1,233 matches
-
stare normală a sistemului, o stare care se reproduce pe măsură ce fantele interne care deviază sau se opun se compensează reciproc, iar rezultanta lor nu poate devia sistemul". Vezi și D.D. Chirițescu, Marin Băbeanu, Inflația din economia românească în tranziție, Editura Ager, Tg-Jiu, 2009, p. 35. 979 Pentru o analiză completă, vezi Richard G. Lypsei, K. Alec Chrystal, Economia pozitivă, Editura Economică, București, 1999, pp. 857-861. 980 "Inflation is always end everywhere a monetary phenomen". Vezi și Victor Jinga, Moneda și problemele
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
p. 41. 1007 Salariul real reprezintă puterea de cumpărare a salariului nominal. Se calculează ca raport între salariul nominal net și IPC. Sr = Sn/IPC * 100. Vezi și Dorel Dumitru Chirițescu, Marin Băbeanu, Inflația din economia românească în tranziție, Editura AGER, Tg-Jiu, 2009, p. 118. 1008 Vezi și Dorel Dumitru Chirițescu, Marin Băbeanu, Inflația din economia românească în tranziție, Editura AGER, Tg-Jiu, 1999, p. 117. 1009 John Kenneth Galbraith, Societatea perfectă, Editura Eurosong & Book, București, 1997, p. 33. 1010 Galbraith nu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și IPC. Sr = Sn/IPC * 100. Vezi și Dorel Dumitru Chirițescu, Marin Băbeanu, Inflația din economia românească în tranziție, Editura AGER, Tg-Jiu, 2009, p. 118. 1008 Vezi și Dorel Dumitru Chirițescu, Marin Băbeanu, Inflația din economia românească în tranziție, Editura AGER, Tg-Jiu, 1999, p. 117. 1009 John Kenneth Galbraith, Societatea perfectă, Editura Eurosong & Book, București, 1997, p. 33. 1010 Galbraith nu trebuie etichetat în grabă ca fiind un economist de orientare socialistă, mai stângistă, așa cum se întâmpla în școala pe care
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
arată că "Ideea este că orice politică monetară produce efecte de redistribuire" (Vezi Deflație și libertate, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2012, p. 62). 1015 Dorel Dumitru Chirițescu, Marin Băbeanu, Inflația din economia românească în tranziție, Editura Ager, Tg-Jiu, 1999, p. 121. 1016 www.mises.ro 1017 Ibidem, p. 5. 1018 Deschidem o discuție sumară despre proprietate în acest context în care Hoppe folosește termenul. Vom spune că există proprietatea asupra bunurilor și mărfurilor, proprietate asupra fabricilor, dar
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sminteală financiară, Editura Publica, București, 2012, pp. 302-303. 1024 Ibidem, p. 302. 1025 Paul Heyne, Modul economic de gândire, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1991, p. 319. 1026 Dorel Dumitru Chirițescu, Marin Băbeanu, Inflația din economia românească în tranziție, Editura Ager, Tg-Jiu, 1999, p. 136. 1027 "Inflația este un dezechilibru economic ce se poate ivi cu tensiune, amploare și durată reduse și într-o economie socialistă... Teama că unele produse ar putea lipsi sau că prețurile s-ar putea urca, produce
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și politica monetară, Editura Enciclopedică, București, 1996, p. 11. 1032 Cornelia Petreanu, Niculae Petreanu, "Dezechilibrele monetare și riscurile inflaționiste", în Tribuna Economică, nr. 24/1991, p. 39. 1033 Dorel Dumitru Chirițescu, Marin Băbeanu, Inflația din economia românească în tranziție, Editura Ager, Tg-Jiu, 1999, p. 13. 1034 Ibidem. 1035 Constantin Ionete, Criza de sistem a economiei de comandă și etapa sa explozivă, Editura Expert, București, 1993, p. 87. 1036 Platon, Legile, Editura IRLI, București, 1995, p. 45. 1037 Este vorba despre un
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
1040 Mircea Bulgaru, Dreptul de a mânca, Editura Economică, București, 1996, p. 51. 1041 Costin C. Kirițescu, Idei contemporane în acțiune, Editura Enciclopedică, București, 1996, p. 35. 1042 Dorel Dumitru Chirițescu, Marin Băbeanu, Inflația din economia românească în tranziție, Editura Ager, Tg-Jiu, 1999, p. 53. 1043 Elena Pelinescu și Mihaela Ionescu, în lucrarea "Definirea fenomenului inflaționist prin prisma teoriilor economice" (în volumul Inflația în România, Editura Expert, București, 2003, p. 11) intuiesc existența unei inflații de fond, sau de bază, specifică
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
vol. 20, Editura Politică, București, 1964, p. 101. 1164 Hobbs arată că: "Natura i-a făcut pe oameni într-atât de egali în ceea ce privește facultățile trupului și ale minții, încât chiar dacă putem găsi uneori un om vizibil mai puternic sau mai ager la minte decât altul, când le punem pe acestea la un loc, diferența între oameni nu este atât de mare încât vreunul să poată revendica pentru el însuși, pe acest temei, un avantaj pe care altul să nu-l poată
