1,413 matches
-
bine. Tot ea mi-a trimis și pachetul. Mă simt deodată foarte prost, cu toate prejudecățile mele care ies la iveală mult prea ușor. În fond, acești oameni pot să fie pur și simplu generoși și drăguți cu un străin. Almanahurile ar trebui să-mi fie de folos În infirmerie, unde ajung cu o răceală urîtă În urma partidei de fotbal și cîteva zile lenevesc, Încercînd să-mi repar moralul cu povestiri umoristice de vacanță. Dar În anul lui Dumnezeu 1989 umorul
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
prin locuri de interes economic unde minciuna oficială strălucește hîd. Nu-mi ia un sfert de oră ca să ajung să mă Întreb ce dracu’ o fi totuși cu oamenii ăștia. De ce să-i dai cuiva să citească un astfel de almanah ? Îmi lipsește colecția de almanahuri Anticipația de acasă, le știu aproape pe de rost, dar benzile desenate ale lui PÎrligras te pot distra cîteva vieți la rînd. Curînd, din lipsă de ocupație, gîndurile Încep să mă sape iar fără milă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
unde minciuna oficială strălucește hîd. Nu-mi ia un sfert de oră ca să ajung să mă Întreb ce dracu’ o fi totuși cu oamenii ăștia. De ce să-i dai cuiva să citească un astfel de almanah ? Îmi lipsește colecția de almanahuri Anticipația de acasă, le știu aproape pe de rost, dar benzile desenate ale lui PÎrligras te pot distra cîteva vieți la rînd. Curînd, din lipsă de ocupație, gîndurile Încep să mă sape iar fără milă. Un an și patru luni
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
48. • Ibidem. • Al. Veltman, Načertanie drevnej istorii Bessarabii s prisovokupleniem istoričeskih vypisok i karty, Moskva, 1828. • S. Russov, Certy drevnej i novoj istorii Bessarabskoj oblasti, 1823, AISRL, f.673, inv. 1, dosar 293. • N. Nadeždin, Progulka po Bessarabii, în „Odesskij almanah“ (Odessa), 1840, p. 308-447. • I. Liprandi, Opyt izloženija drevnej i novoj istorii Bessarabskoj oblasti, Moldovy i Valahii ot otdalennyh vremen do okončjatel’nogo pokorenija Trajanom v 105 g, 1828, AISRL, f. 673, inv. 1, dosar 245, p. 132. istorico-politic34, în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în timpul verii) și la cea din Vlahu-Iani. Din 1924 dispune de o catedră la Liceul român din Grebena, liceu care tipărea și o revistă, cu un titlu iubit de aromâni - „Lumina”. În „Lumina”, „Calendarul aromânesc”, „Lilicea Pindului”, „Flambura”, „Peninsula Balcanică”, „Almanahul aromânesc «Frăția»”, „Revista aromânească”, o altă „Lumină” (1936-1937), precum și în „Dimândarea”, „organ de luptă românească”, A. își publică poemele evocatoare pentru existența zbuciumată, asediată de potrivnicii, a fraților săi „de ginte aromână”. Această frântură de români trăind sub zări întunecate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285412_a_286741]
-
ALMANAHUL SOCIETĂȚII PENTRU CULTURA ROMÂNEASCĂ „MIHAI EMINESCU” DIN CERNĂUȚI, publicație editată la București sub egida Fundației Culturale Române, din 1992. Coordonatori: Grigore C. Bostan, Alexandrina Cernov, Ilie Luceac, Vasile Tărâțeanu, Ilie T. Zegrea. Din compartimentul de istorie și critică literară rețin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285297_a_286626]
-
International des linguistes. Bucarest, 28 Août - 2 Septembre 1967. Editions de l’Académie de la République Socialiste de Roumanie. ADAN = ADAN, Piatra-Neamț, [editură]. AI = Analele științifice ale Universității “Al. I. Cuza” din Iași, Secțiunea a III-a (Științe sociale), Iași. AL = Almanahul literar al Uniunii scriitorilor din R.P.R., Filiala Cluj, revistă lunară de cultură, 1949-1954. AL = Azi literar. Supliment la ziarul Azi, București. Aldine = Aldine. Supliment la ziarul România liberă, București. Alternative = Alternative. Supliment politic la Cotidianul, București. AMD = Atelierele de material
