649 matches
-
și îi ținea mai mult timp strînși.) Era foarte familiară cu cîțiva critici literari, din moment ce îi numea, cu afecțiune, Croh sau Niky (aveam să aflu mai tîrziu, la facultate, că filoloagele au o mare afecțiune pentru personalitățile cu nume de alint și de aceea le auzi mai tot timpul vorbind firesc despre Niky, Pino etc.). Cînd mai erau însă vreo două luni pînă la examen, și-a declinat competența și, ca să fie corectă, mi-a pro pus să mă vadă și
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
în strada Wilson, unde locuiau ma ma și fiica, aflăm din corespondența de față. Monica Lovinescu a fost mândria și bucuria mamei ei, care a reușit să-i ofere, în ciuda relativei austerități financiare în care tră iau, o viață de alint, un cuib cald și o înțelegere care adu cea - cel puțin în ochii tatălui - cu o adevărată complicitate: Ecaterina Bălăcioiu ex-Lovinescu i-a dăruit Monicăi un inel cu un mic diamant pe când aceasta încă purta părul împletit în două codițe
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Excepție fac cazurile în care Monica Lovinescu nu apare ca per sonaj, ci este citată ca autoare. Indicele de nume este alcătuit ținând cont de felul neoficial în care sunt pomenite majoritatea personajelor din scrisori: pseudonime, supranume, porecle, nume de alint. Anexa cuprinde fotografii inedite și fotocopii ale documentelor, în ordinea în care se face trimitere la ele în notele de subsol. Editoarea mulțumește: Doamnei Ioana Pârvulescu și legatarilor testamentari ai Monicăi Lovinescu, domnii Gabriel Liiceanu și Mihnea Berindei, pentru încrederea
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
învățătoare femei, mi-aș fi spus doamna învățător. Cum aceasta nu este de ajuns, ne mai complacem și în apelative profesionale cu diminutive: decăniță, rectoriță, redactoriță, doctoriță, șoferiță, poștăriță. Această complacere, pe care unii o scuzăm că este apelativ de „alint” mai pune un cui la coșciugul prestigiului public al femeilor. Cu alte cuvinte, putem ajunge la poziții de putere sau control, dar le exercităm mai „puțintel”, mai diminuat. La clasicele noastre poziții nu se adaugă diminutive. Nimeni nu spune: îngrijitoruță
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
și să exploateze limitele de toleranță ale culturii normative explicite, determinându-l pe profesor să accepte anumite lucruri care depășesc structura normativă a clasei). 3. Fraternizarea are în vedere neputința de dominare a cadrului didactic, convertită într-o formă de „alint pedagogic”; observându-și neputința de intervenție, cadrul didactic se aliază cu elevii, dând naștere unui univers interacțional foarte ciudat. 4. Strategia bazată pe ritual și rutină creează așa-numitul „profesor predictibil”, care-și fundamenteză intervențiile pe standardizare și uniformizare. 5
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
vor încerca să exploreze limitele de toleranță ale culturii normative explicite, determinându-l peprofesor să accepte anumite lucruri care depășesc structura normativă a clasei). 3. Fraternizarea are în vedere neputința de dominare a cadrului didactic, convertită într-o formă de „alint pedagogic”; observându-și neputința de intervenție, cadrul didactic se aliază cu elevii, dând naștere unui univers interacțional foarte ciudat. 4. Strategia bazată pe ritual și rutină creează așa-numitul „profesor predictibil”, care-și fundamentează intervențiile pe standardizare și uniformizare. 5
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
din fire - o zmeoaică bătrână îi luase vinele picioarelor și-l lăsase moale, ca nici să poată îmbla, necum să se bată cu ăi trei feciori ai ei”. Numele eroului, cu varianta Țugulea, pare să vină de la forma regională de alint „țugu, țugu, țugulaș”, dar și de la sensul atestat în Straja, Suceava: „om prost”. În primul caz, afecțiunea vine din partea instanței narative, care are o cunoaștere superioară a protagonistului, în cel de-al doilea, personajul apare marcat de disimularea în mediul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
bă, idiotule. Vasile. Aaa, păi de ce nu zici așa, băi Vasilică? Băi, rahat cu ochi ce ești, Vasilică să-i zici lu mă-ta. Păi să știi că eu chiar așa-i zic uneori lui maică mea. Vasilică. E un alint. Un ce, mă? Un alint, Vasilică. Alintătură. Așa-i spun. Vasilică. De drag. Pot să-ți spun și ție la fel? Nu prea mai știe ce să creadă. Aud cum respiră greu câteva secunde, apoi închide telefonul. Aștept liniștit, mă
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