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
a semăna (seminare), a treiera (tribulare), a secera (sicilare), a măcina (machinare), a culege (colligere); plante agricole: grâu (granum), secară (secale), orz (hordeum), alac (alia), parâng (exclusiv local), mălai, spic (spicum), neghină (nigellina), pământ (pavimentum), câmp (campus), arie (area), agru (ager), falce (falcem); unelte agricole: jug (jugum), furcă (furca), secere (sicilis), aratru-plug (aratrum). În viticultură: vie (vinea), viță (vitea), poamă (poma), must (mustum), vin (vinum), vinaț (vinaceus), coardă de viță (corda), beat (bibitus), bețiv (bibitivus), a îmbăta (imbibitare). Termeni în grădinărit
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
târziu, prin 1861. Alte trei episoade, din corpul unui al doilea volum - anunțat, însă neapărut - sunt publicate în „Familia” din Pesta (două în 1869, al treilea în 1879). Călător pasionat, C.-D. descoperă lumea cu încântare și deseori cu voluptate. Ager și uimitor de receptiv, înclinat spre reflecția morală, el are totodată gustul observației sociale, făcând subtile disocieri de psihologie comparată. Îl interesează totul, dar știe să desprindă esențialul și ochiul lui sesizează numaidecât, într-o priveliște sau alta, accentul caracteristic
CODRU-DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286319_a_287648]
-
de la Versailles sau cele văzute de Brantôme prin gaura cheii, sau cele adunate de Proust printre bârfelile, intrigile și vanitățile snobilor și mondenelor din saloanele cu lume obosită de trândăveli și de viții”. Amintirile lui B. vădesc o personalitate iscoditoare, ageră, dotată cu o „curiozitate avidă și malițioasă”, cu „limbă rea”, și „gură spartă”, uneori chiar „nespălată” (unii intimi i-au reproșat că anumite pagini ale sale amintesc de Vitellius), însă nu pătimaș, invidios sau răzbunător. Știind ce „presă” are între
BELDIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285683_a_287012]
-
familie, de viața scriitoricească, teatrală și cazonă. Evocările sunt susținute de un patos reținut, de vervă și umor, portretele beneficiază de tușe rapide și decise. Pentru istoria literară, deosebit de importante sunt amintirile privitoare la Urmuz. Portretistul dispune de un simț ager al observației și de capacitatea de a surprinde esențialul unei existențe. Notațiile includ, fără ostentație, calități și defecte omenești, oferind deseori date inedite asupra unor personalități care au decis destinele teatrului românesc sau ale literaturii naționale. Considerarea critică a operei
CIPRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286273_a_287602]
-
îmbinau nobila prestanță a străbunicului nostru Norbert și solemnitatea faraonică a lui Stalin -, un bătrân cu barba de omăt, așezat la o masă luminată trist de un sfeșnic. Vestea ne-o dăduse bărbatul de vreo patruzeci de ani, cu ochi ageri și aer hotărât, care apărea în fotografiile din cele mai vechi albume ale bunicii. Acostând în barcă la zidul unei clădiri, el proptea o scară și se cățăra spre o fereastră de la etajul întâi. Era Vincent, unchiul Charlottei și reporter
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
BORZEȘTI de Eusebiu Camilar Ștefan cel Mare Îndrăgise plaiurile Moldovei Încă din copilărie. Îi plăcea să se joace cu copiii răzeșilor. Toți Îi spuneau Ștefăniță sau Ștefănucă, și era bucuria lor când venea prin părțile Trotușului. Mic, Îndesat, sprinten și ager, nu-l putea nimeni Întrece În aruncarea săgeților către ulii. Avea ochi albastri, părul inelat. Purta și zale ușoare, și niște pinteni frumoși. Așa Îl aducea părintele său, Bogdan-Voievod, dinainte, pe șa, arătându-i frumuseți și bogății pe Întinsurile patriei
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
pare c-a Înaintat. Dar Buzescu Preda vede cu durere, Floarea românimii ce pe vale piere. Trece Înainte pe un cal În joc Ce varsă din ochi-i flacără de foc. Iată că nepotul hanului tătar Trece pe-un sălbatic, ager armăsar, Unde se arată pe Întinsa vale, Prin oștirea noastră Își deschide cale. Iar Buzescu Preda, cum Îl Întâlni, Îi ieși-nainte și-astfel Îi vorbi: Dacă nu ți-e frică, și-ai credință-n tine, O, tătare! Vino să
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
mică Și lovind pe Preda, pavăza Îi strică. Dar el cu măciuca astfel Îl lovi, Încât deodată căzu și muri. Iar după aceasta, oastea românească Pleacă și Învinge hoarda tătărască. versuri de D. Bolintineanu Cuvinte: floarea românimii = tineri ostași români; ager armăsar = cal iute; pavăză = scut, apărătoare din metal; hoarda tătărască = o ceată de tătari Înarmați. CÂNTECUL LUI MIHAI VITEAZUL Mihai Viteazul a fost domn al Țării Românești. În fruntea armatelor sale, el a reușit, pentru prima dată, să unească cele
