569 matches
-
aceleași”, „Liberalul”, 1946, 135; Ștefan Popescu, Premiul Editurii Cultura Națională 1946, ORT, 1946, 13-14; Petre Gheață [Alexandru Paleologu], Mihai Fărcășanu, „Glasul patriei”, 1964, 9; Piru, Panorama, 383-386; Tina Cosmin, The Flight of Andrei Cosmin, Londra, 1972; Andrei Brezianu, Odihnind, acum..., „Agora” (Philadelphia, SUA), 1987, 1; D.Z. [Dinu Zamfirescu], Mihail Fărcășanu, „Dialog” (Dietzenbach), 1987, 77-78; Ierunca, Subiect, 72-78; Negoițescu, Scriitori contemporani, 461-464; Emil Manu, Propunere pentru o reeditare: „Frunzele nu mai sunt aceleași”, ALA, 1995, 251; Reuben H. Markham, România sub
VILLARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290574_a_291903]
-
cititor le rescrie În conformitate cu propria sa grilă de lectură. Respectiva lectură personală poate să Îmbrace forme mai violente atunci când este vorba despre opiniile exprimate În cetate. Și aceasta, pentru că spațiul public nu este populat numai cu Înțelepți. Putem Întâlni În agora numeroși indivizi inteligenți și cu bun-simț (e posibil ca aceștia să fie chiar În majoritate), dar care, de obicei, traversează piața În grabă și În tăcere; ei sunt o prezență mult prea discretă. Tot acolo hălăduiesc Însă și semenii noștri
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
operațiunile de bursă, în care raportul cerereofertă va fi determinant. Dezvoltarea schimburilor comerciale a condus la necesitatea stabilirii unor reglementări stricte privind uzanțele de comerț, care aveau drept scop facilitarea și asigurarea siguranței schimbului „valorilor negociate”. În Grecia antică, în Agora, negustorii și comercianții realizau tranzacțiile într-un anumit loc , cunoscut sub numele de Emporium. După căderea Imperiului Roman, a trecut peste un mileniu până la reapariția ideii de realizare a unor întâlniri permanente în cadrul marilor târguri de mărfuri, care erau concentrate
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
limitele capacității sale de acțiune? El întreabă: Aristotel pleacă așadar de la o lucrare pre existentă ca țel suprem al activităților umane. De aici derivă el și capacitățile umane necesare pentru atingerea acestui țel”<footnote id=”10”>Aristotel - Statul Atenian, Editura Agora, Iași, , 1992, pag 34 <footnote>. O altă procedură pleacă în sens opus, de la analiza capacităților umane, pentru a deriva din acestea țelul. În primul caz, capacitățile sunt derivate din lucrarea predată; în cel de-al doilea, capacitățile umane sunt măsurate
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
a plecat în fața filosofului, deschizîndu-i o carieră politică. Dar un om care a citit și socotit o viață întreagă în umbra templelor reci, care a stat de strajă la răsăritul tuturor planetelor, nu se putea împăca deloc cu clevetirile din Agora, cu gălăgia din port sau cu intrigile invidioșilor. Iși vându casa părintească și pământul. Strânse aurul, o luă pe bătrâna mamă și plecă tocmai în Grecia mare, la Crotone. Acolo a inițiat o școală, în care tinerii aristocrați învățau tainele
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
elită fundată exclusiv pe merit și nu pe criteriul reproducerii filiale sau a alianțelor genetice 5. Astfel, elita intelectuală ca un corp constituit, legat de stat, este datoare să apere nu numai ordinea simbolică, ci și tot ceea ce ține de agora - angajarea asumată a intelectualului în viața cetății. O elită intelectuală este, în același timp, și expresia unei generații care se plasează în timpul scurt al ritmului istoric și sub semnul unui eveniment fondator. De fapt, o generație nu constituie un simplu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
