938 matches
-
grăsimilor de constituție consecutiv hidrolizei trigliceridelor și formării de acizi grași, care unindu-se cu sărurile din apă sau cu cele de calciu și magneziu din sol vor produce așa-numita adipoceară sau ceară de cadavru. Este un produs cenușiu albicios sau gălbui albicios, moale, cu miros de brânză râncezita. Cand se usucă, devine sfărâmicioasa, grunjoasa. Ea conserva formă țesuturilor și a organelor timp de mai mulți ani. Ca modificări conservatoare cu importanță predominant științifică menționam lignifierea cadavrelor din terenurile bogate
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
consecutiv hidrolizei trigliceridelor și formării de acizi grași, care unindu-se cu sărurile din apă sau cu cele de calciu și magneziu din sol vor produce așa-numita adipoceară sau ceară de cadavru. Este un produs cenușiu albicios sau gălbui albicios, moale, cu miros de brânză râncezita. Cand se usucă, devine sfărâmicioasa, grunjoasa. Ea conserva formă țesuturilor și a organelor timp de mai mulți ani. Ca modificări conservatoare cu importanță predominant științifică menționam lignifierea cadavrelor din terenurile bogate în turba sau
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
eritrocite. Tabel 2.4 Diferențierea transsudatului de exsudat Prelucrare după Runnels (1964Ă și Coles (1967Ă Caractere Transsudat Exsudat Consistentă subțire și apos; lipsit sau cuelemente celulare foarte puține gros, adesea cremos; conține diverse celule Culoarea galben-pal, în raport cu speciași rasă cenușiu- albicios, roșiatic sau gălbui Densitatea 1,006— 1,0l7 ; obișnuit 1,015 peste 1,018; obișnuit 1,022-1,040 Conținut proteic sub 3% peste 3% Reacția alcalina acidă Coagularea de obicei absența prezenta atât in vitro câtși în vivo Microbiologic steril
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
sistematică obișnuită a inflamațiilor, inflamația macrofagică este menționată adesea în inflamațiile cu evoluție cronică. Împreună cu O. Coțofan am prezentat în 1987 un caz de rujet cronic la un porc diagnosticat necropsic că „leucoza”; limfonodurile erau mult mărite în volum, cenușii albicioase și slăninoase pe suprafața de secțiune. Histologic, prin colorația de rutină HEA, am constatat că supradimensionarea limfonodurilor era efectul unei accentuate hiperplazii a celulelor reticulare, cu transformarea lor în macrofage, care umpleau sinusurile peritrabeculare și perifoliculare, dilatându-le foarte mult
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
fibrelor argentafine și de colagen, putându-se vorbi de: inflamații fibroase celulare și acelulare sau mai corect paucicelulare, sărace în celule. Exteriorizarea macroscopica a inflamației fibroase se face prin reducerea în volum a regiunilor afectate, creșterea consistentei și o culoare albicioasa sau adesea maronie datorită unor pigmenți de uzură, acumulați la nivelul teritoriilor respective. Din punctul de vedere histologic inflamația fibroasa celulară are caracter evolutiv iar inflamația acelulara este în general staționara, ca atare precizarea subtipului are importantă în prognosticul leziunii
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
limfonodurile bronhice și mediastinale, în unele forme MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 149 evolutive ale tuberculozei la taurine cât și în tuberculoză suinelor și a cabalinelor produsă de Mycobacterium avium subsp. avium. În toate aceste cazuri organele afectate apar macroscopic mărite, cenușii albicioase, slăninoase sau cerebroide pe suprafața de secțiune. Poate fi observată și în unele viroze parainfluențale (PI3Ă în pulmoni la rumegătoare cât și în limfonodurile purceilor infectați cu circovirusul porcin de tip 2 (CPV-2Ă etc. Aceeași proliferare difuza cu celule mari
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
