487 matches
-
există diferențe culturale și sociale semnificative în adoptarea unor ținute, atitudinea față de haine fiind un predictor puternic al utilizării acestora. Într-un alt experiment, aceiași autori au arătat că etnia reprezintă o variabilă care intervine în alegerea unor ținute, subiecții afro-americani (femei) fiind mai interesați de utilizarea hainelor pentru a atrage atenția și admirația subiecților de sex opus, comparativ cu subiecții americani de origine caucaziană (I.M. Ford și M.F. Drake, 1982, 193). Se pare că bărbații sunt atrași mai mult decât
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ani și cu statutul de celibatar, văduv, divorțat, fără serviciu sau casnic. Este interesant faptul că singurul studiu epidemiologic important realizat anterior, care a investigat corelațiile TAG (studiul ECA, aplicînd criteriile DSM-III), a indicat o frecvență mai mare la femei, afro-americani și persoane cu vîrsta mai mică de 30 de ani (Blazer et al., 1991). Datele discrepante referitoare la vîrstă ca factor de risc se pot datora diferențelor dintre DSM-III și DSM-III-R în privința criteriului duratei necesare a tulburării; adulții tineri sînt
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
culturii media și utilizează resursele istoriei, teoriei sociale, studiului comunicării și studiului cultural pentru elucidarea unora dintre sensurile și efectele formelor culturale populare. Exemplele variază de la filme care reproduc sau contestă ideologiile conservatoare din timpul epocii Reagan, pînă la cultura afro-americană, de la filmul lui Spike Lee la muzica rap, la imaginile și moda impuse de Madona. Iau în discuție, de asemenea, seriale TV populare, precum Miami Vice, MTV-ul, advertising-ul, spectacolul media cunoscut sub numele de "Războiul din Golf", lumile
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sau alte forme de muzică au exprimat, în mod tradițional, lupta și rezistența afro-americanilor. Literatura "neagră" a fost, de asemenea, o sursă de bogată originalitate care a făcut auzite vicisitudinile experienței afro-americanilor și cultura lor. Pe parcursul ultimei decade, noi voci afro-americane și-au făcut apariția pe tărîmul filmului, al culturii hip-hop, al muzicii rap și toate aceste incursiuni ale negrilor în cultura media vor constitui obiectul acestui capitol. Filmele lui Spike Lee În anii '80, Hollywood-ul s-a alăturat lui Ronald
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
neagră" (Guerrero 1993b)4. Mai mult, profiturile realizate de Spike Lee cu filmele sale de început, cele produse cu buget scăzut, i-au asigurat continuarea finanțării filmelor sale de mai tîrziu și au deschis drumul filmelor realizate de tineri artiști afro-americani în decursul deceniului nouă5. În studiul ce urmează voi examina estetica lui Spike Lee, concepția sa asupra moralei și politicii, susținînd faptul că strategiile sale estetice își trag seva din modernismul brechtian și că filmele sale sînt de fapt povești
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cînd un tînăr negru este ucis de poliție, mulțimea distruge pizzeria. Lee și-a propus să realizeze un film despre viața negrilor de la oraș, din punctul de vedere al acestora, și filmul său ne dezvăluie discursurile, stilul și convențiile culturii afro-americane, cu accentul pe naționalismul negrilor care afirmă specificitatea experienței lor și diferențele culturale față de direcția centrală a culturii albilor. Lee prezintă modul în care vorbesc, merg, se îmbracă și se comportă negrii, atrăgînd atenția asupra argoului, muzicii, gîndirii și stilului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
întrunesc toate aceste criterii, în aceeași măsură în care și operele lui Brecht și Lee le întrunesc, deși aș spune că filmele lui Lee conțin un amestec unic de forme culturale populare americane și modernism, trecute prin prisma experienței tipic afro-americane a lui Lee9. Astfel, susțin că sub aspect formal, opera lui Spike Lee este în acord cu aceste criterii moderniste și că strategiile sale estetice sînt apropiate mai ales de cele ale lui Brecht. Textele lui Lee tind să fie
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
determinante și alegerea altor forme de identitate. În ultimul timp, cultura media oferă din ce în ce mai multe resurse receptate pozitiv de către public, cum ar fi preluarea de către adolescente a modelului inspirat de Madona ori emulația, de și către negri, a eroilor culturali afro-americani ori aspirația celor din gruparea Yuppie de a se identifica cu profesorii din unele spectacole TV, cum ar fi "L.A. Low" cu scopul modelării propriei lor identități. Identitatea este astfel mediată de imagini produse în sfera mass-media, în timp ce imaginea și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