pag. 19; Carmen Istrate Murariu - Dicționarul artei naive din Bacău, Ed. ProPlumb, Bacău, 2008; Tradiții culturale botoșănene - editat de Centrul Județean pentru Conservarea și promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, Ed. Axa, Botoșani, 2008, pag. 74; Emilian Drehuță, Enciclopedia județului Bacău, Ed. Agora, Bacău, 2009, pag. 629, 630. Constantina Voicu - Culesul strugurilor Ulei pe pânză Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești; Muzeul George Apostol, Bacău. „...Aflată în cel de-al cincilea deceniu al vieții, fostul
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
32-33, octombrie 1990. 18. Adrian Marino, Revenirea în Europa, in: Tribuna, nr. 2, 11 ianuarie 1990. 19. Idem, Revenirea în Europa, in: Dreptatea, XXII, s IV, 142, 28 iulie 1990 (textele nu sunt identice). 20. Idem, Ieșirea din Europa?, in: Agora, II, 7, februarie 1991. 21. SzilÆgyi Iulia, Europa mea, in: Korunk, iunie 1990 (în limba maghiară). 22. Alina Mungiu, Salvați Statele Unite ale Europei, in: 22, 5-11 iulie 1991. 23. Dan petrescu: Tentatio Orientis interbellica, in: Cultură și societate. Studii privitoare
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
substantivul pereche, iar în 11 dintre acestea, subiectul este postpus verbului-predicat, acordul formal fiind dublat de unul prin atracție: (17) a. De obicei nu se folosește doar o pereche de discuri, ci mai multe perechi ce alcătuiesc o matrice (www.agora.ro) b. Postoral sunt inserate o pereche de mandibule foarte puternice ce servesc la prins și sfărâmat hrana. (www.animalia.go.ro) În 9 dintre cele 30 de exemple, acordul se face la plural, cu nominalul cuantificat, iar subiectul este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
să intre în rutina justificării "ordinul este ordin". N-am fost, din păcate, o țară de dizidenți. Fiecare, în forul său interior, va fi trăit o anume tensiune a revoltei, dar câți sunt cei ce au avut curajul ieșirii în agora? Dacă te iei după ce se publică acum, ai zice că șiroia curajul opiniei, că nu fitile, ci bombe ascundea fiece vers! De-a dreptul mincinoase sunt necroloagele. Nu le-am acordat prea mare atenție, fiindcă, nu-i așa, despre morți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
elementele de noutate, asupra cărora o proporție semnificativă din populație își exprima adeziunea, au efecte diferite asupra generațiilor, genurilor și claselor sociale. Celelalte componente structurale, respectiv ubicuitatea și manifestarea modei semnifică faptul că moda devine publică, cunoscută, etalată (idem, 57). Agora, curțile nobiliare, teatrul, carnavalele au reprezentat, de-a lungul timpului, sferele sociale de ostentație ale modei vestimentare (ibidem). Astăzi, prevalența acesteia pe agenda media sau în economia de piață ilustrează ubicuitatea fenomenelor de modă. Alte definiții au fost formulate în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
unele aspecte regionale în exprimarea orală și scrisă a elevilor, LL, nr. 1, 1989, 67-71. [24] GUGIUMAN, ANA, Formularea obiectivelor specifice la clasele I-IV. Limba română, Tribșc, 17 [=19], nr. 321, 1989, 4. [25] HOMOCEANU, L., Noțiuni de vocabular, Agora, 1, nr. 1, 1990, 7, [la rubr.: Consultații școlare]. [26] HURDUCACIU, PETRU, Procedee ale utilizării liniuței de unire în scrierea școlarilor mici, RPed, 39, nr. 5, 1990, 29 30. [27] ILIESCU, ADA, Compunerea ca exercițiu gramatical, BulȘT, Pitești, 1980, 105-
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
p. 68-70. [24] BOBOC, ALEXANDRU, Ioan S. Cârâc, Introducere în analiza propoziției. în: FR, 39, nr. 6, 1992, p. 583-584. [25] BOBOC, ELENA Teste de verificare pentru examenele de liceu și școli profesionale la limba și literatura română. Iași, Editura Agora, [f.a.], 118 p. [26] BRÂNCUȘ, GRIGORE; IONESCU, ADRIANA; SARAMANDU, MANUELA, Limba română. Manual pentru studenții străini. Anul pregătitor - Semestrul I. Ediția a III-a. București, EDP, 1991 (apărut în 1992), 439 p. [27] BUDĂU, EUGEN, Mihail Sadoveanu: Taine. în: Excelsior