se introduceau câte unu, doi, până la trei defuncți, excepțiile de la acest tipic fiind foarte rare. Tumulii sarmatici individuali sunt greu de distins la suprafață, fiind foarte puțin evidențiați în raport cu nivelul solului. În terenuile arate, identificarea lor se face după petele albicioase formate din lutul aruncat din groapa de mormânt. Uneori, mormintele sunt dispuse grupat formând necropole de dimensiuni variabile, cum este cazul celor de la Banovca, Ogorodnoe, Vlădiceni, Vinogravdovca sau Cuconeștii Vechi. Uneori, în jurul mormintelor centrale, sub tumulii individuali, s-au
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
se produc unele modificări morfologice și fiziologice ca: aportul genital se congestionează (Înroșeșteă și se tumefiază (umflăă mult, din care cauză crește și apetitul alimentar, femela este agitată, urinează des, vaginul Începe să se lărgească, apare o scurgere de lichid albicios care, spre sfârșitul stadiului devine sangvinolent, ce emană un miros caracteristic care atrage masculii, pe care Îi respinge deocamdată. Acest prim stadiu al căldurilor durează maxim 3 zile, după care Îl acceptă treptat pe mascul, cu care devine tot mai
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
-o cu ardoare nu ideii de ornamentică (asemenea intarsiei din arta orientală) ci scrierii de simboluri narative, obținute prin lectură (Ștefan cel Mare, Inundația, Ecoul etc.). Dificultățile tehnice îl obligă la cloasonări cu șuvițe metalice (aramă), care alături de tonul egal albicios al osului ating uneori relații rafinate, deși timide încă.” ( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 42) Nichitean Gavril 1932 Sculptor „În ce mă privește când lucrez în sculptură mă gândesc la ceva frumos, la bine
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
urma să stăm doi ani școlari, ca profesori de limba și literatura română la școala satului. De la Sârbi, am trecut apa Bârladului pe podul știrb, cu lemne strâmbe și înnegrite, spre halta Dodești, apoi am luat pieptiș dealul peo cărăruie albicioasă pe care o zărisem încă de dincolo de podul Bârladului, ocolind tufele spinoase de măceș și păducel. Ajungând pe terasa îngustă de lângă pădure, am urmărit linia șoselei garnisită cu plopi, am mers domol cu ochii mai mult spre pădurea ușor obosită
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
al stomatitelor infecțioase are aspecte variabile, în funcție de etiologie. Candidoza orală debutează cu inflamația difuză a mucoasei orale, cu aspect roșu, depapilat, lăcuit la nivelul limbii și de eritem uscat la nivel jugal și velopalatin. În etapa următoare se observă depozite albicioase care acoperă întreaga suprafață a mucoasei orofaringiene. Semnele funcționale sunt senzația de INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 79 uscăciune și arsură la contactul cu alimentele, disfagie sau senzație de arsură retrosternală atunci când leziunile se extind retrosternal. Candidoza orală se poate asocia
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
sau senzație de arsură retrosternală atunci când leziunile se extind retrosternal. Candidoza orală se poate asocia cu fisuri ale comisurii bucale (‚zăbăluță”) sau cu cheilită. Leucoplazia păroasă a limbii este cauzată de virusul Epstein Barr și apare sub forma unor leziuni albicioase imprecis delimitate, ușor reliefate, cu suprafață neregulată, dispuse vertical pe marginile laterale ale limbii, rareori extinse și pe fața dorsală sau ventrală. Aceste leziuni sunt aderente și asimptomatice. Aftele nu sunt precis identificate din punct de vedere etiologic, dar sunt
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
cu imunodepresii și au caracter nedureros și neulcerat. Aspectul verucos se asociază INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 80 frecvent cu tulpinile HPV-2 și HPV-4. Leziunile apar mai rar la nivelul mucoasei orale decât la nivelul pielii, sub forma unor proliferări sesile, albicioase, unice sau multiple, dispuse mai ales pe buze, palatul dur și gingii. Condiloamele acuminate pot afecta și mucoasa orală prin contact sexual oro-genital, fiind obișnuite la nivelul mucoasei genitale infectate cu tulpinile HPV6 și HPV-11. Leziunile apar conopidiforme, roze, sesile