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1990 (1991), 172 p. multigr. IE = Institutul European. Iași [editură]. IÎSP = Institutul de învățămînt Superior din Pitești. IL = Iașul literar. Revistă a Uniunii Scriitorilor din R.P.R., Filiala Iași. Iași. IMFB = Institutul de Medicină și Farmacie din București. IN = Iașul nou. Almanah literar al Uniunii Scriitorilor din R.P.R., Filiala Iași, 1949-1953. Inter 22-Pater = Inter 22-“Pater”. Brașov, [editură]. îEPȘ = întreprinderea Editorial Tipografică Știința. Chișinău. îL = învățarea limbii. Lucrările sesiunii științifice de comunicări din 28-29 octombrie 1972. București, Centrul de multiplicare al Universității
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
PMR. SA = Studii și articole închinate lui M. Sadoveanu. București, ESPLA, 1952. SACLER = Studii de analiză contrastivă a limbilor engleză și română. Pentru uzul studenților. Coord.: Hortensia Pârlog și Mariana Popa. Timișoara, TUT, 1983, 97 p. multigr. SB = Scrisul bănățean. Almanah literar (apoi revistă) al Filialei Timișoara a Uniunii scriitorilor din RPR. Timișoara. SC = Sinteze și comentarii pentru bacalaureat. Supliment al revistei “Limba și literatura română”. București, [f.e.], 1992, 148 p. SCD = Studii și cerrcetări de documentare. Educație - învățămînt. București
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Mihai Curicheru, „Pământ viu”, „Școala basarabeană”, 1939, 7-8; Teodor Iordache, „Pământ viu”, CL, 1941, 11-12; Călinescu, Ist. lit. (1941), 843, Ist. lit. (1982), 938; Traian Chelariu, „Frumoasele”, UVR, 1943, 32; Doru Al. Șerban, Primul roman postdecembrist scris de un gorjean, „Almanahul «Gorjeanul»”, 1991; Sava Pânzaru, Un scriitor, un destin: Sabin Velican, LA, 1994, 29; Constantin Banța, „Încântare”, „Gorjeanul”, 1994, 1 392; Olivia Diaconescu, Sabin Velican, învățătorul și gazetarul, „Gorjeanul”, 1994, 1 400; Ion Tarbac, Istoria presei gorjene, Târgu Jiu, 1994, 228-232
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290482_a_291811]
-
conducerea Dialogului, iar eu de la cea a Opiniei studențești. O parte dintre noi nu am putut publica nimic vreme de vreo șase luni, Dan Petrescu n-a reușit să publice decât sub pseudonim câteva articole și traduceri în reviste și almanahuri SF până prin ianuarie 1987, când, devenind opozant deschis, n-a mai publicat decât articole, interviuri și scrisori împotriva dictaturii în presa internațională. Luca Pițu a fost exclus din Universitate în iunie 1989, nici eu nu m-am simțit mai bine
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a avut loc la mijlocul lui martie 1983. S-au adus aceleași reproșuri la adresa psihologilor și pedagogilor ca și la procesele din mai 1982. Reclamațiile au fost respinse, practic, cu aceleași argumente. și în domeniul propagandistic continuă campania de denigrare. În almanahul ziarului Scânteia, organ al Comitetului Central al PCR, pe 1983, la p. 314, sub titlul „Lumina neagră”, se află capitolul „Un drog psihic: secta Meditația Transcendentală”. Aici există referiri la trei articole, care au apărut la începutul anului 1982, în
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
vizând politica, dragostea, morala. În „România literară” lui R. îi apare O scrisoare de pe Bosfor, în care orice urmă de blazare și de mizantropie s-a șters, deși acum era bolnav și singur. O proză, Soarta cânelui, e inserată în „Almanah de petrecere pentru moldo-români” (1852). Om cult - cunoștea limbile greacă și latină, franceză și germană -, publicistul intervine în dezbaterile filologice ale vremii în articolul Limba noastră, combătând purismul și etimologismul latinist și sugerând folosirea limbii populare și a celei cronicărești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289122_a_290451]