luptîndu-se să își creeze propriile identități. În general, Lee susține politicile culturale și nu luptele specifice mișcărilor și actelor politice. Filmele lui se concentrează asupra specificității oprimării afro-americanilor și a rezistenței acestora și prezintă un stil cultural și o identitate afro-americană distinctive ca pe constituenți cheie ai unei politici de identitate centrată pe afirmarea mîndriei negrilor și pe valorile culturii acestora. Astfel de politici culturale sînt valoroase în conștientizarea unor forme distincte de oprimare suferită de grupuri specifice și în transformarea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
forme privilegiate de rezistență la opresiune. Gospelul a apărut ca răspuns la sclavie, în timp ce blues-ul a răspuns la rasismul instituțional, ambele exprimînd astfel suferința produsă de opresiune și rezistența față de aceasta. Ragtime și jazzul s-au adăugat apoi experiențelor afro-americane, căutîndu-și un idiom muzical care să exprime suferința și bucuria, agonia colectivă și revolta individuală, dominația și rezistența. Pe măsură ce afro-americanii s-au mutat din sud în orașele industrializate din nord, ei au creat noi forme de muzică pentru a-și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
individuală, dominația și rezistența. Pe măsură ce afro-americanii s-au mutat din sud în orașele industrializate din nord, ei au creat noi forme de muzică pentru a-și descrie experiențele, producînd, printre alte forme, și rhythm and blues-ul. Muzica și cultura afro-americane erau adesea limitate la enclavele locuite de negri și erau răspîndite în primul rînd în interpretări live. În timpul anilor '50, R & B s-a transformat în muzică rock and roll și artiștii negri precum Fats Domino, Chuck Berry, Little Richard
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și negrii sînt "cool", demonstrîndu-le că și ei sînt ființe umane care meritau toate libertățile civile existente. Mare parte din rhythm and blues-ul negrilor care a migrat în rock and roll era un produs urban, al ghettoului, și cultura afro-americană a asimilat cu repeziciune muzica în textura vieții urbane. Radiouri, boxe, radiocasetofoane walkman și difuzoare de stradă transmiteau sunetele culturii negre mai întîi în ghetou, apoi în întreg orașul și peste tot în țară. Noile tendințe muzicale erau rapid asimilate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
repeziciune muzica în textura vieții urbane. Radiouri, boxe, radiocasetofoane walkman și difuzoare de stradă transmiteau sunetele culturii negre mai întîi în ghetou, apoi în întreg orașul și peste tot în țară. Noile tendințe muzicale erau rapid asimilate în idiomul muzical afro-american. Muzica reggae a furnizat atît sunete noi cît și o nouă politizare a muzicii. Rapperii negri din anii '70, precum Gil Scott-Heroh și Grandmaster Flash, au dezvoltat noi forme de muzică politică, articulînd experiențele oprimării și lupta din mediul urban
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
eficient montajul video cu muzica, generînd o bogăție complexă de efecte cognitive, vizuale și somatice. Rapul depinde și de virtuozitatea tehnologică, și de DJ, care manipulează sunetele electronice și este un membru important al grupului rap. Astfel, rapul combină tradițiile afro-americane orale cu o tehnologie extrem de sofisticată. Mai mult, sunetele rap sînt adesea sunete transgresive, care încalcă regulile proprietății și ale unui discurs acceptabil. Ele sînt adesea sunete dezordonate, cu zgomote precum cele produse de mașini de poliție, de elicoptere, gloanțe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
microfonul unul după celălalt. Unul dintre primele lucruri pe care le realizăm cînd ascultăm rap contemporan este modul în care acesta devine o formă de articulare a identității și a afirmării conștiinței de sine într-un mediu din ce în ce mai ostil față de afro-americani. Interpreții de rap atrag deseori atenția asupra lor și își folosesc muzica în scopul afirmării propriei identități. Această atitudine poate fi privită ca narcisistă și materialistă, ca urmare a vînzărilor record și a cîștigurilor materiale, însă ea constituie și un
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
lor și își folosesc muzica în scopul afirmării propriei identități. Această atitudine poate fi privită ca narcisistă și materialistă, ca urmare a vînzărilor record și a cîștigurilor materiale, însă ea constituie și un mod de autoafirmare într-un mediu ostil afro-americanilor. Interpreții de rap ne spun: Hei, sîntem aici! Ascultați ce avem de spus! Natura adesea colectivă a grupurilor rap, pe de o parte, schimbă accentul de pe individualism pe identitatea de grup, însă deseori afirmă atît identitatea individuală, cît și pe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
atitudine despre realitățile sociale contemporane și ceea ce este necesar să se facă pentru a găsi o soluție acestei probleme 34. Folosirea termenilor precum cel de "negrotei" și obscenitățile frecvente sînt indicii ale relațiilor violente și conflictuale dintre bărbații și femeile afro-americane, dintre negri și albi și dintre alte forțe sociale din cadrul ghettourilor tensionate în plină deteriorare ale fortăreței pe care o reprezintă America. Viața de ghettou este violentă și raperii insistă ca muzica și limba lor să articuleze pur și simplu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
