3,907 matches
-
opună unor dispoziții de partid. Observarea tuturor acelor aspecte îi lăsase un gust amar. De pe băncile facultății, văzuse producția cu alți ochi. Avusese anumite așteptări, anumite idealuri. Nu se vedea renunțând prea ușor la ele. Apoi, veniseră studenții de la Economie agrară în practică. Două fete și doi băieți, împiedicându-l cu curiozitatea și cu solicitările lor. Îi plasă în biroul lui, le dădu să studieze cărțile de specialitate pe care le avea în bibliotecă, sperând să scape de o astfel de
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
pentru arta militară românescă. Ziarul francez „Le National”, scria că: „Românii din toate provinciile arbitrar despărțite au păstrat sub stăpâni diverși aceeași conștiință a drepturilor lor, aceeași credință în reînvierea de viitor a naționalității lor”. Urmările Revoluției au fost: legiuirea agrară din 1853-1854, în Transilvania, și toate evenimentele care au urmat. Este potrivit să arătăm cuvintele lui Avram Iancu: „Libertate, egalitate, frățietate ( ... ) Fraților! Credeți-ne nouă că noi prealuminat vedem și prea hotărât credem, că (...) maghiarul de existență și viitor nu
CELEBRAREA REVOLUTIEI XI A GENERATIEI DE LA 1848 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585]
-
înscrisuri ori documente oficiale, și însoțite de o galerie foto extrem de convingătoare, o multitudine de expoziții și târguri comerciale internaționale, la care autorul participa în calitate de șef al delegației economice a României, evenimente la care mărfurile românești (indiferent de tipul lor - agrar sau industrial) atrăgeau, prin calitate și competitivitate, oamenii de afaceri din toată lumea. Sunt prezente, în diversitatea lor etnică, socială, economică, culturală, țări de pe trei continente: Asia, Australia, Europa (țări din Uniunea Europeană). Procesul de investigare, analiză și concluzionare este sinergic, abil
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE – 2 IANUARIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347488_a_348817]
-
rurală din 1864“ (6), despre Războiul de Independență din anii 1877 - 1878 și alte evenimente (7), despre participarea locuitorilor comunei Brădești la răscoala țărănească din 1907 (8), despre „jertfele războiului pentru întregirea neamului“ (9), despre al doilea război mondial, reforma agrară din 1945 (10). Dacicul turn-locuință al Neamului Herculilor din Tatomirești-Brădești, jud. Dolj - din cogaionica / sarmisegetusana rețea de apărare de pe râul Jiu; schiță întru reconstituirea monumentului, făcută de arhitectul Iancu Atanasescu și de istoricul Valeariu Grama (cf. Iancu Atanasescu, Valeriu Grama
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
acum mă întorceam oarecum în Radio, pentru care făcusem pasiune. Mi-amintesc zilele de practică la Actualități, unde făceam de exemplu, pentru „Jurnalul de seară” mini reportaj de weekend, maxim 2 minute. Și mă întorceam tot la Actualități, dar la „Agrar”, unde am realizat timp de un an „Viața satului”, o emisiune cu durata de o oră. Atunci mi-am umplut sufletul cu înțelepciunea bătrânilor și cu tradițiile locului. Și când ați început să faceți emisiuni de turism? Am avut privilegiul
OCTAVIAN CURPAS CONVORBIRE CU ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345227_a_346556]
-
verde pe care-l iubești atât la drum învingători ai celor ce ne uimesc cu sufletul plin de stelele revoltei lui Marti să jurăm că vom învinge sau vom muri când vocea-ți va răspândi în cele patru zări reforma agrară justiția pâinea libertatea alături de tine cu aceleași cuvinte pe buze vom fi și noi și câd va veni capătul călătoriei binefăcătoarea alungare a tiranului alături de tine cu speranța în lupta din urmă vom fi și noi și dacă plumbul ne
DESPRE CHE GHEVARA, MEDICINA REVOLUȚIONARĂ ȘI POEZIE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378052_a_379381]
-
vere Ioane”, îl tachina bunicul pe unul mai nevoiaș, „de când ne-or băgat pe toți în colectivă, s-aude și din curtea ta groau-groau prin preajma Ignatului, nu numa´ guiț ca mai antârț”. Era o trimitere subtilă la situația de după reforma agrară, care pentru noi fusese o afacere păguboasă, dar pe vecinul Ion îl ajutase să intre și el în rând cu lumea. Tata avea metoda lui proprie de a imprima sângeroasei întreprinderi o tentă mai amuzantă. Vara cumpăra o pereche de
LA PORCUL LĂUDAT... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375279_a_376608]
-
garduri frumoase, cu grădini în fața caselor, cu alte cuvinte, în timp destul de scurt, satul arăta ca oricare altă așezare rurală din vestul Europei, bogat, curat, cu o școală frumoasă, cu biserică mare, dar și cu un liceu internat, cu profil agrar, deoarece, în mod foarte ciudat primarul îi convinsese că agricultura de performanță se face cu școală multă, păstrând însă tradițiile străvechi. Măriuca nici ea nu se lăsa mai prejos, la masa lor așezându-se cam în fiecare an câte un
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