de ce nu zici așa, băi Vasilică? Băi, rahat cu ochi ce ești, Vasilică să-i zici lu mă-ta. Păi să știi că eu chiar așa-i zic uneori lui maică mea. Vasilică. E un alint. Un ce, mă? Un alint, Vasilică. Alintătură. Așa-i spun. Vasilică. De drag. Pot să-ți spun și ție la fel? Nu prea mai știe ce să creadă. Aud cum respiră greu câteva secunde, apoi închide telefonul. Aștept liniștit, mă uit pe hârtia pe care
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
încă de la Facere, când... la început a fost cuvântul. Apoi, cuvântul însuflețit a devenit, din duh, om însuflețit. Ceea ce simte omul în sine, cu sine și pentru sine este iluminarea lăuntrică, duhul cuvintelor, bocet, scâncet, cântec de leagăn și de alint, adică Poezie. Ceea ce are omul de împărtășit cu ceilalți e, însă, altceva, e ceva din speța epică, e poveste adică, e proză. Așadar, Poezia îi este, omului, structural și fiziologic, mult mai apropiată și intim atașată. Poezia e cea mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
am ieșit în câmp râzând 135. Comuniunea cu natura-codru este cu totul specială în opera lui Eminescu și se reflectă în imagini de o gingășie rar întâlnită. În Freamăt de codru − spre exemplu iubita va avea parte de tot atâta alint din partea pădurii ca din partea propriului ei iubit: Teiul vechi un ram întins-a,/ Ea să poată să-l îndoaie,/ Ramul tânăr vânt să-și deie/ Și din brațe-n sus s-o iee,/ Iară florile să ploaie/ Peste dânsa 136
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
stare. Dar Noia fusese alegerea Luanei și femeia o lua ca atare. Educată, inteligentă și bine intenționată, Iuliana nu intra în amănunte. Ea dorea să puncteze doar faptul că Luana avea nevoie de atenție și iubire. Tânjea după vorbe de alint și tandrețe. Încerca să-l facă să înțeleagă că orice ar fi oferit acestei femei nimic nu valora mai mult decât un gest de mângâiere. Doamna Darie pleca așa cum venise, fără să aștepte confirmări, lăsând a părea că puțin îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
amânat să-și facă timp s-o viziteze, uitând că e bătrână și bolnavă, gata, în orice secundă, să plece dintre ei. Acum, privirea blândă, vorba dulce și profundă, erau îngropate pentru totdeauna. Nu se va mai bucura de mângâierea, alintul și încurajările ei. Rămăseseră atâtea neîntrebate, nepovestite! Nu-și amintea dacă-i spusese, vreodată, cât de mult o iubește. Și-a împăcat sufletul știind că menirea acelui vis fusese aceea de a-i spune că nu avea motive să plângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
micuț (2); mișcare (2); mîngîiere (2); moale (2); nostalgie (2); nou-născut (2); nuntă (2); patrie (2); plăcere (2); porc (2); poveste (2); rupt (2); sfoară (2); topogan (2); uța-uța (2); vis (2); acasă; adiere; adormit; afară; afecțiune; alb; albastru; alene; alint; amețitor; animal; ață; baby; balansa; balona; barcă; baștină; băiat; pentru bebe; blînd; bolnav; brațe; bun; bunici; cald; calm; calmare; calmitate; în cameră; carte; carusel; casa părintească; căldura; călduros; cămin; căsuță; civilizație; cînt; cîntare; cocon; de copii; pentru copii; copilul; Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
35); copil (31); ou (27); carne (22); pasăre (18); animal (12); micuț (11); pufos (10); boboc (6); drăguț (6); ființă (6); de găină (6); prăjit (6); bun (5); firav (5); friptură (5); gingaș (5); grătar (5); pene (5); puf (5); alint (4); cloșcă (4); fript (4); gingășie (4); golaș (4); puișor (4); tînăr (4); viață (4); aripioare (3); avicolă (3); cocoș (3); drăgălășenie (3); frumos (3); hrană (3); iei (3); KFC (3); mamă (3); mititel (3); piept (3); pisică (3); rotișor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); cîntat (2); cîntăreață (2); duioasă (2); dură (2); exprimare (2); gălăgie (2); înaltă (2); lină (2); mlădioasă (2); mut (2); plăcut (2); plăpîndă (2); putere (2); răgușit (2); vibrație (2); Vocea României (2); acest; acută; admirabil; Adriana; afon; alinare; alint; nu am; amintire; Andra; artist; ascultare; ascuțit; aspră; atenție; atracție; au; auditiv; auzi; a auzi; auzită; bani; bariton; bas; bărbat; bogat; buze; calitate; calmă; comunicare; concurs; confort; conștiință; cor; corzi vocale; Damian; deal; difuză; dimineață; dinte; discurs; discuție; dominație; dor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); exprimare (2); gîndire (2); guraliv (2); informație (2); mama (2); om (2); plăcere (2); povață (2); prieteni (2); scumpă (2); scurtă (2); stat (2); tăcere (2); ură (2); urîtă (2); vorbire (2); zice (2); adevăr; adevărată; afirmare; aiurea; alină; alint; armă; ascultare; ascultător; auz; auzi; băiat; bani; bîrfe; birt; bla-bla; bucurie; bunătate; bunica; buze; cafenea; căldură; chef; chefuială; cîntec; ciorbă; colaborare; confesiune; convenabil; conversații; convingere; convorbire; cuminte; cunoștință; curată; da; demnitate; destăinuire; desuetă; dialog; dinți; drag; dragoste; duh; duios; dura