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
meningococ, gonococ, fusobacterii). 5.2.4.2 Anginele pultacee Se disting prin depozite purulente, care pot fi dispuse sub formă de: INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 85 Angină foliculară, cu depozite celulare inflamatorii submucoase sau foliculi limfatici inflamați, vizibile ca puncte albicioase; etiologia este virală și/sau bacteriană. Angină criptică, în care depozitele purulente sunt deschise la suprafața criptelor pline cu exudat inflamator; etiologia este exclusiv bacteriană. 5.2.4.3 Anginele pseudomembranoase Sunt caracterizate de prezența depozitelor purulente confluente, cu tendința
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
prin posibilitatea unor diseminări toxi-infecțioase la distanță (reumatismale, renale etc.). Amigdalele sunt mici, ascunse între pilieri, uneori abia vizibile. 3. amigdalitele cronice lacunare (criptice) ce se caracterizează prin cripte dilatate, umplute cu dopuri de cazeum fetid sau cu o secreție albicioasă, lăptoasă, mai degrabă purulentă decât cazeoasă. Mucoasa poate fi normală, dar adesea este puternic vascularizată, cu pilieri anteriori congestivi și pilieri posteriori tumefiați. Prin exprimarea amigdalelor, dopurile cazeoase sau lichidul lăptos din cripte pot fi mai bine puse în evidență
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
pendula scoarță de culoare albă pronunțată, se exfoliază circular în fâșii subțiri. Carpinus betulus scoarță netedă, cenușie-albicioasă. Cornus sanguinea lujeri roșii-purpurii, lucitori. Cytisus scoparius ramuri verzi, subțiri, aripat muchiate. Euonymus europea lujeri verzi, lucitori. Fagus sylvatica scoarța netedă, subțire, cenușie albicioasă, cu pete mari de culoare mai deschisă. Juglans regia scoarță mult timp netedă, de culoare argintie-cenușie. Platanus hybrida scoarța se exfoliază în plăci mari, cenușii-gălbui. Platanus orientalis scoarța se exfoliază în plăci mari, lăsând mare parte din trunchi netedă, de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
organele aeriene, limbul frunzelor, teci, tulpini, glume, rahis, ariste și chiar pe semințe. Pe aceste organe apar puncte mici de 0,5-1 x 0,3-0,5 mm, dreptunghiulare, galbene limonii, dispuse în șiruri paralele între nervuri și însoțite de zone albicioase liniare. Spre sfârșitul perioadei de vegetație apar dungi scurte, din linii punctate negre, paralele, constituite din grupurile de spori de rezistență care străpung epiderma țesuturilor, mărind suprafața de evaporare a apei din plantă, producând uscarea rapidă a frunzelor și șiștăvirea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se îndoaie și se rupe de la locul de atac. În lanurile de grâu puternic atacate apar vetre de atac în care plantele sunt frânte, culcate în diverse direcții, asemănătoare cu cele produse de îngenuncherea plantelor. Spicele plantelor bolnave sunt mici, albicioase și dacă nu sunt complet sterile, conțin doar semințe mici, ușoare, șiștave. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă peste iarnă în resturile vegetative în miriștea atacată. Pe aceste resturi, ciuperca va forma în primăvară noi generații de spori ce vor răspândi boala, mai
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la noi a fost semnalată de I. Pop și D. Prodan în 1967 și 1969. Simptome. Pe frunzele plantelor virozate apar pete și dungi clorotice urmate de uscarea țesuturilor ceea ce duce la distrugerea frunzei (fig. 14). Se pot observa pete albicioase pe tecile frunzelor și chiar pe spic. Plantele au înalțime redusă, prezintă o înflorire întârziată cu 1-4 zile iar în spice o parte din flori rămân sterile. Semințele care se formează au un procent de germinație redus cu 11-15 %, însă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