dar ,,niciodată nu e prea târziu", întorcându-se în sânul familiei regăsite, reîntregite pentru: a plânge, a râde, a munci împreună pământul lăsat pârloagă ca să-i dea rod. Ceea ce-i va scoate pe români din criză vor fi ocupațiile milenare agrare, pastorale, care definesc poporul român. Unitatea ,,în cuget și simțiri" îi va ridica mai sus față de cum erau. Au fost robiți într-adevăr de o perioadă neagră și când s-au văzut eliberați au apucat-o fiecare care încotro, uitând
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
luat de prost, Dup-atâta repetat știind toate pe de rost, Mai cu seamă că a patra așa mult ce mi-a plăcut, De cinci ani, tare ca piatra, altceva nu am făcut Că și tata-i mândru tare, intelectual agrar, Numai mama vise are, la liceu să fiu măcar Pe un post de profesor, cu probleme mai ușoare, Nu cum am, ca-nvățător, pe la clasele primare! Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Prima zi de școală / Valeriu Cercel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PRIMA ZI DE ŞCOALĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362161_a_363490]
-
unde depopularea nu cunoștea aceeași amploare ca în Țara Românească, Constantin Mavrocordat nu poate să impună măsuri la fel de radicale. Aici șerbia este organizată într-un anumit scop. Actul din 1749, adoptat de adunarea stărilor moldovenești, redefinește condiția iobagului și relațiile agrare. Referința la drept este esențială în exercitarea puterii de către fanarioți. În 1780, Alexandru Ipsilanti promulgă codul Syngtagmation Nomicon, iar în 1818 prințul Caragea promulgă Nomothesia. Izvoarele din care se inspiră aceste texte redactate în greacă sînt de inspirație bizantină, care
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
realitate și o operă împlinită, monumentală. Esențialul pentru acest om de stat constă în garanția suveranității și în accesul țăranilor la proprietate. Or, după el, aceste reforme au fost îndeplinite fără să se fi vărsat vreo picătură de sînge. REFORMA AGRARĂ DE LA 1864 Mutația esențială a României post-pașoptistc este aceasta și constă în transformarea raporturilor economice și sociale impuse de reforma agrară de la 1864. Statutul țăranilor, organizarea muncii, repartizarea bogăției sînt modificate: raportul cu pămîntul este definit de proprietate. Proiectele avansate
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
proprietate. Or, după el, aceste reforme au fost îndeplinite fără să se fi vărsat vreo picătură de sînge. REFORMA AGRARĂ DE LA 1864 Mutația esențială a României post-pașoptistc este aceasta și constă în transformarea raporturilor economice și sociale impuse de reforma agrară de la 1864. Statutul țăranilor, organizarea muncii, repartizarea bogăției sînt modificate: raportul cu pămîntul este definit de proprietate. Proiectele avansate prin proclamația revoluției valahe din iunie 1848 își găsesc aplicarea. Reforma de la 1864 este un produs al anului 1848 și al
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
suspiciune și îndoială la respect. Regele s-a detașat de liberalii epuizați de anii petrecuți la putere și îndepărtați în 1888 de o nouă generație care contestă monopolurile și clientelismele din partid. Odată cu întoarcerea conservatorilor și reglementarea crizei politice și agrare din acest an de tulburări, Carol găsește un nou fundament: el nu mai este candidatul "roșilor", el a devenit în întregime și dincolo de alianțe partizane, rege al României. El nu mai este aventurierul războinic din 1878, ci un rege-patriarh. Revoluția
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care se întîlnesc oameni politici din toate partidele, reprezentanți ai ortodoxiei și, se mai poate adăuga, toți țăranii moldoveni și valahi", mărturisește ministrul Franței în august 1900. Fenomenul unei populații care abandonează satele și tîrgurile este legat de o criză agrară și financiară care lovește România anilor 1899-1901. Necesitatea de a se recurge la piețele străine, unde se exercită influența bancherilor israeliți, este unul din factorii crizei. CAPITOLUL VII Sfîrșit de secol: eșec și reușită Simbolurile incerte ale dezvoltării OBSESIA DESPRINDERII
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mijloacelor. Discuțiile și controversele asupra celei mai bune soluții pentru cea mai bună dezvoltare divizează elitele după interesele lor economice și după reprezentarea specifică a viitorului națiunii. Liberali și conservatori sînt împărțiți: primii ar reprezenta interesele industrialiste, ceilalți pe cele agrare. Divizările sînt de fapt mult mai complexe: conservatorii, convinși de necesitatea industrializării, se opun liberalilor în privința modalităților acestei politici și sînt mult mai deschiși față de investitorii străini. Dorința liberalilor privește stabilirea și menținerea controlului de stat asupra bogățiilor naționale. Ei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dealurile și arborii fructiferi... În ajunul războiului, călătorii și inginerii străini vor regăsi aceste accente fericite în ritmul descoperii de către ei a unei lumi noi, dar deja se face simțit regretul că aceste posibilități naturale nu sînt bine administrate: problema agrară în România echivalează cu problema muncitorească din țările Occidentului industrializat. Încă din primele pagini ale lucrării sale, Le Monde balkanique (Lumea balcanică), publicată în 1917, inginerul Alphonse Muzet scrie: "Cîmpia dunăreană este acoperită de o argilă galbenă care înlocuiește, în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dea dreptate tuturor contestatarilor sistemului alternativ liberal/conservator instaurat în anii 1880. Desigur, o bancă străină se poate mulțumi să noteze: "În 1907 au avut loc mișcări țărănești. Acestea au fost reprimate de armată", dar, dincolo de tratamentul prin reprimare, problema agrară domină politica românească. Revolta izbucnește în Moldova, în martie 1907: țăranii din județele Botoșani, Dorohoi și Iași se ridică și cer "pămînt". Ei se plîng de mizerie și vor să-i alunge pe toți arendașii străini (evrei) care îi exploatează
