21,293 matches
-
cu toate acestea în discursul d-sale, ale cărui elemente sînt în mai mică măsură conceptuale decît emoționale și plastice. Poetul dă impresia a-și traduce tumultuoasa simțire în mai multe idiomuri: "!Fericit ca yoghinul în milenara pădure/ în vasul ales al ființei mele/ ca untdelemnul unduit-ai Rimaya:/ știi Nirvana cărnii mele/ vasul cel ales lumina/ orgoliul umilinței: yoghin fericit:/ mai rezistă un perete subțire/ pieliță feciorelnică amară ca migdala/ virginitatea singurătății nubilă/ îți strînge degetele pe ochi/ risipindu-ți
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
Luminița Marcu Recenzentul care se află în fața unei antologii de 326 de pagini din care 200 reprezintă poemele alese, iar 124, studiul introductiv, se află într-o postură dificilă. Despre cine trebuie să scrie? Cu tot respectul pentru poet, cred că trebuie să scrie despre critic. Selecția și prezentarea poeziilor ca și viziunea personală din studiu mă fac să
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
monologul, dizertația, conferințele, discursurile, predica, omilia, caterisirea". Bun cunoscător al operei părintelui Galaction și experimentat editor al operei acestuia, dl. Teodor Vârgolici ne-a dăruit o bună ediție a acestui roman, avînd grijă să adauge, în final, o secțiune, bine aleasă, despre receptarea, în epocă, a cărții. Acest bun coleg al meu, Teodor Vârgolici, împlinește, acum, 70 de ani. Îmi revin în memorie cei douăzeci de ani de apropiată colaborare la Editura Minerva și îi prețuiesc osteneala de istoric literar. A
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
Adorno. Subtitlul subliniază acest lucru: "Reflecții dintr-o viață mutilată". Așadar gândurile unui evreu exilat în timpul Germaniei hitleriste, nedreptățile suferite etc. Nimic nou, am putea spune. Și totuși mari surprize îi așteaptă pe iubitorii filosofiei. În primul rând șochează formula aleasă: o sută patruzeci de mini-eseuri scrise între 1944-1947, fiecare tratând subiecte complet diferite. O anumită viziune leagă această puzderie de fragmente: singura menire a filosofiei este "contactul cu obiectele", cunoașterea nemijlocită. În al doilea rând, Adorno vorbește despre aproape orice
O știință nu tocmai veselă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17330_a_18655]
-
decît o coincidență faptul că unii membri ai Comisiei - Florin Călinescu și Stelian Nistor, de exemplu - nu sînt doar directori de teatru, ci angajați și figuri cunoscute ale postului unde și candidatul Călin Mocanu lucrează: PRO TV. Să fi fost dînșii aleși cumva în mod special de Primărie, organizatorul concursului, deși mai sînt și alți directori sau oameni de teatru neimplicați, să spunem? Poate oare ține loc spiritul unei echipe de "serviciu", spiritului artistic și managerial indiscutabil al unui profesionist? Poate fi
Sfori de păpușari? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17320_a_18645]
-
Ciumara să mai fie ascultat de cineva - că de înțeles oricum nu-i înțelege nimeni dicția à la Marlon Brando. Resentimentele celor dați azi deoparte se vor acumula în lunile viitoare, sporindu-le iluzia că dacă ar fi fost ei aleși, altele ar fi fost și rezultatele de la urne. Lupta oarbă pentru putere i-a împins pe țărăniști la adevărate salturi mortale. Să-l susții la candidatură pe un neica-nimeni precum Virgil Petrescu (jalnică marionetă, care se scremea să explice pe
Ferește-mă, Doamne, de dizidenți, că de partid mă apăr singur! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17327_a_18652]
-
de bogate în invenție melodică și armonie a construcției. La Cluj se ocrotește în acest fel și dezvoltarea unei tradiții în interpretarea mozartiană. Laureații din București, Cluj, Brașov câștigă premii substanțiale. A fost și o operă de Mozart în repertoriul ales, aceea care arde totul în jurul ei: "Don Giovanni". O producție a clasei de operă pe care Ionel Pantea o conduce acum, ca pedagog și regizor, la Luxembourg unde s-a stabilit în 1984, în urma unui val de constrângeri care l-
Destine incomparabile by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17379_a_18704]
-
și nedeterminat, o alegere totală: "personal calificat în orice domeniu", "locuri de muncă pentru toate meseriile". în profilurile pe care le schițează ofertele de muncă, au apărut însă și cîteva nuanțe noi: se cere distincție - "colaboratori sociabili, distinși" - și mai ales inteligență: "angajăm persoane dinamice și inteligente". Ultima trăsătură e subliniată într-un anunț de natură să ne liniștească și să ne dea speranțe: "Selectăm intelectuali, profituri serioase, suplimentare, pentru persoane inteligente."