-
UNGUREANU, Dănuț (28.X.1958, Calafat), prozator. A absolvit Facultatea de Hidroenergetică din cadrul Institutului Politehnic din București. Debutează în 1981, la „Știință și tehnică”, cu povestirea SF Vis de familie, desfășurând o activitate susținută în fandem. Colaborează la „Almanahul Anticipația”, „Orion”, „Helion”, „Paradox” ș.a. După 1989 intră în ziaristică. A primit în 1992 Premiul Eurocon pentru autor tânăr. Deși optzecist, coleg de generație în SF-ul românesc cu Cristian Tudor Popescu, Alexandru Ungureanu și Dan Merișca, U. debutează editorial
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290343_a_291672]
-
tânăr”, apărută la Roman. Tot acum îl frecventează pe M. Blecher, care îl pune în legătură cu Sașa Pană. Se apropie mai mult de grupul de la publicațiile literare brașovene „Frize” și „Front literar”. A mai colaborat la „Bilete de papagal”, „Convorbiri literare”, „Almanahul ziarului «Curentul»”, „Curentul magazin literar”, „Floare de foc”, „Munca literară”, „Universul literar”, „Vremea”, „Familia”, „Însemnări ieșene”, „Cuvântul liber”, „Jurnalul literar”, „Abecedar”, „Manifest”, „Meridian”, „Teatrul Național”, „Claviaturi”, „Acțiunea literară”, „Afirmarea”, „Flori de câmp”, „Pan”, „Veac nou”, „Viața românească”, „România literară”, „Luceafărul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1971). Își începe activitatea ca șef al Bibliotecii Raionale Râmnicu Sărat (1960-1968), în 1970 fiind numit director al Bibliotecii „Vasile Voiculescu” din Buzău. Colaborează la „Viața Buzăului”, „România literară”, „Contemporanul”, „Biblioteca”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Almanahul «Luceafărul»”, „Opinia”, „Muntenia”, „Buzăul”, „Mesager cultural”, „Vestala”, „Opinia literară” ș.a. În cadrul activităților Bibliotecii „Vasile Voiculescu” inițiază Salonul literar (1970), Cenaclul „Vasile Voiculescu” (1987-1989, 1992-1994), colecția de poezie „Autograf”. Coordonează publicațiile „Buzăul literar”, „Penteleu” și „Albatros”. Debutează ca editor și coordonator
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288560_a_289889]
-
Sadoveanu (1967) caracteriza astfel scopul acțiunii: „ridicarea culturală și economică a țăranilor din regiune, dublată de o experiență social-pedagogică, pentru determinarea metodelor de activare la sate”. Articolul acesta, publicat în Însemnări ieșene, 8/1936 și reprodus de Ilie Popescu-Teiușan în Almanahul școlii și al familiei (Craiova, 1936), poartă un titlu deosebit de sugestiv: „Paștile blajinilor sau găocile de ouă ale profesorului Eugen Neculau de la Ungureni” (Sadoveanu, 1967, pp. 37-42). Ce sunt aceste „găoci de ouă”? Sunt visurile unui cărturar care, „lucru rar
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cel mai înalt grad cultul exactității, P. rămâne în perimetrul istoriei literare un vrednic urmaș al lui D. Popovici și al lui Ion Breazu. S-a manifestat, sporadic, și în calitate de critic literar în paginile unor reviste precum „Gând românesc”, „Transilvania”, „Almanahul literar”, „Tribuna” și „Steaua”, ca și în „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Cercetări de lingvistică”, „Anuarul Institutului de Istorie din Cluj”, „Studii și cercetări de istoria artei”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Limba română”. SCRIERI: Studii de literatură română, Cluj, 1971
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288765_a_290094]
-
corector la ziarul „Timpul”, apoi redactor la „Frontul plugarilor” și la revista „Flacăra” (1848-1851), responsabil cultural la Casa Scriitorilor ș.a. În 1954 este exclus din Uniunea Scriitorilor, fiind reprimit în 1965. Din 1968 până în 1972 este redactor-șef al revistei „Almanahul literar”, editată de „România literară”. Colaborează la „Albatros” (unde și debutează), „Revista Fundațiilor Regale”, „Timpul”, „Vremea”, „Flacăra”. Volumul Manifest liric (1945) este distins cu premiul Editurii Forum. În anul 1975 solicită azil politic și se stabilește în Franța. Volumul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286417_a_287746]
