615 matches
-
aproape zece ani în deplină armonie. Întâi a murit ea, la scurt timp și el, tatăl băiatului. În felul acesta Ștefan Căpiță, actualul proprietar, pe atunci tânăr căsătorit și tătic a două fetițe, s-a trezit stăpân absolut pe averea agonisită de cei doi Arcașu: senior și junior. Era el isteț în felul lui. Îi umbla mintea. Pe timpul "Răposatului" a fost când primar, când secretar de primărie, iar după evenimentele din 89 s-a înfipt în Asociație. Acum are o funcție
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
care-l purtăm și nici din cauza felului nostru de trai, este de datoria voastră să vă dați silința, ca nu cumva, pedepsind pe nedrept pe cei care nu pot fi vădiți de învinuirile pe care li le aduceți, să vă agonisiți pedeapsă, cu judecata voastră (...) Suntem învinuiți că suntem creștini, dar a urâ ceea ce este bun, nu este un lucru drept”. 2. Propovăduirea învățăturii creștine a fost un mijloc pentru aducerea la creștinism a credincioșilor. Această propovăduire pendula între curajul vorbirii
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
prin 1958). Despre originalul său muzeu mergând vestea în țară, au scris mai mulți jurnaliști, unii anume veniți din capitală , să-l vadă. Astfel a fost reporterul George Dorin, autorul articolului: „ într-o viață de om, învățătorul Costache Buraga a agonisit, în Dăneștii Vasluiului, un muzeu sătesc de o bogăție uluitoare”, apărut în revista „Flacăra” din 28 aprilie 1978 și în care făcea o descrie plastică a locului . Intrând în sat îi aflai adresa de la săteanul Constantin P. Tăbăcaru, care îi
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de la cotidiene importante i-au trecut pragul, ziariști care au fost profund impresionați de valoarea muzeului dar și de valoarea omului Buraga. Astfel în aprilie 1978 apărea în revista Flacăra articolul „într-o, viață de om, învățătorul Costache Buraga a agonisit la Dăneștii Vasluiului, un VINA Tata era un om sever iar noi copiii îi știam de frică. Pentru orice năzbâtie pe care o făceam eram foarte aspru pedepsiți. Necazul era că tata aplica o regulă pe care n-o înțelegeam
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
luat toată buna dispoziție. Mărturie despre Costache Buraga Prin aprilie 1979 pe când răsfoiam un număr al revistei ,,Flacăra“, condusă de Adrian Păunescu, am descoperit un articol semnat de G. Dorin intitulat ,,într-o viață de om, învățătorul Costache Buraga a agonisit, la Dăneștii Vasluiului, un muzeu sătesc de o bogăție uluitoare“. O întregă colecție de obiecte legate de arheologie și etnografie. Ba mai mult, am fost impresionat și de faptul că era inventator. După cum pretindea, ar fi inventat o mașină de
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
anapoda. Se adună ,, mărturii despre oamenii care de mult nu mai sînt“. ,,Dăinuiri dăneștene “ are un loc aparte, numai al ei, între cărțile anului 1977. Nicolae Turtureanuscriitor Flacara 20 aprilie 1978 într-o viață de om, învățătorul Costache Buraga a agonisit, la Dăneștii Vasluiului, un muzeu sătesc de o bogăție uluitoare După lungi ocoluri ale șoselei modernizate printre dealuri, în apropierea satului Dănești, intrăm pe drum de țară pietruit și înclinația pantelor pe care le urcăm cere răbdarea vitezei întîi. Curînd
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de fondare, din 26 iulie 185574, se menționează: "...N-am socotit de prisos a întoarce a Noastră părintească luare aminte și asupra amarilor suferințe ale celor săraci ce au ajuns la slăbiciunea bătrâneților și nu mai sunt capabili a-și agonisi zilnica hrană. Ne-au determinat dar a fonda un ospiciu pentru săraci, bătrâni și infirmi, mai vârtos că prin asemeni așezăminte să vor înlesni și măsuri pentru stârpirea necuviinței cerșetorilor de prin ulițe". Scopul era, evident, de asistență socială. (Știm
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
care le trăim. Și de nicăieri o dezavuare, o rupere vehementă și publică de isprăvile bandelor ucigașe de sectanți sanguinari. Nebunia organizată împotriva noastră a cuprins târguri și orașe și sate. Frații noștri își părăseau copii bolnavi, părinți bătrâni, averi agonisite cu trudă... În nenorocirea lor ar fi avut nevoie de un cuvânt bun, măcar de o fărâmă de milă. Sprijin cald și un cuvânt înțelegător, fie numai sentimental, ar fi fost primit cu recunoștință. Li s-au servit numai gloanțe
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
din sat energia sălbatică / a nopților de mai. O servitute cumplită mă leagă de cuvintele lui care-și hăuie-n mine cortegiile de păstori" (Animal tânăr, ochiul). Consecvent sieși, el îngrijește cuvintele "tot după legea ogorului"; analogiile sunt clare: "Am agonisit la fel: voi un petic de lut eu un pumn de cuvinte" Poem negru cu Ion (II). Nu tăietura geometrică a versului încântă, ci moștenirea unor suflete tari: "Cum să smulg satul din leșinata poză a idilicului? (...) / Ducă-se dracului