Triumful inteligenței by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17393_a_18718]
-
singură, pe stradă. Timpul distrugerii este timpul limită al banului, care perturbă liniștea scriitorului poet, întîi de toate cîntăreț al nefericirii și mizeriei sufletești a omului în general. Glasul cutremurător de trist al acestui Prometeu parodiat răsună în lirica temei alese: instituirea unei alte morale: "desprins din cordonul ombilical al iubirii/ pentru tine reînvăț să privesc lumea rea/ reacomodez cu mine, cu firea mea încă încețoșată,/ părul tău care ardea alteori văzduhul/ vibrează acum înalte încăperi pe arcușul/ altor înfrîngeri/ faptul
Un alt fel de morală by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17389_a_18714]
-
într-un tîrziu, după lungi avataruri, a ajuns în fața manuscrisului, care era, de fapt, tot o dactilograma, s-a îngrozit. Prob, s-a dat la o parte, îngrijitoare a ediției apărînd Puia Rebreanu (cu mențiunea, care semnala o intervenție, "text ales și stabilit"), el rezervîndu-si doar oficiul de adnotare și comentare. Toată zbaterea redacției pentru text integral, oprind ediția la anul 1940, pentru că ultimii patru-cinci ani puteau impune amputări de text devenea rizibila. Acum, cînd jurnalul se publică în ediția de
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
deloc oarecari (Vladimir Streinu, N. Carandino - chiar în Dreptatea -, Ion Caraion) să scrie articole de condamnare. Și aceasta reprobare s-a menținut cîțiva ani buni, pe vremea comunismului, pînă în 1953, cînd dl Ov.S. Crohmălniceanu prefațează o ediție de Opere alese. Fără restituirea operei lui Rebreanu, totuși, nu se putea. Dar revenind la jurnal, să menționez că el este, pentru această perioadă, destul de striat în însemnări. De pildă, în 1942 însemnările lipsesc cu totul iar în 1943 e o singură însemnare
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
un program de "muzică franceză din secolul XX". Piese originale pentru o asemenea formație șunt greu de găsit în catalogul marilor compozitori și de aceea dintre cei înscriși pe afiș doar Jean Français este un nume de rezonanță; celelalte muzici alese, datorate unor compozitori onești, se înscriu în linia școlii franceze: elegantă scriiturii și legătura cu tradiția printr-un neoclasicism rafinat. Buni cunoscători ai instrumentelor pentru care au scris, ei și-au pus în act imaginația coloristica, inventivitatea. Fantezia și muzicalitatea
Artisti francezi by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17920_a_19245]
-
fost noi la fel de solidari cu un dictator deschis antidemocratic, paranoic, megaloman și, finalmente, criminal? Mi-e greu să cred acest lucru. Din nefericire, în acele vremuri Occidentul încă nu realizase cât de primejdioși pentru propriile țări sunt "popularii" dictatori, demenții aleși întotdeauna cu procente ce nu scădeau sub 99 la sută. Lecția iugoslavă - dac-ar fi s-o reducem la o singură învățătură - ne arată ce ravagii poate provoca naționalismul. Politicienii români care și-au făcut din naționalism un stindard ideologic
Afacerea Tigareta Zero by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17943_a_19268]
-
de scurte comentarii ale culegătorului, interesante și pline de haz, dar care nu dau măsură artistului Iordache Golescu. În plus, selecția e marcată fatal și de pudibonderia păguboasă a epocii publicării. Ediția amplă a lui Mihai Moraru, din 1990 (Scrieri alese, Editura Cartea Românească), excelentă că varietate a textelor antologate și a comentariilor, nu abordează domeniul istorioarelor. Acestea au mai fost publicate, tot sub îngrijirea autoarei antologiei de acum, Mihaela Constantinescu-Podocea, în Revista de istorie și teorie literară, în Manuscriptum și
Cărticică de învătătură by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/18001_a_19326]
-
Mircea Eliade. O lume fantastică supradimensionata spectaculos pe scenă, cu o trupă motivată și performanța. În 1995 montează Pericles de Shakespeare, așa cum spuneam, tot la Odeon. Anul 1998 este o abatere de la regulă, o excepție. Fericită însă. Actorii de la Iași aleși și prezenți în distribuție s-au dat pînă la capăt pe mîna lui Hausvater. O condiție esențială a lucrului în echipă. Și, de ce nu, a reușitei. S-a întîmplat să nu văd acest spectacol al stagiunii trecute nici la sediu
Nopti cu demoni si Chagalli by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18055_a_19380]
-
India, menționat în repetate rânduri în acest român. Mama lui Moraes, Aurora Zogoiby, este, evident, regina orașului, identificată cu metropola întâi când îi inhalează aromele fetide pentru a le reda în picturile sale, apoi prin dânsul anual, în care, fiind aleasă orașului, aduce ofrande zeilor indieni în fața unei mulțimi prosternate în adorație. Datorită Aurorei, istoria și familia, politică și fantezia se încrucișează într-un peisaj urban romantic și atrăgător. Dar, tot prin ea, orașul își dezvăluie și fațetă să întunecată, crudă
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
