669 matches
-
bucovineni erau de părere că, în 1848, când holera a bântuit foarte tare, "numai cu zeamă din spinul acesta [oamenii] au scăpat de moarte". Folcloristul S. Fl. Marian mai semnalează și opinia că, "în timp de holeră, e bine să afumi casele cu acest spin, căci astfel tot răul se depărtează de dânsele și holera nici nu se poate apropia". De holeră se mai afuma cu iarbă-mare. Altminteri, molima era alungată, informează Artur Gorovei, și înfigînd în parii gardului tidve de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Folcloristul S. Fl. Marian mai semnalează și opinia că, "în timp de holeră, e bine să afumi casele cu acest spin, căci astfel tot răul se depărtează de dânsele și holera nici nu se poate apropia". De holeră se mai afuma cu iarbă-mare. Altminteri, molima era alungată, informează Artur Gorovei, și înfigînd în parii gardului tidve de cai albi. Când izbucnea holera se afuma cu fălci de cal alb. În județul Suceava, la coleră (diareea gravă) se ungea tot trupul cu
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
tot răul se depărtează de dânsele și holera nici nu se poate apropia". De holeră se mai afuma cu iarbă-mare. Altminteri, molima era alungată, informează Artur Gorovei, și înfigînd în parii gardului tidve de cai albi. Când izbucnea holera se afuma cu fălci de cal alb. În județul Suceava, la coleră (diareea gravă) se ungea tot trupul cu usturoi pisat și se înghițeau trei căței de usturoi împreună cu trei fire de piper. În alte locuri, relatează G. Crăinicianu, se recomanda, în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
podeaua cârciumii. Așa e. N-am băut țuică ca aia niciodată, tac-tu era boier și meseriaș, le știa cu țuica, cu dichisul ei, cu toată - cum să zic? tehnologia. Și cu șunca le avea ca nimeni altul, n-o afuma el? Și, dacă n-o afuma, n-o făcea el cu usturoi și cu boia de-ți ploua În gură? Sandu Șpriț se lovește peste frunte și se uită către tavanul stabilimentului. Ba da, Gore, lasă-mă, că mă podidește
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
băut țuică ca aia niciodată, tac-tu era boier și meseriaș, le știa cu țuica, cu dichisul ei, cu toată - cum să zic? tehnologia. Și cu șunca le avea ca nimeni altul, n-o afuma el? Și, dacă n-o afuma, n-o făcea el cu usturoi și cu boia de-ți ploua În gură? Sandu Șpriț se lovește peste frunte și se uită către tavanul stabilimentului. Ba da, Gore, lasă-mă, că mă podidește plânsul șio cer pe-aia cu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
mari de aur n-umbra văilor adânci, Ele par suspinse-n nouri. Lângă foc străjerii-aruncă Pe pereții suri de piatră umbra lor fantastic-lungă. Armia doarme pe pajiști ridicate și sub stânci. {EminescuOpIV 138} Sub o stâncă lângă focul ce pereții îi afumă, Cesaru-i culcat pe paie, singur, cu-a lui grije numa; Sub el văile adânce pline de neguri și somn. El privea la focuri roșii și la stânci de umbră pline; Ca un clopot clar albastru și stropit cu mii lumine
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
roșă - un fulger Încremenit în nori. Cojocul l-anină El de cuptor... ciubote descalță și negrele-obiele, Cât două lanuri arate le-ntinde la focul Gheenei Să se usuce... Chimirul descinge și varsă dintr-însul Galbeni aprinși într-un vechiu căuș afumat de pe vatră, Mare cât o pivniță... -N patu-i de pîclă-nfoiată, Regele-ntinde bătrînele-i membre și horăește. Până-n fundul pământului urlă: peștere negre Și rădăcinile munților mari se cutremură falnic De horăitul bătrânului crai. Iară afară Vezi un ger bătrân și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
câteva coniace și sticle de trei sferturi asemănătoare popicelor, mai ales că însemnau, încă un moca fabulos pentru mine. Totuși ieșeam din comun, în timp ce toți se prosteau cu țigările, eu refuzam din răsputeri să intru în rândul lumii... să o afum, - De banii ăștia mai bine îmi luați o baterie în plus! Începusem să-i văd triplu, că atâția păream în atmosfera încinsă din cramă; mă simțeam completat și saturat pentru două luni calendaristice! Când am ieșit afară din Peșteră, Mimi
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