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
a reprezenta un principiu de duioșie, inteligență și milă, de a aduce pe lume copii, de a spăla scutecele și de a coase nasturi, funcția tatălui se rezumă la aceea de a reprezenta un principiu de autoritate și de a agonisi câștiguri, limitându-ne la asemenea imagini sărace, nu vom ajunge departe în înțelegerea existenței și rosturilor constelației familiale. Cele mai multe dintre răspunsurile subiecților chestionați dovedesc o înțelegere realistă și matură a raporturilor și funcțiilor membrilor cuplului familial. Iată câteva dintre acestea
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
încerca să-l alunge în zadar din minte. Așa că aștepta răbdător să fie lingușit de boieri pentru că avea scoase la mezat câteva isprăvnicii și moșii... Acești ranchiunoși și becisnici erau mușterii lui cei mai statornici. În lăcomia lor fără de margini, agoniseau felurite dregătorii și proprietăți chiar dacă nu le erau de niciun folos. Se împopoțonau cu diverse zapise domnești ce mărturiseau despre multele lor moșii și isprăvnicii 55. Tronul și chiar capul lui vodă depindeau de grăsimea peșcheșului. Trebuia să-l facă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
lua (2); mașină (2); mere (2); muncă (2); nevoi (2); a obține (2); parte (2); a pierde (2); prieteni (2); primi (2); proprietar (2); sărac (2); scop (2); a stăpîni (2); timp (2); -; abține; achiziționa; acum; adă; a aduna; aer; agonisi; ai; ajutor; alegere; amintiri; apă; n-are; nu are; aură; avar; avariție; avea; n-avea; avuții; ban; banii; bine; biscuiți; bomboane; bucium; cal; caracter; carte; a cere; chibzuit; cînd; cîștig; covor; a dărui; decizie; a defini; deloc; dețin; deținut; dispoziție
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); îmbogățire (2); învățat (2); înțelege (2); înțelegere (2); înțelepciune (2); memora (2); mulți (2); ochelari (2); plictiseală (2); a reciti (2); a redacta (2); relaxa (2); a scrie (2); scris (2); studiu (2); ziar (2); a acumula; acumulare; aer; agonisi; aprofundare; artă; auzi; aventură; aventuri; banc; boboc; bogăție; caiet; cartea preferată; călători; a călători; ceva; a citi; cînta; compune; conspecta; a controla; culege; a cultiva; a se cultiva; cultivat; cultura; curs; dar; delecta; depresie; descifra; a descoperi; dezvolta; a se
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); greu (2); încrederea (2); Las Vegas (2); loteria (2); mașină (2); merit (2); nimic (2); pierdere (2); poker (2); premii (2); un premiu (2); satisfacție (2); șansă (2); tot (2); valoare (2); venit (2); veselie (2); acum; a acumula; agonisește; agonisi; altădată; a amăgi; apare; apreciat; aproba; ață; avuție; ban; banii; bucurii; bun; bunăstare; cadouri; campionat; cărți; ce?; cîștiga; cîștigător; coborî; comerț; competiții; la concurs; a cuceri; cumpăra; cunoștințe; curiozitate; a da în bară; dar; dăruim; demnitate; deține; a deține
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
greu (2); încrederea (2); Las Vegas (2); loteria (2); mașină (2); merit (2); nimic (2); pierdere (2); poker (2); premii (2); un premiu (2); satisfacție (2); șansă (2); tot (2); valoare (2); venit (2); veselie (2); acum; a acumula; agonisește; agonisi; altădată; a amăgi; apare; apreciat; aproba; ață; avuție; ban; banii; bucurii; bun; bunăstare; cadouri; campionat; cărți; ce?; cîștiga; cîștigător; coborî; comerț; competiții; la concurs; a cuceri; cumpăra; cunoștințe; curiozitate; a da în bară; dar; dăruim; demnitate; deține; a deține; dragoste
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
5); repede(5); serviciu(5); activitate(4); chin(4); efort(4); plăcere(4); sudoare(4); bogăție(3); cîștiga(3); a face bani(3); în echipă(3); greutate(3); mereu(3); obosit(3); odihnă(3); odihni(3); responsabilitate(3); acasă(2); agonisi(2); albină(2); birou(2); conștiincios (2); dormi(2); echipă(2); a face(2); a face ceva (2); familie(2); frumos(2); gospodar(2); lene(2); lucru(2); masă(2); meșteșugări (2); mișcare(2); ocupație(3); pasiune(2); pămîntul (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); obiect (2); omenia (2); opri (2); posesie (2); proprietate (2); a rămîne (2); restul (2); secrete (2); a strînge (2); taină (2); pe tine (2); tot (2); tradiții (2); tradiție (2); un secret (2); veșnic (2); -; acasă; acolo; acțiune; agonisea; agoniseală; am; aminte; o amintire; amînări; anchetă; aparține; aprecia; apreciere; aproape; are; aripă; artă; ascunde; atașare; atenție; ating; aur; averea; avuție; beci; bogăție; bravo; bucuria; capacitate; carte; cartea; casa; casă; o casă; cenzură; chitră; cimitire; colecta; colecționar; colecționist; comoara; compot