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
ai fost copilul, preaînalțate Doamne. O, ochii mei, ce oare nu-ngheață ei sub frunte, Căci nu or să mai vadă pe dulcele meu fiu. Dar un Dumnezeu cere ca sluga lui vitează Să-i vie înainte: cu ochiul încă ager, Cu brațul încă tare, cu-umărul încă, tare, Ca crucea lui cea neagră s-o poată el purta. Copilul meu, stăpâne... te binecuvântez, Întinde iar moșia la vechile-i hotară Și visul vieții tale să fie-al nostru vis... Rămâi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
inițiativa Imperiului despotic al țarilor, a trebuit să fie în opoziție, în unele părți măcar, cu "bătrînele și bunele datini" ale țării precum zicea Matei Basarab. Cronicele amânduror țărilor ne-o spun limpede: La început tot pământul țării domnesc era" ager publicus, indiviziunea. Acest pământ se împarte între ostașii cuceritori, gentes, moșneni sau răzeși, între căpitanii lor - boieri - și restul rămâne pământ domnesc. Moșiile cari se dau boierilor li se dau cu privilegiul de-a le coloniza cu ce condiții vor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
putea lua cu sine puțina avere ce-o posedă; căci acolo nu li-i permis celor mari, ca la romani, de-a asupri nepedepsiți pe cei mici (Una et consentiens illic Romanae plebis oratio, ut liceat eis vitam, quam agunt, agere cum barbaris. Et miramur, si non vincuntur a nostris patribus Gothi, cum malint apud eos esse quam apud nos Romani? Itaque non solum transfugere ab eis ad nos fratres nostri omnino nolunt sed ut ad cos confugiant, nos relinquunt ). Nimeni
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ar putea lua cu ei puțina avere ce-o posedă. Căci acolo nu li-i permis celor mari, ca la romani, să asuprească pe cei mici. (Salvianus: Una et consentiens illic Romanae plebis oratio, ut liceat eis vitam, quam agunt, agere cum barbaris. Et miramur, si non vincuntur a nostris partibus Gothi, cum malint apud eos esse quam apud nos Romani? Itaque non solum transfugere ab eis ad nos fratres nostri omnino nolunt; sed ut ad eos confugiant, nos relinquunt. ) ["BIZANTINUL
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
poate că el e primul de care trebuie să ne ferim. 18. În urmă cu câteva zile, oamenii tăi au terminat de înălțat acoperișul templului. Este acum o construcție înaltă, sprijinită pe cincizeci și patru de trunchiuri groase. Cei mai ageri au fixat, ajutîndu-se de niște ace mici de fier, împletitura de frunze uscate care vă folosește acum de acoperiș. În centrul Templului se află izvorul, din apa căruia beți cu toții și vă simțiți mai aproape de Ustin și de Dumnezeu. E
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
timp la această chestiune. N-aș vrea să o pun în pericol nici pe Xentya, nici pe copilul ei, și nici chiar liniștea noastră. ― Așa e, Stin, se auzi din mulțime vocea lui Murrelius, despre care toată lumea știa că e ager la minte și că îi plac paradoxurile. Fiindcă, uite, acum avem cu toții un pașaport de ieșire. Cine mai face un copil... ― Să dea Sfântul Augustin cel Nou să avem cu toții un asemenea permis de trecere, strigă Stin. ― Păi, Augustin ăla
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
răspund la întrebarea asta, spuse într-un târziu Maria. ― Atunci poate îmi spui de ce te-ai ascuns. ― N-am vrut să mă vezi. ― Știi bine că ochii mei văd la fel de bine noaptea ca și ziua și că sunt mult mai ageri decât ai unui om normal. Știai că te-am văzut. Îți amintești când stăteam pe metereze și mă puneai să privesc albinele din florile Cîmpiei? Nu cred că puteai să uiți atât de ușor momentul ăla. Da! Nu aveam cum
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
purta o uniformă simplă, lipsită de însemne, care îi scotea în evidență trupul atletic. A ieșit chiar mai bine decât mă așteptam. - Te-ar fi putut descoperi în spatele ușii aceleia, mormăi Barna. Atunci ar fi trebuit să fiu mult mai ager de mână decât cu nefericitul acela de Alterna. - De ce îi spui așa? S-a sacrificat ca un erou, pentru o cauză... - Pentru o cauza pe care eu unul doar cu greu o pot deosebi de o reprezentație de teatru, protestă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
momentul acela sistemul nostru de conducere se va nărui și vom acționa haotic." Oksana Bint Laesia - Introducere în studiul Regulamentului canonic 22. N'GAI LOON COBORÎ din navetă cu mișcări încete, ca să nu-i sperie pe soldați. Ochii săi, încă ageri, prinseseră înainte de aterizare, undeva în spatele lui, imaginea vagă a unui nor ușor de praf, semn că quinții lui erau pe aproape. Nu avea rost să facă vreo mișcare care să provoace clonele. - Cine spui că ești? auzi Maestrul o întrebare
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]