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a împiedicat să ia în calcul adevărata problemă, problema țărănească. Campaniile de opinii din străinătate care denunță antisemitismul românesc irită o opinie ostilă oricărei priviri a altora asupra afacerilor interne. Această recrudescentă a antisemitismului s-a manifestat cu prilejul crizei agrare și financiare din 1899-1900. Marile valuri de emigrație evreiască de la începutul secolului XX au dat naștere unei mobilizări importante. Washington-ul face cunoscut că emigrarea trebuie să fie voluntară. Cancelariile străine sînt preocupate de renașterea dezbaterilor din 1878. Alianța Israelită
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
acțiune, fără pregătire, fără legătură cu orașele și cu armata, care ar fi o răscoală și s-ar termina printr-o înfrîngere urmată de masacre și de reacții politice". Socialiștii au cerut țăranilor să adopte lupta legală, cerînd totodată reformă agrară și vot universal. La Copenhaga, în 1910, socialiștii români trimit doi delegați, dintre care unul, Racovski, desemnat pentru o carieră de internaționalist activ, este urmărit de către Ministerul de Interne român. Originile și cariera lui Racovski sînt dovada după părerea detractorilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Cuvîntul de ordine al guvernului este asimilarea. Mișcarea din 1905-1906, în ciuda suprimării ziarului Basarabia, nu s-a stins: rămîn un program și referințele. Programul grupului național-democrat revendică un regim constituțional și democratic, o organizare administrativă autonomă a Basarabiei, o reformă agrară care să instituie redobîndirea, cu ajutorul unei Bănci agrale, a tuturor pămînturilor necesare nevoilor țărănimii, răscumpărare controlată de inspectori, în spiritul păcii sociale. Aceste revendicări formează baza mișcării din 1917. Anunțarea revoluției ruse din 5 martie 1917 nu suscită la început
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
încearcă să avanseze două provocări: să asigure bazele statului contra revoluției și să găsească, prin controlul efectelor acestei diplomații asupra jocului politic intern, mijloacele de a salva conținutul acordurilor din 1916. În iunie 1917, Parlamentul instituie votul universal și reforma agrară. Diplomația este obligată să asigure două priorități: unirea Transilvaniei cu Vechiul Regat și statutul României la tratativele de pace. Continuarea rezistenței române în timp ce Rusia lipsește de pe front ar presupune evacuarea guvernului și a armatei spre Rusia de sud și apoi
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în țărănimea care nu produce nimic prin ea însăși, ci în proletariatul în curs de apariție. Zeletin era departe de a-i idealiza pe burghezii liberali, însă el impunea o relectură a tradiției și contesta perenitatea identității sătești și destinul agrar al României... El îi va șoca în același timp pe conservatorii țărăniști și pe democrații pro-țărăniști. Spre exemplu, Madgearu semnala faptul că criteriile de analiză ale lui Zeletin erau marxiste, pentru a-și afirma punctul său de vedere: "în absența
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ca umilitoare și antinațională. Paradoxal, guvernul național-țărănesc este cel care ia inițiativa de a încredința redresarea bugetului unei misiuni trimisă de Franța. Va plăti însă scump această contradicție identitară între recursul la Vest și afirmarea sentimentală a specificității țărănești și agrare. Curînd, partidul va suferi împărțirea între o dreaptă ce va evolua spre corporatism, o stîngă adunată în jurul lui Mihalache și un mic grup de intelectuali concentrați în jurul revistei Viața Românească. Misiunea franceză, condusă de Charles Rist, subguvernatorul Băncii Franței, și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Națiunilor sînt adresate memorii maghiare care denunță violarea unor drepturi ale minorităților naționale. După recensămîntul românesc din 1930, minoritatea maghiară numără 1.425.507 persoane. Plîngerea cea mai importantă din memoriul maghiar de la 1921 privește aplicarea, considerată selectivă, a reformei agrare din 1919, care ar spolia cu prioritate pe proprietarii unguri. Acesta ar fi mijlocul ocolit prin care ar fi fost distrusă baza materială a comunităților calviniste și luterane, care ar fi fost astfel private de resurse. De partea sa, Bucureștiul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]