răspândire neuniformă pe suprafața frunzei, sunt negre, lucioase, la început subepidermice, apoi se deschid pe fața inferioară a frunzei și devin prăfoase (fig. 21). Pe frunzele de limba boului (Anchusa) sau de ochiul lupului (Lycopsis), apar pete circulare sau alungite, albicioase la început, apoi galbene-portocalii, mari de până la 3-8 mm în diametru. Transmitere-răspândire. Răspândirea ciupercii este asigurată în tot cursul anului de sporii de vară, care pot rezista atât la secetă cât și iarna la temperaturi scăzute. Deși are gazdă intermediară
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sfărâmicioase. Măduva tulpinilor este decolorată, se descompune și rămân evidente numai vasele conducătoare. Frunzele plantelor bolnave au o culoare verde-cenușie, iar pe tecile frunzelor apar pete roșii-purpurii sau brune închis. Tulpinile se frâng cu ușurință. Știuleții infectați au pănușile decolorate, albicioase iar în cazul infecțiilor timpurii știuleții rămân mici, au pănușile lipite unele de altele și capătă o culoare brună-cenușie. Pe plantele infectate mai târziu se observă doar un miceliu albicios, slab dezvoltat, care pătrunde în rahisul (ciocălău) știuleților (fig. 33
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Tulpinile se frâng cu ușurință. Știuleții infectați au pănușile decolorate, albicioase iar în cazul infecțiilor timpurii știuleții rămân mici, au pănușile lipite unele de altele și capătă o culoare brună-cenușie. Pe plantele infectate mai târziu se observă doar un miceliu albicios, slab dezvoltat, care pătrunde în rahisul (ciocălău) știuleților (fig. 33). Transmitere-raspândire. Ciuperca persistă de la un an la altul sub formă de miceliu de rezistență sau, spori în resturile vegetale. Sporii rămân viabili 2-3 ani. Sporii formați pe primele frunze bazale
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu zone verzi în lungul nervurilor și datorită creșterii încetinite a zonelor afectate, pe frunze apar gofrări și răsuciri ale marginilor. Plantele rămân mici, au înflorire slabă și formează păstăi deformate, cu pete verzi-închis sau pete verzi situate în zone albicioase. Limitele termice între care se manifestă boala sunt 18șC și respectiv 30șC. Dacă temperatura depășește pragul superior, la soiurile foarte sensibile apar arsuri și brunificarea țesuturilor la nivelul rădăcinilor și tulpinii. Prevenire și combatere. Ca măsură preventivă, se recomandă folosirea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
contact direct cu suprafața pământului (bilonului). Porțiunile infectate prezintă excrescențe buretoase, încrețite, datorită creșterii exagerate și neuniforme a țesuturilor parazitate. Pe tuberculi, în jurul ochilor apar țesuturi încrețite, asemănătoare inflorescențelor de conopidă. Aceste excrescențe, la început cât bobul de mazăre, sunt albicioase apoi cresc, depășesc chiar mărimea tuberculului și se închid la culoare, devin brune negricioase. Spre toamnă, foștii tuberculi se dezorganizează iar excrescențele încep să se rupă în porțiuni mai mici. Pe tulpini și frunze, excrescențele au culoare verde, apoi brun
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
dar și pe tuberculi. Pe frunze simptomele apar înainte de înflorit și continuă până toamna. Se observă pete aproximativ circulare galbene-untdelemnii, care în scurt timp devin arsuri brune cu un inel gălbui. Pe fața inferioară a frunzelor apare un puf fin albicios, alcătuit din miceliul ciupercii. Vremea umedă și răcoroasă favorizează extinderea ciupercii așa încât, întreaga suprafață a frunzelor se brunifică. În condiții de temperatură scăzută (+10, +15șC) și umiditate ridicată se brunifică codițele frunzelor și chiar vârfurile lăstarilor împreună cu toate frunzele superioare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]