și expresii privitoare la „beție“ de la un popor căruia religia îi interzice în mod categoric consumul de spirtoase. Este vorba despre cuvinte cum sunt chef, chiolhan, mahmur, turlac, zaiafet, precum și de expresii ca a fura luleaua neamțului sau a se afuma cu luleaua. Amintesc că și tabietul fumatului vine de la turci, împreună cu o serie de cuvinte din această sferă semantică: lulea, tutun, ciubuc, imanea, narghilea (ultimele două, ieșite din uz). Originea îndepărtată a acestor cuvinte se află cel mai frecvent în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
dulce (dulcele este specific acestei tradiții). În afară de aceste patru mari tradiții, merită pomenită și bucătăria regiunii Hunan; păsările au aici o savoare deosebită: marinate îndelung cu sare, miere și mirodenii (dintre care nu lipsește coaja de mandarină), ele sunt apoi afumate deasupra unui foc de coji de nucă și, la sfârșit, carnea este prăjită cu boabe de susan. Putem vorbi despre tendință către exhaustivitate? Cum să nu?!5 Este suficient să precizăm că se mănâncă destul de frecvent și melci, labă de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
clipi, pe rând, cu câte o geană. „Tari-i diștept Pârvu... îi ca un om... numa nu vroghești!...“ Să nu uit, să-i pun ragila la gât asupra nopții... să nu uit... își zise el grijuliu. Pe Pârvu l-a afumat, de cățel, cu păr proaspăt de dihanie și nu se teme de lup... totuși, avea nevoie de ragilă. Luna nouă își arătase secerea pe cerul asfințitului. Toate în jur apăreau sub lucirea slabă de lună nouă și luceferi. Bătrânul, încă
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
angajat cu multe luni înainte, îi reaminti Nieve. Atunci cu ani înainte, zâmbi Lorelei. Oricum, atâta timp cât ești de acord, eu optez pentru aperitivul cu pastramă de somon - am gustat, e absolut fantastică; apoi, pentru felul principal, la alegere dintre ton afumat cu sos de curry verde - delicios -, cotlete de miel, legume și chilli sambai. Desertul e compus din fructe proaspete, urmate de petits fours - nu ne-am hotărât care, dar eu sugerez tartele cu banane, ciocolată, caise și kiwi. Cei de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
cu ajutorul unui glonț de 9 mm. Mi-am vârât cu neîndemânare o țigară În gura uscată și m-am așezat la masă, așteptându-i pe Haupthändler și pe fată să-și revină În simțiri. Am tras fumul printre dinții Încleștați, afumându-mi plămânii și fără să-l dau afară decât În mici cantități. Mă simțeam de parcă ar fi cântat cineva la chitară cu măruntaiele mele. Camera era mobilată sumar, doar cu o sofa uzată, o masă și două scaune. Pe masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
închisă cu un cap de mort și cu doi șerpi înnodați în față. În locul brațelor, alți doi șerpi. Iar în loc de picioare, gheare de acvilă. Văzînd-o, oricât de conchistadori vor fi fost spaniolii, zeița le va fi dat insomnii. Piatra era afumată cu esență de nopal în templul din Tenochtitlan și stropită cu sânge. Nu le-am putea reproșa oamenilor lui Cortes că n-au reușit ceea ce noi nu reușim după atâtea secole: s-o privim fără să ne cutremurăm. Statuia a
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
lui soție nu-l lasă să fumeze sus, îl trimite în bucătărie, dar, cum lui nu-i place să fumeze singur, de multe ori renunță la plăcerea sa sau coboară la mine, știe că eu nu-l gonesc, Ți-am afumat camera, observă și el, dar nu-i nimic, vii sus la noi până se aerisește, și eu mă grăbesc să deschid fereastra, nu-i prea frig afară, aproape seară, hai, vino! se ridică el sprinten din fotoliu, mergem sus, trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Antipa, partituri cu studii de Glinka, bariera de la Lizeanu, Gregorie Kaiybanda ăla de la P.A.R.M.E.H.U.T.U., spitalul de boli contagioase, Zoia și Șura, Fabrica de oglinzi, Moise Chombe, serile lângă Moscova, spărgătorul de gheață de la Balatonfüred, Moby Dick, geamurile afumate pentru eclipsa totală de soare, diftongi, triftongi, gardul de pe strada Țepeș-Vodă pe care cresc zorele albastre, criminalul de război Eichmann, timbrele lui Demeșco, bătălia finală de la parcul părăsit din 6 august 1961, vagonul-restaurant al trenului accelerat Pekin-Shanghai, „Elevul Dima dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
că în fața ușii n-ar fi chiar rău, când cari clisa de pe arie pe tălpi, zicea maică-sa, tot învârtind oalele în bucătărie: „clisă“ - așa zicea în loc de noroi și lungea vocalele, ca la același cuvânt, folosit pentru slănina pusă la afumat în bucătăria ei scundă și neagră de funingine. La Karl, Fritz și Mäxu, în locuința lor care arăta ca o cutie de lemn cu un rând de geamuri, nu eram tratat ca fiul unui fabricant, ci ca un puști oarecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
