și teoria materialist-istorică, Dobrogeanu-Gherea a evaluat structura agrară a societății românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea în faimoasa teorie asupra neoiobăgiei
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
concurenței (concurența pentru un lucru crește valoarea acestuia); - legitimitatea (documentele tipărite, actele au o autoritate care cu greu poate fi pusă la îndoială); - asumarea riscului (riscurile trebuie asumate, dar în mod inteligent, calculat, iar minimizarea riscului se poate face prin afilierea la un grup); - cunoașterea nevoilor reale ale celeilalte părți (acestea pot diferi câteodată de nevoile declarate; satisfacerea nevoilor celuilalt reprezintă un atu); - experiența acumulată (abilitățile tehnice, cunoștințele de specialitate, experiența în domeniu, admirația și respectul celorlalți); - precedentul creat; - investirea timpului
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
În mod similar, teoriile realiștilor neoclasici pot fi îmbogățite prin încorporarea balanței ofensivă-defensivă, un concept care la realiștii neoclasici nu mai este unul pur structural, ci include și factori ne-structurali precum diplomația, politica internă sau competența conducătorilor. Indiferent de afilierea la programul neorealist sau realist neoclasic, adepții defensivei apreciază că statele pot găsi soluții de cooperare, în condiții de anarhie. Gândire realistă și teorie neorealistă Kenneth Waltz pretinde că demersul său aduce teoriei politicii internaționale acea legitimitate științifică pe care
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
o asemenea formă de agregare poate fi atinsă prin integrare, adică prin atingerea unui „sens al comunității”, prin edificarea unor instituții și practici stabile, rezolvare pașnică a problemelor (Ibidem). Metodologia folosită de acești autori pentru studiul comunităților de securitate reflectă afilierea lor la curentul behaviorist din științele sociale. Comunicarea socială, creșterea mobilității persoanelor, a legăturilor economice ori a tranzacțiilor interumane transfrontaliere se numără printre itemii propuși de echipa condusă de Deutsch pentru măsurarea gradului de integrare a unor state (vezi și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
comportamentelor lor asupra încrederii publice în psihologi și în capacitatea acestora de a-și îndeplini responsabilitățile profesionale. Declarațiile publice: Anunțurile și avertismentele psihologilor trebuie să ajute publicul să judece situațiile și să ia decizii în cunoștință de cauză. Calificarea și afilierea profesională trebuie descrise cu exactitate și trebuie specificate limitele și dubiile asociate serviciilor lor. Confidențialitatea: Psihologii dezvăluie informații obținute pe parcursul activității lor în legătură cu oamenii numai cu permisiunea persoanei în cauză sau a reprezentantului ei legal, cu excepția acelor situații foarte rare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
baza piramidei stau necesitățile care trebuie satisfăcute primele iar cu cât urcăm spre nivelurile superioare, intensitatea acestora scade (figura 12.4.). Model Maslow Alderfer McClelland Herzberg Nevoi Auto-actualizare Dezvoltare Realizare Factori motivatori Stimă și statut Putere Relaționale Sociale și dragoste Afiliere Factori igienici Securitate Existențiale Fiziologice Figura 12.4. Comparație între modelele motivaționale (Maslow, Alderfer, McClelland, Herzberg) După Maslow, aceste trebuințe se organizează într-o ierarhie. Până când nu sunt satisfăcute trebuințele așezate la nivelurile inferioare, cele superioare nu apar ca motivație
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Gordon, 1987). Plecând de la modelul lui Maslow, McClelland s-a focalizat în special pe nevoile superioare din ierarhie (vezi figura 12.4., coloana IV). Astfel, comportamentul unui individ va fi determinat preponderent de una dintre următoarele nevoi (Saal, Knight, 1988): afiliere, putere sau realizare. Persoane caracterizate de nevoie de afiliere, caută preponderent relațiile de colaborare, prietenie, apartenență, dragoste, deseori conformându-se părerilor celorlalți. Pentru aceste persoane relațiile apropiate și de durată sunt motivante, deseori lucrând în servicii de asistență socială și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a focalizat în special pe nevoile superioare din ierarhie (vezi figura 12.4., coloana IV). Astfel, comportamentul unui individ va fi determinat preponderent de una dintre următoarele nevoi (Saal, Knight, 1988): afiliere, putere sau realizare. Persoane caracterizate de nevoie de afiliere, caută preponderent relațiile de colaborare, prietenie, apartenență, dragoste, deseori conformându-se părerilor celorlalți. Pentru aceste persoane relațiile apropiate și de durată sunt motivante, deseori lucrând în servicii de asistență socială și de consiliere. Nevoia de putere, se manifestă prin nevoia
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
organizației lucrează temporar pe marginea unei probleme comune). În orice grup formal de lucru se constituie în mod natural unul sau mai multe grupuri informale, ca răspuns la interesele comune ale membrilor și la nevoile sociale ale acestora (nevoia de afiliere, de intimitate, de a fi acceptat, de a primi și oferi atenție, afecțiune, de a stabili și întreține relații sociale satisfăcătoare, etc.). În cadrul lor, participarea ca membru este voluntară iar un singur angajat al unei organizații poate fi membru al
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Accidente de muncă Așteptare Cibernetică Cromatică industrială Efort Ergonomie Eroare umană Factor uman Factori motivaționali extrinseci Factori motivaționali intrinseci Feedback Ierarhia trebuințelor Iluminat Instrumentalitate Justețe distributivă Justețe procedurală Microclimat Motivație Nevoi Nevoi de dezvoltare Nevoi existențiale Nevoi relaționale Nevoia de afiliere Nevoia de putere Nevoia de realizare Obiective organizaționale Presiune atmosferică Proces de comparare Scop Sistem Sistemul om-mașină-mediu Situație de echitate Situație de inechitate Tactici de restabilire a echității Tehnologie Temperatură ambientală Teoria așteptărilor Teoria nevoilor învățate Teorie ERG Teorii motivaționale
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
credința religioasă și practica religioasă. Opțiunea pentru acestea nu este întâmplătoare, cele două oferindune informații atât despre internalizarea religiei (credința religioasă), cât și despre manifestarea exterioară a religiozității - practică religioasă. Tot în sfera manifestărilor exterioare ale religiozității am inclus și afilierea religioasă care ne dă o măsură mai slabă a identificării cu un grup religios. Pentru a testa ipotezele formulate anterior au fost folosite date care să permită realizarea unor comparații longitudinale a indicatorilor referitori la valorile și comportamentele de tip
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
cu privire la evoluția religiozității în societatea românească de-a lungul tranziției. Avantajele utilizării acestui indicator rezidă în faptul că ne oferă informații pentru o perioadă mai lungă de timp, existând date disponibile pentru intervalul anilor 1993-2005. Pentru studierea dinamicii și dimensiunilor afilierii religioase am optat pentru folosirea unui indicator de neafiliere, deoarece din datele culese anterior știam că nivelul afilierii religioase în România este unul foarte ridicat. În acest context am comparat în mediile urbane și rurale din România numărul celor care
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
ne oferă informații pentru o perioadă mai lungă de timp, existând date disponibile pentru intervalul anilor 1993-2005. Pentru studierea dinamicii și dimensiunilor afilierii religioase am optat pentru folosirea unui indicator de neafiliere, deoarece din datele culese anterior știam că nivelul afilierii religioase în România este unul foarte ridicat. În acest context am comparat în mediile urbane și rurale din România numărul celor care declară că nu aparțin nici unei religii, precum și al celor neafiliați în 1993, 1997, 1999 și 2005, pentru a
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]