-
1928; Povești, Arad, 1940; Țara Moților, Timișoara, 1976; Crăiasa Codrului, îngr. și pref. G. Nistor, Timișoara, 1976. Repere bibliografice: Chendi, Scrieri, II, 66-68; Lovinescu, Scrieri, IV, 393-394; Perpessicius, Lecturi, 59-66; Nicolae Albu, O poetă a Munților Apuseni: Maria Ciobanu, „Unirea. Almanahul județului Alba”, 1972, 61-62; Biografia unor destine, Alba Iulia, 1993, 40-41; Datcu, Dicț. etnolog., I, 99. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285839_a_287168]
-
și literară”), apoi o interzice cu totul, în același an. Mereu împiedicat de domnitor sau de cenzură în tipărirea unor reviste culturale, K. recurge, pentru a nu renunța cu totul la planurile sale, la editarea unor mai inofensive calendare și almanahuri (între 1842 și 1845 apare „Calendar pentru poporul românesc”, cu o parte literar-științifică, intitulată „Almanah de învățătură și petrecere”), în care publică și câteva dintre articolele sale cu caracter social: Despre civilizație, Despre pauperism ș.a. Relațiile cu domnitorul Mihail Sturdza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
de cenzură în tipărirea unor reviste culturale, K. recurge, pentru a nu renunța cu totul la planurile sale, la editarea unor mai inofensive calendare și almanahuri (între 1842 și 1845 apare „Calendar pentru poporul românesc”, cu o parte literar-științifică, intitulată „Almanah de învățătură și petrecere”), în care publică și câteva dintre articolele sale cu caracter social: Despre civilizație, Despre pauperism ș.a. Relațiile cu domnitorul Mihail Sturdza devin tot mai încordate. În 1844 fostul aghiotant domnesc, aflat la Viena cu intenția de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
prozator și publicist. Este fiul Eugeniei (n. Botez) și al lui Johannes Iacobitz. Urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității „Al.I. Cuza” din Iași, absolvind-o în 1955. Își începe activitatea publicistică încă din studenție, ca redactor responsabil la almanahul „Iașul nou” (1952), fiind apoi redactor și șef de secție la „Cronica”, organizator de spectacole și secretar literar la Teatrul de Păpuși din Iași, iar mai târziu, director al Editurii Cariatide din același oraș. Colaborează frecvent la „Gazeta literară”, „Flacăra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287090_a_288419]
-
a urmat cursurile Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1960-1966), obținând licența în 1968. Între 1969 și 1971 a fost, pe rând, profesor de limba și literatura română în Transilvania și în Moldova și redactor la „Almanahul literar” al Uniunii Scriitorilor și la revista „Argeș” din Pitești. Din 1971 începe spectacolele de muzică și poezie, acompaniat de propria-i orchestră, intitulată „Baaad”; reînviind tradiția menestrelilor medievali, poetul își pune pe muzică versurile, dar interpretează și poeme de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287648_a_288977]
-
trecându-și licența în litere și istorie. În timpul studiilor universitare a fost membru în comitetul de conducere al societății studențești bucovinene Junimea. Funcționează ca profesor la Liceul „Andrei Mureșanu” din Dej (1947-1953), în vara anului 1952 lucrează ca redactor la „Almanahul literar” din Cluj, din 1953 obține o bursă de doctorat, iar în 1956 este angajat cercetător la Institutul de Istorie Literară și Folclor din București. Își susține doctoratul în 1957 cu o teză despre I. Popovici-Bănățeanul. Din 1957 este lector
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290463_a_291792]