muzicii lor. Videoclipurile cu muzică rap se desfășoară adesea în ghetouri urbane, unele aventurîndu-se în spații publice iconice mai familiare precum Los Angeles ori New York. Chuck D de la Public Enemy descria rapul ca pe un fel de CNN al comunității afro-americane, ca pe sursa de știri a acesteia cu privire la ceea ce se întîmplă în comunitate, la ceea ce simt ori gîndesc oamenii și la ceea ce se întrevede la orizont. Într-adevăr, albumele celor de la Public Enemy, Ice-T, Ice Cube și de la alte
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de culoare sub semnul celor oprimați de o societate albă rasistă. Totuși, Ice Cube și alți raperi fac uneori, în cîntecele lor, referiri batjocoritoare la americanii de origine coreeană și la alte minorități rasiale, restrîngînd mîndrul apelativ de "negrotei" la afro-americani, ca grup de identitate privilegiat. Și X-Klan și alte grupuri rap susțin un naționalism afrocentric care privilegiază viziunile pe tema unei națiuni negre. Într-adevăr, mare parte din muzica rap afirmă tendințele unei politici radicale a negrilor, pornind de la Malcolm
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Mai sînt și multe alte diferențe între diferite trupe în privința stilului, a ideologiei politice și a personalității. Însă competiția dintre trupe indică, de asemenea, și obiceiul de a nu-ți respecta oponentul, bazat pe unele jocuri și tradiții jamaicane și afro-americane și care este poate și o funcție a competiției acerbe dintre trupe. Există și o tendință printre diversele trupe de a deveni cea mai bună, deși raperii adesea vorbesc și în mod pozitiv unii de alții, așa cum Ice-T și-
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
faptul că rapul nu este o formă majoritar postmodernistă sau, mai curînd, nu este fundamental definit de faptul că unii interpreți îl folosesc în realizarea propriilor strategii estetice postmoderne. Desigur că rapul este o formă hibridă, combinînd elemente din tradiția afro-americană cu aspecte ale stilului contemporan, amestecînd voci umane și tehnologie, un sound original și extrase din media, muzică și zgomote discordante. Însă colajul și aspectele hibride sînt ele însele trăsături ale mișcărilor moderniste precum cubismul, suprarealismul, dadaismul și futurismul. Însă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în care muzica circulă și este răspîndită pe teritoriul comunităților antagoniste, fac din ele o formă contrahegemonică eficace. Pentru a descoperi vocile negre mai radicale și mai originale trebuie adesea să părăsim direcția principală din muzică. Mulți scriitori și poeți afro-americani nu sînt publicați în presa de renume, fiind obligați să apeleze la oficiile de presă alternative. Audre Lorde în cartea sa, Sister Outsider (1984) ne vorbește despre dificultățile pe care le întîmpină o feministă lesbiană de culoare în publicarea în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dificultățile pe care le întîmpină o feministă lesbiană de culoare în publicarea în presa de renume și mulți scriitori negri au fost nevoiți să apeleze la presa și la publicațiile alternative. Într-adevăr, există o gamă destul de extinsă de publicații afro-americane atît în interiorul cît și în afara curentului principal, care satisfac cererile unor grupuri marginale. Dar nu orice afro-american poate crea albume rap sau filme, ori poate scrie cărți, astfel că grupul de populație format din negrii obișnuiți își exprimă reacția față de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mulți scriitori negri au fost nevoiți să apeleze la presa și la publicațiile alternative. Într-adevăr, există o gamă destul de extinsă de publicații afro-americane atît în interiorul cît și în afara curentului principal, care satisfac cererile unor grupuri marginale. Dar nu orice afro-american poate crea albume rap sau filme, ori poate scrie cărți, astfel că grupul de populație format din negrii obișnuiți își exprimă reacția față de sistemul rasist al albilor într-o varietate de alte forme. Să emiți muzică la volum maxim prin
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
căile prin care cultura media reușește să furnizeze material pentru crearea de identități, să traducă discursurile politice existente și să formeze matricea culturală în limitele căreia trăim, suferim și murim. NOTE 1 Modul în care am ajuns să înțeleg cultura afro-americană se datorează în mare măsură lucrărilor lui Michael Dyson (1993a), Ed Guerrero (1993a și 1993b), Bell Hooks (1984, 1990, 1992), Mark Reid (1993) și Cornell West (1992a și 1992b) și discuțiilor cu Guerrero, Reid, West și cu colegul meu de la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]