a țării, mărturie ce avea să fie inclusă în ultimul volum din Dreptul la memorie. I-am trimis un text intitulat Marea absența, în care analizăm cauzele degradării societății românești, datorate - după opinia mea - dezertării oamenilor de cultură, si mai ales a scriitorilor, în rîndurile ateismului și scepticismului intelectual. Făceam apel la trezirea conștiințelor, la regasirea filonului spiritual care să producă o inversiune de tendința. - Reintegrarea României în Europa ar putea influența această "trezire a conștiințelor" de care vorbiți? - Avem obsesia
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
rămîne însă capitolul naționalist mesianic acumulat în matrițele limbii didactice de lemn. În loc să stimuleze motivația de lectură și creativitatea elevilor, retorica educativa în uz pare a avea un scop unic: să acrediteze ireversibil ipoteza superiorității culturale a propriei nații - poporul ales, care a găsit, cu mult înainte de alții, piatra filosofala, calea regală, soluțiile geniale care ne-au propulsat triumfator pe culmi de neatins. Despre Miorița se afirma neted că ar prefigură " în formă de cristal a versului popular, ceea ce modernii sfîșiați
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
discret contrast cu imaginea oferită de presă a drumurilor europene - ipostază banală a nomadismului, a clandestinilor riscînd repatrierea - în anunțuri e vorba de participarea la concursuri, festivaluri, cursuri de specializare: "vrăjitoarea Ioana, venită de curînd din India de la Congresul Vrăjitoarelor, aleasă că cea mai bună vrăjitoare a anului". Mitul înfiorătoarelor adunări de Sabat pare a fi contaminat și complet transformat de tipologia și limbajul concursurilor publicitare transmise de televiziune. Omisiunea strategică favorizează misterul, de pildă atunci cînd e anunțată cu emoție
Anunturi magice (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18134_a_19459]
-
din punctul de vedere al opiniilor despre românul românesc interbelic și chiar de mai tîrziu. Revenind la dezbaterile despre românul interbelic, așa cum s-au petrecut în epoca, d-na Carmen Matei Mușat ne propune patru opinii. Au fost, incontestabil, bine alese. Mă voi opri la trei dintre ele. Mai întîi aceea a lui Mihai Ralea din 1927. E intitulată De ce nu avem român, dezvăluind că sociologului și criticului literar M. Ralea i se părea, chiar în a doua jumătate a celui
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
Mateevici” (RotIst, V, 600). În aprilie 1988, poetul Ioan Alexandru, în prefața pe care o face antologiei de versuri de Grigore Vieru, tipărită în același an, la Editura Univers, din București, Rădăcina de foc (similară cărții tipărite la Chișinău, Scrieri alese, Editura Literatura Artistică, 1984), notează: «Cartea sa numită Scrieri alese, cu un studiu introductiv de mare profunzime, datorat criticului și eminescologului Mihai Cimpoi, apărută cu prilejul împlinirii unei jumătăți de veac de viață, în nu mai puțin de cincizeci de
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
în prefața pe care o face antologiei de versuri de Grigore Vieru, tipărită în același an, la Editura Univers, din București, Rădăcina de foc (similară cărții tipărite la Chișinău, Scrieri alese, Editura Literatura Artistică, 1984), notează: «Cartea sa numită Scrieri alese, cu un studiu introductiv de mare profunzime, datorat criticului și eminescologului Mihai Cimpoi, apărută cu prilejul împlinirii unei jumătăți de veac de viață, în nu mai puțin de cincizeci de mii de exemplare, epuizată din librării, impune o operă intrată
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
dintre Prut și Nistru; în această luptă, în această rezistență antisovietică, dusă de intelectualitatea românească din Basarabia, reperul / idealul, simbolul „arderii totale” pentru cauza națională se înrăzărește prin Eminescu, prin geniul eminescian. De aceea, Grigore Vieru și colegii săi întru aleasă liră, din Basarabia, și-au ales, și-au stabilit între obiectivele fundamentale, arzătoarea, mistuitoarea misiune de a cultiva limba română, de a atinge lamura limbii literare române din poezia eminesciană. Acest deziderat capătă îndorurată expresie lirică și în poezia cu
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
alta, să pomenim și proliferarea a tot felul de generatii: generația cutare... generația cutare... Ficțiuni. Adevărul e printre noi, laolaltă cu noi. Aceste ființe tinere și înzestrate protestează împotriva învățării matematicii în vederea unor examene, ba își arogă dreptul (prin delegați aleși) de a stabili cum anume să fie prezentată și însușita "Istoria României", iar noul an universitar îl încep printr-o... grevă, după ce au avut la dispoziție o vară întreaga, si pentru inițiative, învățare, și - de ce nu - pentru distracție. Fetele au
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
Jean-Jacques - din care am tradus cîteva scurte fragmente în acest mini-serial. Este una dintre cele mai frapante viziuni ale scenelor de viață tipic pariziene. Reproducem întîi începutul: "Leon de Lora, pictorul nostru peisagist, face parte din una dintre cele mai alese familii Roussillon, spaniolă de origine, si care, dacă se recomandă prin vechimea rasei ei, de o sută de ani trebuie să știm că se află pradă sărăciei proverbiale a nobililor hidalgo. Venit gol-pușcă la Paris, din departamentul, Pirineilor orientali, cu
Comedianti fãrã a sti by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17455_a_18780]