chei, privindu-i pe pescari reparându-și plasele și Încărcându-le În bărcile lungi și Înguste, pregătindu-se pentru pescuitul de noapte, apoi rătăciră Încoace și-ncolo pe străduțele Întortocheate, trăgând cu ochiul În șoproanele unde peștele se curăța, se afuma și se săra, și dând câte un bănuț copiilor desculți care se uitau la ei cu ochi mari din pragul caselor. Pentru gustul lui Henry, totul era parcă prea Încărcat de fum, de miros și de pește, dar Du Maurier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
și impulsuri, majoritatea regizorilor sînt născuți Între computere și copiatoare și filmați la naștere de tați emoționați pe casete de 8 mm HG, sînt digitali, au o școală de mare clasă, digitală, digitala pe care-o luăm și noi, cinefilii afumați de puzderia de fascicule laser, n-a mai rămas aproape nici unul care să nu te sperie cu tot felul de inovații, combinații, echipamente, efecte speciale, explozii, limba soacrei, extratereștri, prisme, jeturi fotonice de apă, tulumbe tehnicolore, microunde, flash-uri care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Suspin. Mai ales că „de la o zi la alta se Întîlnesc tot mai rar”. Bănuiesc că-i vorba de femei și bărbați. Nu e bine că se Întîlnesc tot mai rar. Face rău la reîncarnare. CÎntă Doinița, ciupind tandru coarda afumată de amărăciune a lirei sale poetice: „iar atunci cînd nu o fac, dialogul se Încheagă anevoie: Ceva nou? Aș vrea să-ți cumpăr o carte pe care ți-ai dorit-o, dar... nu-mi ajung banii! Dacă te duc la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
roșie toată de câtă boia de ardei iute avea presărată pe ea și fragedă ca roua, de cât fusese ținută la fum de lemn de prun Ținând-o el strâns în pumnul lui de apucător, îi ieșea osânza roșie și afumată printre degetele încordate, precum aluatul cel de grâu, ce crește în albia gospodinei Dar izbânda aceasta a lui nu a mers mai departe de atât, măcar că Enea Căpută n-a căutat să dobândească înapoi, ce i se luase din ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
aceasta, atunci s-a propus Enea Căpută, el singur, să-și scadă din porția lui de pâine, ca să-și însușească cinstit slănina lui Străilaș Deci: Enea Căpută știa el ce știa, fiindcă de la porcul lui era slănina și el o afumase și o meremetisise, la fum de lemn de prun, care-i dă o așa de bună aromă Atunci am luat de seamă cum răsare interes în ochii celorlalți și cum pironesc cu privirile bucățica de slănină, care tocmai trecea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
strânse relații și al unor interese și intenții embrionare, venise, serviabil și gentil, la unitatea de informatică, să-l transporte pe Vladimir la gară. Cum se întâmpla de multe ori și tot mai adesea, în timpurile din urmă, Nae era afumat binișor, încă de dimineață, acesta fiind și motivul pentru care nu sosise el însuși la volanul autovehiculului cu dublă tracțiune. O conducea fecioru-său, om de afaceri care, încă din perioada comunismului, scăpase ori (cum cultivau sârguincios clevetelile tradiționale românești) fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
a putut în sfârșit să fie fericit e ispititoare ca gândire; în realitate cât timp există viață în noi, fericirea, ca și nenorocirea ne urmăresc în bârlogul în care să zicem că am fi reușit să ne retragem și ne afumă la gura vizuinii cu atâta viclenie încît ne silesc să ieșim fără măcar să ne dăm seama că o facem. N-aș putea să spun că după dispariția Căprioarei m-aș fi hotărât să nu mă mai căsătoresc, dar îmi spuneam
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
la demonstrații, să aduc elevii înapoi. „Germanu’“ își trăia momentele de glorie, imediat după „Revoluție“. Un amestec savant de copii de diplomați, cântăreți și profesori universitari, combinat cu puțină bere și canabis, dădea toată măreția situației. Micii drăcușori întârziau, intrau afumați la ore, cântau Nirvana pe chitări în ultima bancă (de unde, după câteva minute, se ridicau și rotocoale de fum) și jucau diferite jocuri de cărți pe genunchi. Pierdeam zilnic câte 20 de minute din oră, dând afară recalcitranții și scoțând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]