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
puternic (8); apucă (7); avere (6); curățenie (6); îmbrățișa (6); prinde (6); tot (6); economisi (5); împrăștie (5); pumnul (5); a sugruma (4); curea (4); doare (4); forță (4); lua (4); mere (4); putere (4); strîns (4); a acumula (3); agonisi (3); agonisire (3); colecționar (3); dragoste (3); economie (3); gît (3); gospodar (3); haine (3); iubire (3); închide (3); leagă (3); lumina (3); a păstra (3); roade (3); strivi (3); sugruma (3); la piept (3); apropiere (2); apuca (2); ață
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a așeza; a avea nevoie; a avea; a colecționa; a culege; a cuprinde; a da drumu; a da mîna; a îmbrățișa; a înșira; a părăsi; a pleca; a rupe; a sufoca; a ști; acțiune; acumula; acumulează; aduce; adunare; afecțiune; agoniseală; agonisește; apasă; apă; apropia; ars; arunca; aruncat; ascunde; atenție; atingere; avut; avuție; balon; bani la pernă; banii; bate; batic; bănuți; bărbăție; bine; bogății; buze; cabinet; caiete; călare; căldură; cărți; căpșune; cheltuie; chibzuință; chibzuit; cireși; claustrofob; colecții; colțunii; compulsie; condensează; culegător; cuprins
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cîștiga (2); cumpăr (2); evreu (2); face (2); fier (2); flori (2); gogoși (2); inutil (2); înstrăinează (2); marketing (2); mașina (2); mult (2); negocia (2); obiecte (2); orice (2); schimbă (2); tarabă (2); trădător (2); țara (2); adă; agent; agonisește; n-am ce; animale; apartament; are; artă; avere; ban; bijuterii; bișniță; bișnițar; bogat; bogăție; brac; brînză; bunăstare; bunătate; carte; cartea; cărți; case; ce poate; ceapă; ceda; cheltui; cheltuieli; chestii; circulație; cîștig; cîștigă; combinații; comercial; comercializa; comerciantă; contrabandă; convinge; cost; cota
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); nu dă (2); dezamăgire (2); egoism (2); generos (2); Hagi Tudose (2); hoț (2); ieftin (2); lăcomie (2); Machidon (2); milos (2); nefericit (2); nimic (2); omul (2); snob (2); strîngător (2); tîmpit (2); ține (2); ursuz (2); afurisit; agonisește; n-are bani; nu are soveste; amic; Andreea; aproape; arian; arogant; avans; avar, ștrengăreț; avariție; avere; avid; avuție; avuții; băiat; Balzac; de bani; bănuț; bărbat; benevol; bogății; boier; bomboane; bun la suflet; bunel; bunelul; bunici; bunicul; calculat; cașcaval; căpos; cerșetor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
da lui Rim satisfacție." Pactul nou, acceptat din necesitate, dă Linei iluzia unei consolidări a instituției mai șubrede, căsnicia, și este un sacrificiu inevitabil: "A fost ideea lui Rim, care vrea cu orice preț să fie proprietar. Tot ce am agonisit o viață (...). Nu mai e primejdie să ne mai despărțim, acum la bătrînețe. Rim s-a făcut mai de înțeles..." (s. n.) Ca și portretul, decorul spațial se exprimă redundant, repetitiv la distanță în text, focalizator. Romanul îl solicită ca substitut
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
lu și tă, de om în toată firea, să nătos“, semnă tu ra nu s-ar fi putut face dacă „ar fi fost bolnav și fără minți“. În același timp, tatăl, ca un stăpân de plin pe ale sale și agonisite „cu su doa rea și osteneala sa“, a știut ce face, că de n-ar fi avut de unde, nu ar fi dat. Așa dar, și această acuzație cade. Măritișul trebuie să aibă loc în orice condiții, căci în joc este
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să intre în casă“, susține acesta cu regret. Dincolo de toate aceste inconveniente fizice, apar cele economice: bani cheltuiți pentru întreținerea femeii bolnave, pentru leacuri, acatiste, rugăciuni, slujnică, plus incapacitatea ei fizică. Șărban își pledează cu disperare cauza deoarece tot ce agonisește se risipește ca vântul fără să știe pe ce, soția lui nefiind capabilă nici măcar să judece. Mila îl îndeamă să aștepte și să spere, dar ajuns la pragul cel mai de jos al sărăciei și al disperării, când „nici sânge
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
încă se recomandă: "Toată lumea știe că trebuie căutate rădăcinile lui adânci și acolo trebuie aplicat remediul. Pentru a reține pe țăran la țară, trebuie ca viața lui acolo să fie posibilă; trebuie să fie pus în poziție de a-și agonisi traiul în mod sigur și larg. Trebuie să găsească și la țară asigurarea libertății lui; să aibă și el parte de o justiție și o administrație bună, să fie apărat de exploatarea cămătarilor, a slujbașilor necinstiți și a deținătorilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]