5,319 matches
-
sa, presupune un grad apreciabil de subiectivitate. Acest standard poate fi pe deplin înțeles doar prin raportare la standardul in dubio pro reo, care, la rândul său, constituie o garanție a prezumției de nevinovăție și reflectă modul în care principiul aflării adevărului, consacrat la art. 5 din Codul de procedură penală, este aplicat în materia probațiunii. El se referă la faptul că, în măsura în care dovezile administrate pentru susținerea vinovăției celui acuzat conțin o informație îndoielnică tocmai cu privire la
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
potrivit art. 99 alin. (1) din Codul de procedură penală. ... 23. Așa fiind, standardul probei dincolo de orice îndoială rezonabilă din cuprinsul dispozițiilor art. 396 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură penală constituie o garanție procesuală a aflării adevărului și, implicit, a dreptului la un proces echitabil. De asemenea, acest standard asigură respectarea prezumției de nevinovăție până la momentul asumării de către judecător a convingerii cu privire la vinovăția inculpatului, dincolo de orice îndoială rezonabilă, asumare concretizată prin
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
expertizei, cât și pe cele în care se dispune efectuarea constatării. Potrivit art. 172 alin. (1) din Codul de procedură penală, efectuarea unei expertize se dispune când, pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori împrejurări ce prezintă importanță pentru aflarea adevărului în cauză, este necesară și opinia unui expert. Spre deosebire de expertiză, constatarea se dispune de către organul de urmărire penală, potrivit art. 172 alin. (9) din același act normativ, când există pericol de dispariție a unor mijloace de
DECIZIA nr. 503 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250451]
-
teleologică a reglementărilor procesual penale, Curtea a constatat că regula este aceea că, atunci când organele judiciare, în cursul urmăririi penale, au nevoie de opinia unui expert pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori împrejurări ce prezintă importanță pentru aflarea adevărului în cauză, se dispune efectuarea unei expertize, iar nu a unei constatări. Astfel, dispunerea efectuării constatării va fi întotdeauna excepția, aceasta putând fi realizată doar dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 172 alin. (9) din Codul de procedură
DECIZIA nr. 503 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250451]
-
penală, orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă, iar, prin art. 5 alin. (1) din același act normativ, se prevede că organele judiciare au obligația de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana suspectului sau inculpatului. Reține, de asemenea, că în cauzele penale atât vinovăția, cât și întinderea prejudiciului se stabilesc ca urmare a unui probatoriu specific fiecărei cauze
DECIZIA nr. 702 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251196]
-
impusă de faptul că legea, prin natura ei abstractă și generală, trebuie să se aplice unor fapte concrete, cu particularități proprii, iar cuvintele folosite de legiuitor nu sunt în măsură să ducă întotdeauna la evidențierea sensului normei penale*8). *8) Pentru aflarea voinței legiuitorului se folosesc diferite metode de interpretare, care stabilesc semnificația normei penale pornind de la sensul termenilor utilizați de legiuitor (interpretarea gramaticală), de la contextul sociopolitic în care a fost adoptată (interpretarea istorică), de la integrarea ei în logica
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
subiecților procesuali principali care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desființarea actului. Apreciază că normele procesual penale menționate contravin atât dispozițiilor constituționale prevăzute de art. 1 alin. (3) și (5) și de art. 21 alin. (3), cât și principiilor aflării adevărului și dreptului la un proces echitabil, expres prevăzute în art. 5 și 8 din Codul de procedură penală. Invocă art. 1 alin. (3) din Constituție pentru a susține că orice intervenție legislativă ce are o forță inferioară Legii fundamentale
DECIZIA nr. 229 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272006]
-
excepției de neconstituționalitate vizează și încălcarea art. 24 din Constituție, referitor la dreptul la apărare, urmând ca și aceste dispoziții din Legea fundamentală să fie reținute drept text de referință. Autoarea invocă, totodată, normele procesual penale ale art. 5 privind aflarea adevărului și ale art. 8 referitor la caracterul echitabil și termenul rezonabil al procesului penal. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 282 alin. (1) din Codul de procedură penală au mai constituit obiect al controlului de
DECIZIA nr. 229 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272006]
-
