1,411 matches
-
Chișinău ziarul „Moldovanul” (14 ianuarie 1907-26 octombrie 1908) și conduce, între 1908 și 1912, prima trupă de teatru românesc din această parte a țării. A mai colaborat la „Literatură și artă română”, „Epoca”, „Cuvânt moldovenesc”, „Viața Basarabiei”, „Poetul”, „Gazeta Basarabiei”, „Almanahul ziarelor «Basarabia» și «Bucovina»”, „Argeșul”, „Noua revistă română”, „Universul”, „Viața”, „Adevărul ilustrat”, „Solia satelor”, „Soarele” ș.a. În 1897 M. tipărește, la îndemnul lui C. Dobrogeanu- Gherea, culegerea de poezii populare Suspine, care conține texte de cântece lirice și balade din
MADAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287946_a_289275]
-
Dr. Ioan Meșotă” din Brașov, luând bacalaureatul în 1943. Între 1948 și 1950 face studii de actorie la Conservatorul Dramatic din Iași. Ia parte la activitățile Cenaclului Scriitorilor din acest oraș, înființat în 1945, și este prezent cu versuri în almanahul „Pentru pace și cultură luptăm!” (1949). Va fi actor la Brașov, Ploiești și Arad. Arestat în 1955, implicat fiind în „afacerea dr. Gheorghiu”, este întemnițat un an și jumătate la Suceava. Revine în viața literară cu poemul dramatic Eu, Meșterul
MAGHERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287956_a_289285]
-
tânăr”, apărută la Roman. Tot acum îl frecventează pe M. Blecher, care îl pune în legătură cu Sașa Pană. Se apropie mai mult de grupul de la publicațiile literare brașovene „Frize” și „Front literar”. A mai colaborat la „Bilete de papagal”, „Convorbiri literare”, „Almanahul ziarului «Curentul»”, „Curentul magazin literar”, „Floare de foc”, „Munca literară”, „Universul literar”, „Vremea”, „Familia”, „Însemnări ieșene”, „Cuvântul liber”, „Jurnalul literar”, „Abecedar”, „Manifest”, „Meridian”, „Teatrul Național”, „Claviaturi”, „Acțiunea literară”, „Afirmarea”, „Flori de câmp”, „Pan”, „Veac nou”, „Viața românească”, „România literară”, „Luceafărul
MANOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
de azi”, „Bis”, „Vestea”, „Știrea”, „Informatorul”, „Convorbiri literare”, „Litere”, „Pământ bănățean”, „Azi” (unde a fost redactor), „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Revista dobrogeană”, „Comuna”, „Floarea de foc”, „Răboj”, „Viața literară”, „Lumea românească”, „Cuvântul”, „România satelor”, „România literară”, „Familia”, „Meridian”, „România”, „Almanahul ziarului «Timpul»”, „Teatrul Național”, „Biruința noastră”, „Arta nouă”, „Dumineca”, „Vremea” (unde, peste ani, își mută rubrica „Țintar”), „Revista Fundațiilor Regale”, „Rampa teatrală și cinematografică”, „Spectator”, „Ramuri”, „Viața românească” ș.a. Îl preocupă o varietate de subiecte, făcând dovada calităților sale de
MANOLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]
-
bibliografice: C.B. Stamatin-Nazone, Profiluri (Gazetarii noștri), București, 1894, 59-60; Al. Antemireanu, „Viața la mahala”, „Epoca”, 1899, 1245; Iacob Negruzzi, „Viața la mahala. D-avalma”, AAR, partea administrativă, t. XXII, 1899-1900; Constantin Caliga, Marion s-a dus!..., „Minerva”, 1909, 136; Constantin Caliga, Almanahul dicționar al presei din România, București, 1926, 94-95; Predescu, Encicl., 528; Cosco, Bunica, 293-297; Dicț. lit. 1900, 556-557. C.T.
