1,108 matches
-
de povestit...Îndată, bătrânul mi-a deslușit taina acestui ritual: Acum avem și noi voie să ne bucurăm de aceste bunătăți. Ne-am așezat pe iarbă chiar la umbra alunului. Să vezi acușica cum vin veverițele să se hârjonească prin alun, pentru a ne bucura sufletul. Nu după multă vreme, tot alunul era o alergătură de veverițe, când sus, când jos...Se opreau din când în când, parcă pentru a ne întreba: „Ei, vă place sau...?” Și iar luau de la capăt
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
avem și noi voie să ne bucurăm de aceste bunătăți. Ne-am așezat pe iarbă chiar la umbra alunului. Să vezi acușica cum vin veverițele să se hârjonească prin alun, pentru a ne bucura sufletul. Nu după multă vreme, tot alunul era o alergătură de veverițe, când sus, când jos...Se opreau din când în când, parcă pentru a ne întreba: „Ei, vă place sau...?” Și iar luau de la capăt jocul sprinten. Frumusețea saltului lor de pe o creangă pe alta, ba
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
părea că ele fac totul pentru a mă înveseli pe mine...Ce minunăție! „Oare nu cam așa arată Raiul?!...” Am ajuns în poiană. Un hârzob cu lumină părea că a căzut pe pajiștea din fața mea...M-am așezat la umbra alunului știut. Veverițele se jucau în apropiere, oprindu-se din când în când parcă pentru a mă întreba: „Îți place ori ba?” „Îmi place, frumoaselor. Îmi place cum nici nu vă închipuiți voi” - gândeam eu în timp ce un foșnet neașteptat s-a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
voce de turturică blândă. Datorită unei „babici” gospodine, care păstra și cheia și punga, casa lui Alexandru Coca era totuși casă de om gospodar. Când Coca al ei sosea pe două cărări, babica îi ieșea înainte cu o vărguță de alun ca să-l mâie pe cea bună ; altminteri omul avea nărav să se oprească și, după o deliberare scurtă, o alegea din nou pe cea care îl scotea la crâșmă. Chiar și așa Coca se oprea ca să explice babicii că el
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
din curtea "palatului", care făcea "mere de sticlă", numite așa din pricină că aveau coaja foarte lucioasă. Sezonul jocurilor în praful din uliță ― bineînțeles, pe Delături ― începea puțin mai târziu, când zilele deveneau mai calde. Atunci, îmi diversificam activitatea. Ciopleam bețe de alun pe care le ornamentam cu desene geometrice, fugind în grădină după "foaia tăieturii" de câte ori lama briceagului scăpa din lemn în carnea degetelor. Luam parte la "meciuri" de "de-a lunga", o formă primitivă de "baseball" în care, în loc de crose, se
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
a-mi tăia un deget, pentru a fi dus, în Făgăraș, la spital. Până să se vindece rana, examenul de la "Spiru Haret" trecea. Dar am alungat repede acest gând. Eram plin de semne, la amândouă mâinile, de la "sculptarea bețelor de alun, însă acelea nu-mi ceruseră curaj. Trebuia să caut altă soluție. În disperare de cauză, m-am hotărât să fug de-acasă în dimineața când urma să plec în prima mea călătorie. M-am gândit să mă ascund în pădure
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
boi, bine, nea Fănică, să trăiești, să trăim cu toții...” “Foaie verde maghiran Ca Gheorghe, băiat mai rar: Scoate boii din coșar, Pe Murgu și pe Cezer, Și mi-i pune la căruță Și se duce la mândruță...” “... Foaie verde de alun, Omule cu caii buni, Hai să facem schimb în drum Că și caii mei sunt buni...” “... - Murguleț, căluțul meu, Ce te-abați din drum mereu? Ori ți-e greu trupșoru’ meu? Nu mi-e greu trupșorul tău Ci mi-e
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
vede c-am adormit, El pin teiu va vicoli Și cu flori m-a coperi. {EminescuOpVI 125} DOINĂ, DOINĂ, GREU ÎMI CAZI Doină, doină greu îmi cazi Din pădurea cea de brazi, Și cu jale îmi răsuni Din huceagul de aluni, Și m-adormi, m-adormi cu drag Pin frunzișul cel de fag. Cine sună-n cetine, Doinițe prietene, Diu, diu, diu, de-a codrului Că doina-i care-o cântai - Tragănă-se tragănă Frunza-n codru leagănă. DOINA (CE STĂ
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
se duc La umbra de nuc, Dar pe mine nu mă lasă Mămuca de - acasă; Toate fetele se trag La umbra de fag, Dar pe mine nu mă lasă Că-i pădurea deasă; Toate fetele s-adun La umbră de - alun, Dar pe mine nu mă lasă Că sunt prea frumoasă; Toate fetele îmi vin La umbra de pin, Dar pe mine nu mă lasă Că mă teme - acasă. {EminescuOpVI 159} D. DOINE DE DOR 69 Bădișor depărtișor Ce-mi trimiți
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pofti și eu un dar: Numiți fructul de stejar. V-am cerut și-acum un an: Numiți fructul de castan. Acum vorba o aduc Despre fructul cel de nuc. Nu că zic, dar vreau să spun: Care-i fructul de alun? Cred că știți într-adevăr Care-i fructul cel de păr. Greutatea lui e mare (Nu chiar ca și cea de plumb), Se cultivă și la noi Pe întinsele ogoare; Oamenii îi zic porumb, Alții spun că-i... Deși nu