1) din Codul de procedură penală, probele reprezintă elemente de fapt care servesc la constatarea existenței sau inexistenței infracțiunii, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei și care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal. Or, deciziile Curții Constituționale reprezintă un act jurisdicțional cu putere obligatorie, ale cărui efecte se produc numai pentru viitor. ... 42. Cum caracterul extrem al Deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018 a fost evidențiat abia prin Decizia Curții
DECIZIA nr. 40 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271827]
-
posibilitatea părților de a-și exercita dreptul prevăzut la art. 24 din Constituție. Garantarea dreptului la apărare constituie o obligație ce revine statului și se află în strânsă corelație cu principii procesuale fundamentale, precum cel al legalității și cel al aflării adevărului. În cursul procesului penal, părțile au dreptul să fie asistate de un apărător ales sau numit din oficiu, în cazul asistenței juridice obligatorii. Dacă suspectul sau inculpatul nu și-a ales un apărător, se iau măsuri pentru desemnarea unui
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
unei autorizații de acces la informații clasificate, eliberată de o autoritate administrativă, în urma unei proceduri administrative de verificare. De asemenea, se susține că, prin soluția legislativă criticată, accesul/refuzul accesului la informațiile esențiale pentru soluționarea cauzei penale, cu respectarea principiului aflării adevărului, este dispus de o autoritate administrativă, iar refuzul nu poate constitui obiectul controlului judiciar. Totodată, se susține că prevederile art. I pct. 38 [cu referire la art. 345 alin. (1^2)] din legea criticată - care stabilesc garanția înlăturării informațiilor clasificate
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
apreciază că ar putea conduce la periclitarea gravă a vieții sau a drepturilor fundamentale ale unei persoane sau la apărarea securității naționale, însă nu și la cealaltă categorie de informații, care nu au acest impact, dar care sunt esențiale pentru aflarea adevărului. Se subliniază că, în ceea ce privește această din urmă categorie de informații, accesul la probatoriu al părților și al persoanei vătămate este interzis, iar accesul apărătorilor este condiționat de dispoziția unei autorități administrative, iar nu de dispoziția instanței
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
de redare. ... 30. De asemenea, Guvernul apreciază că dispozițiile art. I pct. 38 din legea criticată, prin care se introduc două alineate noi la art. 345 din Codul de procedură penală, respectă exigențele constituționale, asigurând un just echilibru între interesul aflării adevărului și necesitatea respectării dreptului la un proces echitabil. Reține că, din considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 21 din 18 ianuarie 2018, rezultă că în cazul probelor ce constituie informații clasificate instanța trebuie să fie în măsură să hotărască asupra
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, atunci când acuzatul este în imposibilitatea de a accesa personal și, eventual, asistat de avocat informațiile clasificate din dosar. Consideră că dispozițiile art. I pct. 38 din legea criticată au rolul de a asigura aflarea adevărului în cauză și, în acest sens, invocă Decizia nr. 21 din 18 ianuarie 2018, paragraful 70. Apreciază că, în ipoteza în care legiuitorul nu ar fi prevăzut un astfel de mecanism, folosirea acestor probe în cursul procesului ar fi
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
folosite și, astfel, să afecteze situația lor juridică. De aceea, blocarea posibilității folosirii acestor probe de atitudinea unui subiect procesual, care poate justifica un anumit interes, nu poate decât să afecteze unul dintre principiile fundamentale ale procesului penal, acela al aflării adevărului. Așadar, prin excluderea probelor clasificate din voința exclusivă a celui interesat, se poate ajunge la situația unei adevărate „imunități“ în fața legii penale în rândul inculpaților care nu optează pentru asistența sau reprezentarea judiciară oferită de avocați care dețin
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
acestora, ceea ce nu ar fi posibil în dosarele în care inculpații aleg să nu își desemneze un astfel de avocat - diferența de tratament juridic neavând nicio justificare obiectivă. Or, crearea unui statut privilegiat care contravine în mod vădit principiilor aflării adevărului și egalității în drepturi nu poate fi acceptată într-un stat de drept, o atitudine contrară fiind de natură să conducă la încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Constituție. ... 31. De asemenea, Guvernul apreciază că dispozițiile art. I
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
ca urmare a unei disfuncții de orice natură a sistemului judiciar. Curtea a reținut, totodată, că această răspundere poate fi limitată doar în cazul în care prin faptele sale persoana supusă măsurii a împiedicat/stânjenit ori a încercat să împiedice/ stânjenească aflarea adevărului, îngreunând/distorsionând activitatea organelor judiciare, sau a avut o conduită reprobabilă în contextul desfășurării procesului penal. Principiul fundamental care stă la baza răspunderii civile delictuale, conform căruia orice acțiune sau inacțiune care conduce la cauzarea în mod culpabil a unui