MARINESCU-MARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288037_a_289366]
-
subofițer de jandarmi. Își face învățătura la școlile normale din Oradea și Blaj, apoi urmează la Cluj câteva clase de liceu și Facultatea de Litere și Filosofie (1946-1950). În 1949 a debutat în ziarul „Lupta Ardealului”, continuând să publice în „Almanahul literar”, din al cărui colegiu redacțional a și făcut parte în 1950-1951. Este trimis la Școala de Literatură „M. Eminescu” din București (1951-1952), devenind apoi redactor la revistele „Viața militară” (1952-1954), „Tânărul scriitor” (1954-1957), „Luceafărul” (1960-1962). Între 1952 și 1954
MARTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
1963-1967) și „Luceafărul”. Ulterior s-a afirmat ca editor: redactor la Editura Politică (1963-1968), redactor-șef la Editura Enciclopedică (1968-1969) și director al Editurii Minerva din 1969 până în 1986, când a fost retrogradat și pensionat. Articole i-au apărut în „Almanahul literar”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Viața românească”, „Steaua”, „Cronica”, „Tribuna” ș.a. A fost unul dintre coordonatorii lucrării Micul dicționar enciclopedic (1972) și a alcătuit sau a prefațat ediții din scrierile lui N. Filimon, D. Bolintineanu, M. Eminescu, B. Delavrancea, Tudor
MARTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
de vale nu ar fi nimerită și pentru cele de deal (mai ales pentru dealurile cu versanții Îndreptați spre nord), una valabilă pentru zonele de coastă nu ar fi la fel și pentru regiunile continentale. În plus, data recomandată de almanah este aproape sigur una ce nu implică mari riscuri, deoarece cel mai rău lucru care i s-ar putea Întâmpla unui editor ar fi ca sfatul lui să provoace eșecul unei recolte. Ca urmare a acestei prudențe comerciale, se poate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
William Evrei adoptarea supranumelor lizibilitatea comunității În timpul ocupației naziste a Amsterdamului Johnson, Sherman Jones, Donald Jones, Howard Jones, Peter Judt, Tony Jünger, Ernst Kaganivich, Lazar Kain, Lazar Kautzky, Karl Kerenski, Aleksandr Khateyevich, M.M. Hrușciov, Nikita Kloppenberg, Jack Ralph Cunoaștere practică Almanahul Fermierului disprețul agriculturii științifice față de Squanto Vezi, de asemenea, Mētis Kolakowski, Leszek Kollontay, Alexandra Kropotkin, Piotr prințul Kubitschek, Juscelino Kula, Witold Kusterer, Ken Lalouette, deputat Proprietatea funciară și adoptarea patronimelor și hărțile cadastrale practicile locale de măsurare a terenurilor țăranii
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
eu nu precizează despre ce fel de stejar este vorba sau despre ce fel de veveriță, dar probabil este vorba despre cea gri, comună. Pentru indienii americani, aceste detalii erau probabil clarificate de context. Atunci când vorbesc despre sfatul dat În almanah, nu iau În calcul faptul că europenii emigrați și-au elaborat foarte repede propriile metode empirice și, ca toți agricultorii din lume, au fost foarte atenți la ce fac ceilalți cultivatori. În general, nimeni nu vrea să fie nici primul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
dramatice, la „Revista telegrafică, telefonică și poștală”, „Arhiva CFR”, „Dreptatea” (Chișinău), unde a fost redactor, „Dobrogea jună” (Constanța), „Dimineața”, „Rampa”, „Teatrul”, „Săptămâna CFR”, la care a lucrat ca redactor pentru partea literară, „Gorjanul” (Târgu Jiu), „Timpul”, „Ultima oră”, „Tribuna românească”, „Almanahul literar”, devenit mai apoi „Steaua”, „Viața românească” ș.a. A folosit pseudonimele Jap, C. Daltă, Toader Gătej, Micu Delasiret, Mărioara Dumbrăveanu, Salustius. Excelent versificator, cu un condei infatigabil și alert, I. produce un șir nesfârșit de cronici vesele și triste. Un
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
și, sub pseudonimul I. Luchian, semnează reportaje, recenzii, cronici dramatice, câte un comentariu politic. A mai colaborat la „Complex” și a trimis „corespondențe” (Scrisori din Iași) ziarelor „Adevărul” și „Dimineața”. În „Viața românească” și „Adevărul literar și artistic”, precum și în „Almanahul ziarelor «Adevărul» și «Dimineața» pe anul 1926” îi apar traduceri din Joseph Conrad (tălmăcire la care s-a asociat cu G. Bărgăuanu), John Galsworthy, Lafcadio Hearn, Jerome K. Jerome, Johannes V. Jensen, Upton Close, Bernard Shaw. După un debut fragil
IONESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287586_a_288915]
-
evocări, articole, cronici (plastice, dramatice, cinematografice) la „Revista copiilor și a tinerimii”, „Brașovul literar și artistic”, „Vremea”, „Adevărul”, „Adevărul literar și artistic”, „Cuvântul liber”, „Dimineața copiilor”, unde între ianuarie 1937 și mai 1938 este director, „Dimineața”, „Timpul”, „Curentul”, „Curentul magazin”, „Almanahul «Curentului pentru copii și tineret»” (1939-1941), la care a fost redactor, „Spectacolul”, „Graiul copiilor”, „Prietenul copiilor”, „Papagalul”, „Moș Poveste”, „Opinia”, „Înainte”, „Urzica”, „Magazin” ș.a. A semnat și Moș Martin. Aproape insignifiant este I. ca autor dramatic. Piesele lui pentru radio
IORDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287598_a_288927]
-
perioadă își continuă activitatea de editor și traducător. Îi apare primul volum de versuri originale: Culegere din scrierile lui I. Eliade de proze și de poezie (1836). În publicațiile sale, „Curierul românesc”, „Muzeu național” (1836), „Curier de ambe sexe” (1837), „Almanah literar pe anul 1839”, semnează versuri originale și traduceri, articole de teorie și critică literară, numeroase intervenții în dezbaterile privitoare la limba română. După modelul lui Aimé Martin, lansează proiectul unei „Biblioteci universale” prin care urmărea traducerea și editarea sistematică
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
au expus peste 150 de artiști plastici din țară și din străinătate. A fost directorul departamentului Arte vizuale din cadrul Asociației Culturale „Lucian Blaga” pentru UNESCO, consilier editorial la revista „Han Yana News” din Cluj-Napoca (din 1994), redactor principal la câteva almanahuri editate de revista „Tribuna”: Omagiu lui Brâncuși, 1976, Condiția scriitorului de provincie, 1978, „Tribuna”, la un sfert de secol, 1982. Debutează cu versuri în „Almanahul literar” din Cluj (1953) și editorial, cu volumul Cascadele luminii (1964). Colaborează la „Contemporanul”, „Gazeta
IRIMIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287618_a_288947]
-
consilier editorial la revista „Han Yana News” din Cluj-Napoca (din 1994), redactor principal la câteva almanahuri editate de revista „Tribuna”: Omagiu lui Brâncuși, 1976, Condiția scriitorului de provincie, 1978, „Tribuna”, la un sfert de secol, 1982. Debutează cu versuri în „Almanahul literar” din Cluj (1953) și editorial, cu volumul Cascadele luminii (1964). Colaborează la „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Meridianul Timișoara”, „Orizont”, „Steaua”, „Convorbiri literare”, „Ateneu” ș.a. Multe poezii i-au fost traduse și publicate în antologii și în diverse reviste din
IRIMIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287618_a_288947]
-
Sibiu. În 1947 își susține, la Universitatea din București, teza de doctorat (Recherches sur leș mécanismes de l’emprunt linguistique: adaptations, détours et ratés du système phonétique roumain au contact du système français), obținând titlul magna cum laude. Colaborează la „Almanahul literar”, „Cercetări de lingvistică”, „Familia”, „Gând românesc”, „Bulletin linguistique”, „Națiunea română”, „Revista Cercului Literar”, „Revue de Transylvanie”, „România literară” (Aiud), „Secolul 20”, „Steaua”, „Zorile”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”. Multilateral în preocupări, spirit enciclopedic, J. manifestă multă vreme un
JACQUIER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287662_a_288991]
-
familiei (un fiu al lui I. este magistratul Titus Istrati, membru al Junimii, iar un nepot - cântărețul de operă Edgar Istratty) susține că ar fi fost otrăvit. Și-a publicat poeziile în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” și în almanahurile lui Asachi îndeosebi, dar și în „Propășirea”, „Albina românească”, „România literară”, „Steaua Dunării”. A mai folosit semnătura Nicolai Iestrate, a recurs la inițiale sau, cum s-a întâmplat cu prozele din „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, la una sau
ISTRATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
48. • Ibidem. • Al. Veltman, Načertanie drevnej istorii Bessarabii s prisovokupleniem istoričeskih vypisok i karty, Moskva, 1828. • S. Russov, Certy drevnej i novoj istorii Bessarabskoj oblasti, 1823, AISRL, f.673, inv. 1, dosar 293. • N. Nadeždin, Progulka po Bessarabii, în „Odesskij almanah“ (Odessa), 1840, p. 308-447. • I. Liprandi, Opyt izloženija drevnej i novoj istorii Bessarabskoj oblasti, Moldovy i Valahii ot otdalennyh vremen do okončjatel’nogo pokorenija Trajanom v 105 g, 1828, AISRL, f. 673, inv. 1, dosar 245, p. 132. istorico-politic34, în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1914 (în colaborare cu G. Murnu). Repere bibliografice: D. Evolceanu, „Poezia religioasă bizantină”, CL, 1900, 4; [Necrolog], U, 1921, 143; I. Rădulescu-Pogoneanu, C. Litzica, CL, 1921, 6-7; Marin Popescu-Spineni, Contribuțiuni la istoria învățământului superior, București, 1928, 44-45, 122; [C. Litzica], „Almanahul literar”, 1971, 204; Traian Nicola, Liceul „Gh. Roșca Codreanu”, Bârlad, 1971, 214-216; Maria Marinescu-Himu, Adelina Piatkovski, Istoria literaturii eline, București, 1972, 488; Bucur, Istoriografia, 242-243; Titu Maiorescu și prima generație de maiorescieni, îngr. și pref. Z. Ornea, București, 1978, 115
LITZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287837_a_289166]
-
și literară”), apoi o interzice cu totul, în același an. Mereu împiedicat de domnitor sau de cenzură în tipărirea unor reviste culturale, K. recurge, pentru a nu renunța cu totul la planurile sale, la editarea unor mai inofensive calendare și almanahuri (între 1842 și 1845 apare „Calendar pentru poporul românesc”, cu o parte literar-științifică, intitulată „Almanah de învățătură și petrecere”), în care publică și câteva dintre articolele sale cu caracter social: Despre civilizație, Despre pauperism ș.a. Relațiile cu domnitorul Mihail Sturdza
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
de cenzură în tipărirea unor reviste culturale, K. recurge, pentru a nu renunța cu totul la planurile sale, la editarea unor mai inofensive calendare și almanahuri (între 1842 și 1845 apare „Calendar pentru poporul românesc”, cu o parte literar-științifică, intitulată „Almanah de învățătură și petrecere”), în care publică și câteva dintre articolele sale cu caracter social: Despre civilizație, Despre pauperism ș.a. Relațiile cu domnitorul Mihail Sturdza devin tot mai încordate. În 1844 fostul aghiotant domnesc, aflat la Viena cu intenția de
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
și o revistă literară, „Literatură și știință”, din care n-au apărut decât două volume (1893 și 1894). Cu articole pe teme literare, a mai colaborat la „Românul”, „Săptămâna ilustrată”, „Lumea nouă”, „Lumea nouă științifică și literară”, „Adevărul”, „Evenimentul literar”, „Almanahul social-democrat”, „Gazeta săteanului”. În critica și estetica românească, D.-G. aduce, pentru prima dată, o perspectivă socială asupra artei, desprinsă din determinismul lui H. Taine, din ideologia democraților revoluționari ruși și din cea marxistă, încercând să fundamenteze o nouă viziune
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
Veac nou”, „Scânteia tineretului”, „Orizont”, „Meridian”. Director, în 1946, al Teatrului Național din Craiova, între 1947 și 1950 este redactor, apoi redactor-șef adjunct la „Flacăra” (inițial „Revista literară”). În 1950, îl înlocuiește pe Miron Radu Paraschivescu (bolnav) la conducerea „Almanahului literar” din Cluj, pregătind transformarea acestuia în revista „Steaua”. Transferat pe șantierul hidrocentralei de la Bicaz, editează aici în 1952-1953 ziarul „Zorii socialismului”. În 1953-1954, este trimis la Iași, ca redactor la „Iașul nou”. Înscris în 1946, se vede exclus în
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
, almanah literar apărut în Oradea la 10 martie 1867. Tinerii intelectuali români din Oradea editează această publicație în virtutea unei tradiții încetățenite de Al. Papiu-Ilarian, care redactase în anul 1845, la Cluj, almanahul literar „Zorile”. După câțiva ani, în 1854, la Oradea
FENICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286982_a_288311]