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1. 15. Jonas Thorsten, cetățean german, născut la 10 aprilie 1960 în localitatea Stade, Germania, fiul lui Gerd Heinrich Herhann și Renate Paula Elisabeth, cu domiciliul actual în Cluj-Napoca, Piața Muzeului nr. 5, ap. 1, județul Cluj. 16. Paparisou Doina Agora, cetățean brazilian, născut la 27 septembrie 1953 în localitatea Rio de Janeiro, Brazilia, fiul lui Ioannis și Vasiliki, cu domiciliul actual în București, Str. Transilvaniei nr. 60, sectorul 1. 17. Paparrizou Vasiliki, cetățean grec, născută la 26 august 1926 în
HOTĂRÂRE nr. 412 din 19 mai 2000 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128520_a_129849]
-
Bacalaureat și atestat la informatică, Editura L amp;S, București 1999 14. D. Oprescu, C.Balanescu, R.Pintea, D.Grigoriu, A. Voicu-Teste de sinteză în programare, Editura L amp;S, București 1999, 2000 15. *** - Culegere de probleme, Editura Computer Libris Agora, Cluj, 1998 16. Gazeta de informatică, Editura Computer Libris Agora, Cluj BACALAUREAT 2002 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile actualei Legi a învățământului, absolvenții tuturor claselor de liceu, vor susține, ca proba obligatorie
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
1999 14. D. Oprescu, C.Balanescu, R.Pintea, D.Grigoriu, A. Voicu-Teste de sinteză în programare, Editura L amp;S, București 1999, 2000 15. *** - Culegere de probleme, Editura Computer Libris Agora, Cluj, 1998 16. Gazeta de informatică, Editura Computer Libris Agora, Cluj BACALAUREAT 2002 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile actualei Legi a învățământului, absolvenții tuturor claselor de liceu, vor susține, ca proba obligatorie, un examen oral la una din limbile moderne studiate. De
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
BACĂU 61. HORTIPROD - S.A. ORBENI 62. INTENSIV - S.A. BEREȘTI 63. MULTIPROD - S.A. SASCUT 64. POMICOLA - S.A. LICHITISENI 65. PROTOBAC - S.A. BACĂU 66. SELBAC - S.A. BACĂU 67. SERON - S.A. ONESTI 68. SUINPROD - S.A. BACĂU 69. AGROIND VULTURENI - S.A. Județul Bihor 70. AGORA - S.A. ORADEA 71. AGROINDUSTRIALA CAUACEU - S.A. 72. AGROINDUSTRIALA CIGHID - S.A. 73. AGROINDUSTRIALA CRIȘANA TINCA - S.A. 74. AGROINDUSTRIALA INAND - S.A. 75. AGROPROD VÂNĂTORI - S.A. 76. AVANTUL - S.A. ORADEA 77. BIZOOFRUCT BIHARIA - S.A. 78. DEALUL NOU SACUENI - S.A. 79. GOLDFRUCT - S.A. URVIND
LEGE nr. 268 din 28 mai 2001 (*actualizată*) privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134887_a_136216]
-
vor aproba prin hotărâre a Guvernului. ... PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Contrasemnează: --------------- Ministrul finanțelor publice, Mihai Nicolae Tănăsescu Ministrul afacerilor externe, Mircea Geoana Ministrul integrării europene, Hildegard Carola Puwak Ministrul administrației publice, Octav Cozmăncă BANCĂ EUROPEANĂ DE INVESTIȚII Fi nr. 21491 Agora nr. 2000 0412 România - Proiectul privind infrastructură municipală în domeniul alimentarii cu apă CONTRACT 08/ 03/2002
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 82 din 13 iunie 2002 privind ratificarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii - Proiectul privind infrastructura municipala în domeniul alimentarii cu apa, semnat la Bucureşti la 8 martie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142963_a_144292]
-