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
despre care judecătorul apreciază că ar putea conduce la periclitarea gravă a vieții sau a drepturilor fundamentale ale unei persoane sau la apărarea securității naționale, însă nu și la informațiile care nu au acest impact, dar care sunt esențiale pentru aflarea adevărului. Se susține că, în ceea ce privește această din urmă categorie de informații, accesul la probatoriu al părților și al persoanei vătămate este interzis, iar accesul apărătorilor este condiționat de dispoziția unei autorități administrative, iar nu de dispoziția instanței
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
în procesul penal, avocatul oricărei părți sau al oricărui subiect procesual principal are acces la întreg conținutul dosarului penal, dreptul de a consulta toate actele dosarului și de a cerceta mijloacele materiale de probă, asigurând buna desfășurare a urmăririi penale, aflarea adevărului și soluționarea, în mod just, a cauzei penale. Curtea a reținut, astfel, că exercitarea drepturilor anterior menționate îl așază însă pe avocat în poziția unui participant cu drepturi depline în activitatea judiciară. Pe de altă parte, Curtea a constatat
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
în care a intervenit joncțiunea procesual penală, întrucât existau legături substanțiale între acestea, exercitarea de către avocat a drepturilor anterior menționate - în temeiul mandatului de asistență și reprezentare - se poate transforma într-un obstacol pentru buna desfășurare a procesului penal, aflarea adevărului și corecta soluționare a cauzei penale. Deși este evident faptul că o componentă a dreptului fundamental la apărare o reprezintă posibilitatea luării cunoștință despre suportul probatoriu al acuzației formulate împotriva părții ori a subiectului procesual, prin studierea materialului de
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
scop real și justificat de protecția unui interes legitim privind drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sau siguranța națională, contrar dispozițiilor art. 21 alin. (3) și ale art. 31 raportat la art. 53 din Constituție. ... 135. Având în vedere necesitatea aflării adevărului în procesul penal și cerința explicită a Codului de procedură penală ca o persoană să fie condamnată în baza unui probatoriu care să îi demonstreze vinovăția dincolo de orice îndoială rezonabilă, Curtea a reținut, în Decizia nr. 21 din
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
procedură penală ca o persoană să fie condamnată în baza unui probatoriu care să îi demonstreze vinovăția dincolo de orice îndoială rezonabilă, Curtea a reținut, în Decizia nr. 21 din 18 ianuarie 2018, că orice informație care poate fi utilă aflării adevărului trebuie să fie folosită în procesul penal. Astfel, în cazul în care informațiile clasificate sunt indispensabile aflării adevărului, accesul la acestea trebuie să fie dispus de judecătorul cauzei atât acuzării, cât și apărării, altfel nu se poate discuta despre
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
de orice îndoială rezonabilă, Curtea a reținut, în Decizia nr. 21 din 18 ianuarie 2018, că orice informație care poate fi utilă aflării adevărului trebuie să fie folosită în procesul penal. Astfel, în cazul în care informațiile clasificate sunt indispensabile aflării adevărului, accesul la acestea trebuie să fie dispus de judecătorul cauzei atât acuzării, cât și apărării, altfel nu se poate discuta despre o egalitate a armelor și despre respectarea dreptului la un proces echitabil. Pe de altă parte, Curtea a
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
lege pentru efectuarea apărării în cursul unui proces. Aceste garanții pe care legea trebuie să le ofere oricărei persoane pentru a-și apăra drepturile sau a-și demonstra nevinovăția fac parte din principiile de realizare a justiției: principiul legalității, principiul aflării adevărului, principiul rolului activ al judecătorului în cadrul procesului. Or, chiar și în cazul angajării unui avocat ales, nu se poate realiza nicio apărare în această etapă, judecătorul fiind obligat să aplice dispozițiile art. 10 din Legea nr. 187/2012. ... 20
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
baza unor criterii obiective și rezonabile, cererea formulată de inculpat, întrucât, indiferent că recunoașterea învinuirii este totală sau parțială, ceea ce prevalează este existența unui proces echitabil, despre care nu se poate vorbi în măsura în care se neagă principiul aflării adevărului. Prin urmare, nu simpla recunoaștere a învinuirii, chiar și integrală, este determinantă pentru a se da eficiență unui proces echitabil desfășurat în limitele legalității și imparțialității, aceasta constituind doar o condiție procedurală, ci stabilirea vinovăției inculpatului cu privire la
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]