1,494 matches
-
probleme 127 Aureliu GOCI Un eveniment de excepție în critica și istoria literară Descrierea fenomenologică a operei bacoviene 130 Constantin TRANDAFIR Bacovia într-o tălmăcire impunătoare 132 Mircea DINUTZ O carte de referință "Complexul Bacovia" 135 Carletta Elena BREBU Matricea alchimiei negative 139 Virginia BLAGA "Complexul bacovian" 141 Ion IACHIM "Complexul Bacovia" sau Fenomenul Codreanu 144 Șerban CODRIN Theodor Codreanu și "Complexul Bacovia" 145 FRAGMENTELE LUI LAMPARIA, CRAIOVA, FUNDAȚIA "SCRISUL ROMÂNESC", 2002 Edgar PAPU Un gânditor aforistic 150 Teodor PRACSIU Un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Roma, în lumina ei, am știut că fiecare oraș are lumina lui proprie, filtrată de tot ce există în el și deasupra lui. Am remarcat imediat pădurea de statui, capitelurile de piatră, marmură ieșită pur și simplu din pământ, din alchimia lui, precum oasele celor care au fost demult. Ochii mei doriseră atât de mult să vadă ruine - nimic mai covârșitor de frumos decât prezența ruinelor în mijlocul de jar al vieții. Bucăți de viață desăvârșită, vestigii de triumf din trecut, mister
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
roman Funghi, care i s-a dat înapoi de la editură. I-am redat încrederea în carte povestindu-i ceva nou despre ciuperci, la indieni; cum ciupercile sunt pentru ei răsuflările zeilor, prin care li se comunică știința despre Pământulmamă, despre alchimia agriculturii, legăturile dintre aburi-răsuflare și suflul vital al tuturor ființelor. Agneta a fost încântată și foarte inspirată și i-a venit poftă să refacă romanul în acest sens „irațional” care ar putea scoate narațiunea dintr-un impas (fie el numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
cosmicitatea sa. L-am visat pur și simplu pe Brodski - ca și cum ne-am fi cunoscut mai demult. Era plăcut și amical. Vorbeam rusește? Cum se face că în realitate aproape că am uitat această limbă sublim concepută pentru a exprima alchimia sufletului omenesc, în timp ce în somn totul e neschimbat? 3 octombrie. Încă un vis memorabil: aveam un pește imens. Oare îl pescuisem eu? Aici, în Stockholm? Se zbătea încă și vroiam să-l omor cu o lovitură de măciucă în cap
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
filosoful? Întrebă Dante uimit. - Apare În filele lui Mainardino. Arrigo a fost novice pe lângă Elia da Cortona, franciscanul prieten cu Frederic. Și se spune că e foarte bogat. Ca și Elia. Despre el se zicea că ar fi Învățat taina alchimiei pentru a fabrica aur. Ori poate că găsise comoara imperială. Părea să gândească cu glas tare. - Dar poate că s-a pierdut totul, zise el apoi, clătinând din cap cu tristețe. Din toate s-a ales doar praful și pulberea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Care secret? exclamă Dante fascinat. - Se spune că Tinca, cu puțin timp Înainte să dispară, descoperise secretul prin care lumina putea fi oprită În oglinzi. - Ce? - O modalitate de a opri În oglindă ultima imagine reflectată. Se spune că, grație alchimiei, descoperise o materie care reacționa la razele luminoase În funcție de variația sursei. Trebuia ca obiectul să stea Înaintea oglinzii pentru mai multe ore, În plină lumină și, Încetul cu Încetul, imaginea sa era capturată. - Dacă toate acestea ar fi adevărate, arta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
pentru experții acestei arte. - Poate că arta construcțiilor nu e cea mai nimerită ca să Îi pătrundă semnificația. - De care artă ar fi nevoie, așadar? Sau de care știință? - De o artă care să Își construiască formele cu Învățătura, În loc de pietre. - Alchimia? La ea te gândești? Aceasta e comoara lui Frederic? Cea pe care o caută toată lumea? - Comoara lui Frederic... murmură filosoful. Da, există o comoară a Împăratului. Însă numai trecând de poarta Împărăției se va putea ajunge la ea. Gândește-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