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
supus neamul meu, începând cu acel exod din Skopje (în România anului 1821 notă Geo Vasile), unde familia mea și-a ratat averea considerabilă, dar mai ales numele, pentru că Tașcu e nume de botez (vezi Tașcu Gheorghiu, spre pildă), de alint chiar (...), am ratat de trei ori moartea (odată în timpul Revoluției când am avut opt arme automate îndreptate spre pieptul meu, pe 21 decembrie 1989, orele 12:35), am ratat o carieră politică (ajunsesesem leader municipal la Cluj-Napoca, la P.D., și
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
cred că e cazul să ne iluzionăm în legătură cu realele interese ale partidului născut din tubul catodic al "Antenei 1". El se va comporta la nesfârșit așa cum îl vedem acum: pescuind în ape tulburi și botezându-și meschinăria cu numele de alint "moralitate politică." E suficient să urmărești două minute evoluția lui Șereș ori a lui Voiculescu pentru a-ți trece cheful să mai folosești vreodată această sintagmă. Că există și ceva sinucigaș în duplicitarismul pur-ist e limpede ca lumina zilei
Ciorba de chimicale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12148_a_13473]
-
ori pe atîtea flori. Trebuia să fac duș de două ori. Nu aveam voie să le confund numele. Atunci am învățat să nu mai folosesc nume pentru femei. La un moment dat tot le confunzi. M-au ajutat cuvintele de alint. Două, trei, ajung. Abia acum îmi dau seama că nici o femeie nu a vrut să-i spun pe numele ei adevărat. Dragostea te face surd. Nu îmi reproșez nimic. încă de pe-atunci eram mulțumit dacă una mi se adresa
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
te face surd. Nu îmi reproșez nimic. încă de pe-atunci eram mulțumit dacă una mi se adresa uneori cu numele celuilalt. Scrisorile de dragoste le scriam fără formula clasică de adresare. în loc de asta foloseam cele două, trei, cuvinte de alint. însă la adrese trebuie să fim atenți. O dată am confundat adresele. Nu s-a întîmplat nimic. Scrisorile mi-au fost returnate. Destinatarul necunoscut. A trebuit să adresez două plicuri noi. Asta a fost tot. Poate că acum am confundat scrisorile
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
cui o comite. Iar libertatea de exprimare e valabilă doar pentru ei și ai lor. Nu vă e scârbă de voi, băi, limbricilor? Dacă public câteva mesaje primite de la băsiști (plecarea din Antena 3 la RTV nu mă orbește), nu alinturile patetice ale lui Turcescu, se încrețește pielea pe voi"
Ciutacu, replică lui Turcescu: "Totul, în cartier, se bazează pe c***e" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79764_a_81089]
-
frecvent contradictorie, a ființei scriitoricești. Din capul locului, Dora Pavel tentează o „demistificare“ a acesteia. Declară a o interesa cu preeminență „instrumentele de lucru și metodele de redactare“, „stările infertile , de sterilitate și inhibiție, de vulnerabilitate și crispare“, „tabieturile, tipicurile, alinturile, capriciile și chiar și viciile ce însoțesc îndeobște elaborarea unui text literar“, „ îndoielile și vanitățile , dubiile și repudierile de sine în perspectiva timpului“, „ispita abandonului, iminența momentelor de lașitate interioară sau, dimpotrivă, asumarea actului creator pentru valoarea lui cathartică“. O
Cum scriu autorii români? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7869_a_9194]
-
le înșir, mi-au șoptit că nu pot să nu fiu de față. "Luca, Luca, Lucățel, Băiatul lui Marinel, Cumințel și frumușel, Nu mai e nimeni ca el, Luca, Luca, Lucățel." Rostind în barbă, a cîta oară, aceste vorbe de alint, mi-am amintit în mașină, pe drumul de la mare, la munte, sursa. O poezioară în stilul direct și liber, pe care Victor Rebengiuc i-o spunea fiului său, Tudor. Eu am adaptat-o, înlocuind doar numele "adrisantului". Mi-am amintit
Lăsata secului (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12609_a_13934]
-
Lucicăi (dar și spaima ei), a acestei frumoase (sper că era, poezia impune să fi fost frumoasă) ce trăiește printre bărbați - oripilată și scîrbită rezolut - ca printre gîndaci. Om era însă și Lucie (alternanța asta nominală e, firește, un simplu alint) și în această calitate mai dovedește și ea slăbiciuni de inimă. Sau, de nu chiar de inimă, de suflet. Uneori concede din milă: „A căzut noaptea. Casa-i liniștită/ În margine de codru-ntunecat./ M-a-nfricoșat că n-am
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]