Pedagogică, București, 1979. p.67-72.; 80. Lupu F., Spațiul, ultima frontieră...în 2004, Revista CHIP Computer &Communications, nr.10, 2004 ; 81. Masalagiu C., Distance Learning and Its Methodical, Pedacogical and Social Implications, Restructuring of school teachers, Computer Science, Computer Libris AGORA, 1999; 82. Masalagiu C., Asiminoaei I., Didactica predării informaticii, Ed. Polirom, Iași, 2004, 232 p; 83. Mazzali S., Bacconi A. La preparatione fisica del calciatore. Reggio Emilia: Koala Libri, 1996. 185 p.; 84. Mereuță C., Eficiența folosirii mijloacelor audiovizuale în cadrul
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
și limonadă, a cărui închiriere aducea o sumă de cîteva mii la bugetul comunei. Lîngă chioșc, într-un rond cu flori, care - s-a reclamat - încurca circulația, era bustul lui Vasile Alecsandri, inaugurat în 1896. Locul servea uneori și de agora: de pildă, un ziarist, I. Nicobrad, a ținut aici un „discurs” despre „Ziua Unirii”, pe care apoi l-a publicat în revista „Răsăritul”.7) Grădina publică era pentru toți, dar mai ales pentru tineri și bătrîni. Bătrînii stăteau în ea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
p. 368 și ,,Tony Bacalbașa”, în Opere alese, 2, Editura pentru Literatură, 1961, p. 344. Poveste de familie 1. Max Vasiliu, „Reguli de familie”, în ,,Sinteze”, 3, nr. 16, 17 septembrie 1992, p. 3. 2. V. Dosarul Bacovia, I, Ed. Agora, 1999, p. 293, n. 42. 3. ,,Romanța semnului de întrebare”, în ,,Ateneul cultural”, 2, nr. 15, 1926, p. 250. 4. Soarele melancoliei. Memorii, Ed. Vremea XXI, 2005, p. 295. 5. Opere, p. 221. Vacanța culesului în anul următor apariției poemului
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sunt ce par a fi...”, Fundația pentru Literatură și Artă ,,Regele Carol II”, 1936, p. 13. 12. Vasile Netea, ,,De vorbă cu Bacovia”, în Opere, p. 445. 13. Opere, 1978, p. 345. Grădinile de vară 1. Dosarul Bacovia, I, Ed. Agora, 1999, p. 50. 2. R. Port., ,,O vizită la fabrica de bere «M. Fodor & Co»”, în ,,Bacăul”, 6, nr. 57, 25 martie 1925, p. 4. 3-4. Ibidem. 5. Cf. ,,Aurora Bacăului”, 1, nr. 2, 22 martie 1927, p. 2. „Muzica
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ediția cit., p. 121. Dendrologic, un județ bogat, cu: fag, carpen, arțar, mesteacăn, paltin, alun, jugastru, tisă, ienupăr, pin silvestru, brad, molid, arin, sînger, corn, soc, frasin, dîrmoz, gladiș, salcie, răchită, călin. Opiniile unui institutor 1. Dosarul Bacovia, I, Ed. Agora, 1990, p. 306. 2. ,,Răsăritul”, 1, nr. 6, octombrie 1905, p. 105-106. 3. Vezi: Elena Ungureanu, Istoria învățămîntului preșcolar din județul Bacău, Ed. Pim, 2009, p. 150. 4. Vezi: Sava Ariton, ,,Pentru N. I. Bibiri”, în ,,Bacăul”, 6, nr. 56, 18
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
V. Copilu Cheatră le-a inserat într-o ,,Bacoviană” publicată în ,,Claviaturi”, 2, nr. 4, 1943, p. 12. 5. Opere, 2, ESPLA, 1960, p. 525. 6. Opere, p. 324. 7. V. „Despre limbă și stil”, în Dosarul Bacovia, II, Ed. Agora, 2004, p. 229-232. 8. Opere, ESPLA, 1960, p. 283. 9. Ibidem, p. 284. 10. Opere, Ed. Minerva, p. 347. „Călugărulpoet” 1.Opere, p. 343. 2. Ibidem, p. 338. 3. Ibidem, p. 185. Pentru „Căderea Dracilor”, vezi Ion Heliade Rădulescu, Opere
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
flancată în acest caz tocmai de senzualitate și eros. Șeherezada iubește un calif cam nevrotic și obstinat, pentru că iubește viața. Și doar viața o face să știe cum să păcălească moartea, prin amânare. Ea inventează poveștile (sau le culege din agora, prelucrându-le și adaptându-leă cu gingășie și măiestrie de dantelăreasă și bijutier: poveștile nu pot fi rostite oricum, ci printr-un ritual stabil. Pățaniile pornesc din viața de zi cu zi, dar elucubrează adesea, rătăcesc, umblă prin labirinturi. Șeherezada știe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]