scoase un clondir astupat. Prin suprafața de sticlă se Întrezărea o substanță alburie, nisipoasă. Ținând-o cu grijă, o apropie de chipul poetului, pentru a o putea observa mai bine. - În ultimii săi ani de viață, Elia aprofundase studiile de alchimie: acest praf e ultima sa descoperire. Dar nu a vrut să Îmi dezvăluie ce compoziție are, stăruind numai asupra extremei sale periculozități. - Și cum funcționează? - Clondirul trebuie pus pe plită și Încălzit. Sunt de ajuns doar câteva momente ca să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
ar fi izbit. - Și ce crezi că vei vedea? Întrebă el după o clipă, mânios. - Visul lui Frederic. Împărăția luminii. A chemat cele mai strălucite minți ale curții sale pentru a pregăti Încercarea. Pe Elia da Cortona ca să creeze, prin alchimie, un fulger care să Îl egaleze pe acela din ziua Facerii. Pe Michael Scotus ca să studieze modalitatea și pe Leonardo Fibonacci ca să măsoare rezultatul cu calculele lui. Și pe meșterul Tinca, cu sticlele sale minunate. Și, de la Răsărit, pe al-Jazari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
și fumul de țigară (în ușa cârciumii! Doar suntem în SUA), și grosplanurile, și povestea de iubire care, toate, sunt o copie palidă a ceea ce a fost In the Mood for Love. În plus, între Jude Law și Norah Jones alchimia e ca între dulce și sărat. Indiana Jones și regatul craniului de cristal Mult mai digerabil, ce spun, mai spectaculos și mai distractiv este Indiana Jones și regatul craniului de cristal, al patrulea film din celebra serie creată de Steven
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
transă (în legătură cu talentul), dar știu că acest termen ar putea stârni reacții neliniștite, dacă nu cumva o respingere fățișă. Refuz să rămân blocată în foarte vag și eteral atunci când încerc să definesc talentul. Poate că acesta este o formă de alchimie rezonabilă, care poate fi exteriorizată și oferită celorlalți oameni în chip inteligibil (sau relativ inteligibil). Dogmatic vorbind, nu doresc și nu simt nici o aplecare spre a defini talentul. Tocmai nedefinirea lui foarte exactă (în sens canonic) este cea care mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
după cum Eminescu, dimpotrivă, a manifestat recunoaștere față de spiritul tutelar maiorescian, tocmai în baza privilegiilor mereu însoțite de primejdii existente în dialogul dintre cel care inițiază, analizează axiologic și partenerul mai tânăr, talentat, genial chiar, aflat însă la început de drum. Alchimia relației conturează subtilitate și adâncime, deopotrivă intelectuale și sentimentale: "Orice <<pătrundere>> în Celălalt, prin persuasiune sau amenințare (...) se învecinează cu eroticul și îl declanșează. Încrederea, oferta și acceptarea au rădăcini sexuale. Predarea și învățarea sunt modelate de o sexualitate a
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
blochează. În locul ei se construiește un spațiu complicat care e spațiul propriu al literaturii. Întregul proces are și caracter polemic. Ceea ce se absoarbe în text este universul romanului realist: acesta există în carte și, totodată, e negat. Cititorul asistă la alchimia prin care obiectul se preface în descriere, întâmplarea în frază. Totul e însoțit de comentariul ironic nu al povestitorului, ci al personajelor care se autodefinesc ca ființe de hârtie. Monografia G. Bacovia (1999) e la origine teza de licență susținută
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
Contur, 40-44; Nicolae Manolescu, Armura de sticlă, RL, 1985, 2; George, Petreceri, 241-244; Călinescu, Biblioteci, 131-136; Mircea Zaciu, O alternativă a prozei contemporane, RL, 1986, 40; Holban, Profiluri, 299-309; Mircea Mihăieș, De veghe în oglindă, București, 1988, 266-285; Mircea Muthu, Alchimia mileniului, București, 1989, 69-74; Virgil Podoabă, Proza lui Radu Petrescu. Ițele receptării, F, 1989, 7; Simion, Scriitori, IV, 260-291; Holban, Literatura, 152-163; Papahagi, Cumpănă, 115-118; Adriana Babeți, În arhivă, O, 1990, 8; I. Negoițescu, Opera lui Radu Petrescu, VR, 1990
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
cultivând - dincolo de pitoresc - „cuvintele cântătoare”. Caietele Princepelui se înfățișează, astfel, ca o autocontemplare a Operei, în efortul unei documentări specioase, favorizând inventivitatea lexicală. Și Ianus (1993), o carte neîncheiată, dezarticulată (apărută postum), dovedește aceeași fascinație picturală față de lumile crepusculare, combinând alchimia cuvintelor cu exotismul facil, clișeistic, și registrul elegiac cu cel violent-sarcastic. Răzbat în această narațiune la persoana întâi - mai degrabă jurnal al unui eu măcinat de incertitudini, privind dezabuzat-cinic spectacolul unei epoci dure, cuprinse de marasm (e vorba de anii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
Angajarea cuprinde strategii pentru implicarea celor din afara guvernului în procesul politicilor. Între cele două părți implicate, stat și cetățean, apar cu siguranță chestiuni controversate legate de distribuția puterii, dar și de faptul că procesul de angajare nu „dizolvă realpolitik prin alchimia consensului”. În cel mai bun caz, „beneficiile” acestei implicări a cetățenilor înseamnă decizia comună asupra rezultatelor și conferirea legitimității asupra acestora. Coparticiparea reprezintă un alt tip de distribuție a puterii între actorii statali (furnizorii de servicii publice), entitățile din sectorul
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
tehnicilor de retorică activate la oral după reprezentații între profesor și elevii săi, colocviul permite și o edificare spirituală. Pe subiectele cele mai diverse - modul de trai preferat, viața conjugală, demnitatea femeilor, caracterul nedrept al tuturor războaielor, minciuna, educația copiilor, alchimia, etc. - Erasmus transmite o etică, o morală, o înțelepciune, o filosofie. Evident, chestiunea religioasă este și ea tratată. Și încă cum! Gânditorul din Rotterdam lasă frâu liber anticlericalismului său și critică venerarea moaștelor, practica postului sau a pelerinajului, cultul sfinților
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
bont al omului nu poate/ Să slovenească zodiile toate.” 517 , iar despre „a vrăjilor putere”518 fiecare este, după părerea sa, pe deplin încredințat. Cei care dețin astfel de cunoștințe sunt apreciați (de exemplu, doctorul din suita pelerinilor spre Canterbury). Alchimia, o altă obsesie medievală, poate fi corelată mai mult cu înșelăciunea, decât cu ocultismul (Povestirea argatului avei). De sfera maleficului ține un motiv frecvent cultivat în literatura Evului Mediu și a Renașterii, este vorba de pactul cu diavolul, element aparținând
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
învrednici călugării cerșetori, față de care nutrea o vădită antipatie: aceștia vor viețui sub coada lui Belzebut, în locul cel mai ingrat și mai indezirabil cu putință. Pe drumul spre Canterbury, pelerinilor li se va alătura un avă, foarte priceput în tainele alchimiei, și slujitorul acestuia. Argatul, la îndemnul hangiului, va destăinui tainele pline de înșelăciune ale stăpânului, ava fugind de rușine din mijlocul grupului în momentul în care este deconspirat. Sluga dezvăluie auditoriului curios metodele folosite de alchimiști în căutarea obținerii aurului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
șapte ori, simbolizînd cele șapte chakre. În Ocident poate fi văzut in caducitate, șerpii Încolăciți pe un lucru - care se Întretaie de șapte ori - asociat inițial cu zeul grec Hermes, mesagerul tuturor zeilor, și mai tîrziu folosit ca simbol in alchimie și medicină. Folosesc termenul de Împletitură celtică nu numai pentru că am o afinitate personală pentru vindecarea celtică, ci și pentru că modele Îmi par asemănătoare cu desenele celtice ale unui semn dinamic sub forma unei spirale infinite, care nu are Început
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
-se, de asemenea, autori de valoare. În primul rând, Hortensia Papadat-Bengescu, căreia i se publică fragmente din romanele Concert din muzică de Bach, Drumul ascuns, Logodnicul și câteva povestiri, dar și Camil Petrescu, scriitor care, pe lângă o serie de poezii (Alchimie, Nimfa, Apropiere), oferă un fragment din romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război. Tot cu fragmente de roman mai contribuie Liviu Rebreanu, Panait Istrati, Cezar Petrescu, Tudor Teodorescu-Braniște, F. Aderca, Dan Petrașincu, Martha Bibescu, Elena Riegler. Mai sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289260_a_290589]
-
nemaiîntâlnit. În Întunecatul April se naște, sub aparențe ludice, fanteziste, o veritabilă mitologie. Masivul volum Pe-o gură de rai aduce un lirism decantat, cu o exteriorizare mai amplă și mai directă a unui lăuntru mai adânc, într-o altă alchimie verbală. Textul se structurează acum ca „document” (Documente asupra melancoliei) ori „comentariu” (Comentariu la o viață pierdută). Stările lirice fugitive, visele, viziunile delirante sunt înregistrate și, ca în „dicteul automat” al suprarealiștilor, frazele devin eliptice, poemele iau uneori un aspect
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
Mircea Ivănescu, „Între viață și cărți”, T, 1976, 8; Vlad, Lectura, 51-57; George, Sfârșitul, II, 312-315; Ciobanu, Însemne, II, 329-333; Culcer, Serii, 20-23; Constantin Pricop, „Critică la persoana întâi”, CL, 1983, 10; Gheorghiu, Reflexe, 119-121; Grigurcu, Între critici, 140-143; Paleologu, Alchimia, 156-162; Raicu, Fragmente, 395-401; Simion, Scriitori, III, 562-567; Cristea, Fereastra, 113-118; Doina Uricariu, Scrisul îndrăgostit, RL, 1989, 4; Ion Bogdan Lefter, Un om liber, CNP, 1990, 6; Leontin Cupăr, Prin alții spre sine (interviu cu N. Steinhardt), F, 1991, 1
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
discursului social, un topos cultural transistoric Mundus inversus, în care fiecare generație înscrie contradicțiile momentului prezent"219. Gazetăria eminesciană, privită din perspectiva ariei tematice, dar luând în considerare și predispoziția structurală a poetului, reprezintă rodul unei gândiri care, printr-o alchimie proprie, a combinat vaste surse teoretice: de la marii teologi bizantini la budism, de la cronicari la istorici contemporani, de la filosofia antică până la cea clasică germană, de la literatura populară la cea universală, de la documente statistice și demografice până la lucrări sociologice de mare
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Doamnă, intră pe străzi / Ca soarele-n nouri" (Dialectica străzilor). Se înțelege, această Doamnă, o privitoare ascultând fără să întrerupă, e o abstracțiune, o "Persona" cum se numea în retorica tradițională un astfel de receptor convențional. Din nou, monologul despre alchimia cuvintelor vizează inexprimatul și inexprimabilul; "cuvinte dezlănțuite se sparg în țăndări"; "țipătul vorbelor" și "cenușa cuvintelor" marchează stări-limită; a recurge la cuvinte fără nerv e ca și cum te-ai lăsa pe "un pat de spital". Asemenea altora, ardentul George Vulturescu așteaptă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]