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
și catargele. Ard în lume orele. [1938] * ÎNTOARCERE Lângă sat iată-mă iarăși, prins cu umbrele tovarăș. Regăsescu-mă pe drumul începutului, străbunul. Cîte-s altfel - omul, leatul! Neschimbat e numai satul, dup-atîți Prieri și toamne neschimbat ca Tine, Doamne. Aur scutură alunul. Fluier zice. Cade fumul. Greierii părinților mulcom cântă, mulcom mor. Cu aroma-i ca veninul amintește-mi-se-arinul. Mult mă mustră frunza-ngustă. Vântul lacrima mi-o gustă. [1942] AUTOPORTRET Lucian Blaga e mut ca o lebădă. În patria sa zăpada făpturii
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
loc și l-am întrebat unde era încăperea cu pricina. M-a scos în afara curții și, după ce mi-a pus în mână o sapă cu coadă scurtă, m-a condus într-un loc lângă apa curgătoare, acoperit cu tufișuri de alun sălbatic și despărțit în două de o cărare. - Dinspre partea curții e pentru bărbați, și dinspre partea râului, pentru femei, m-a lămurit. Nu avem încăperi puțind a urină și a fecale. Doar cei bolnavi folosesc găleata. Cel puțin acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
ele-am râs Cu ele jocuri îmi făceam. Când somnul dulce mă prindea La piept cu drag eu le strângeam. Acum, când vine primăvara, Pe toate iar o să v-adun Să ne jucăm iarăși frumos În curte, la umbra de alun. Porni luceafărul Drag copil din vremuri duse Ce prin crâng de mic cutreierai Și dormind ades’ lângă izvoare Ai cuprins în versuri al naturii glas. Cu lumina minții tale, Suflet blând, rătăcitor, Ai deschis prin nouri poarta Spre tărâmul viselor
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
modificări față de prezent, poate doar s-a rărit, astfel că vegetația continuă să fie reprezentată prin păduri de fag, gorun, tei, carpen, plop, cireș (o parte păstrându-se și astăzi), iar stratul de arbuști de la baza lor este compus din alun, sânger, păducel, corn, măr pădureț ș.a. Majoritatea lor este specifică pădurilor central-europene (gorun, fag), dar și stepelor și silvostepelor continentale est-europene (stejar brumăriu, stejar pufos, arțar tătărăsc). În general, vegetația se împarte în două mari zone: una a pădurilor de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ușă ca de rama unui tablou, încît priveliștea avea un aer de artificiu. Otilia vru cu orice chip să se urce într-un pod cu fân, spre veselia sfioasă a țăranilor. Nimerise scara tare, cu trepte de nuia groasă de alun, care se afla înăuntrul șopronului pentru căruțe, și se urcă repede, invitând și pe ceilalți: - Pascalopol, nu vii? Hai, te rog, vino! Pascalopol se arătă însă puțin contrariat de această invitație și se scuză. Otilia apăruse în fereastra podului și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
în țară și am observat că toți oamenii de pe-aici își spuneau "Pa", eram convinsă că se gândeau, cu nostalgie, la Paris!... - Lasă, dragă, Parisul nezgîndărit! Dumnealui să-i arătăm întîi și-ntîi testamentul! Ca usturate c-o nuielușă de alun, redeveniră serioase și fură recaptate în vraja principală: domnul Floyd. Sparseră formația. Se învîrtiră împrejur ca două găini bete. Părăsiră relicvariul (cum numi repede Pinky muzeul lui Robin). Reapărură în relicvariu. Șoșotiră. Și, în sfârșit, modul lor cardiac de-a
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
morți cînd seul, fălci, oase strînge, Aci făclia neadormită, Dospește, aprinde, cade uimită; Apoi se scoală, fuge nebună, În vas de nouă frați sînge-adună. De bătrîn cîine culcuș ia-n gheară, Îl răsfrămîntă-n turlă de ceară. De sînger bețe, d-alun nuiele Frige și fierbe pe trei ulcele. Fără zăstîmpuri toacă din gură Descîntec, hrană și băutură. GÎt de lup unuia arătase, Cocoșel negru-n sînu-i băgase, Se despuiese, se despletise, De trei ori casa Îi ocolise, De treizeci postii În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pastel, La gura sobei, imagine tradițională a meditației și a lecturii. La Alecsandri, ea sugerează locul privilegiat al scrisului: „Așezat la gura sobei noaptea pe cînd viscolește. Privesc focul, scump tovarăș, care vesel pîlpîiește, Și prin flacăra albastră vreascurilor de aluni Văd trecînd În zbor fantastic a poveștilor minuni.” Inutil de tras, din aceste reverii de iarnă, o idee mai fermă despre nașterea poeziei. Ce se poate spune este că Alecsandri notează starea de a face poezie și elementele exterioare ce
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
frunzelor - Putrezirea lemnului - Nerodirea. C) Alte neajunsuri: Mușchiul - Bureții și rugina - Bruma și gerul - Seceta și ploile - Grindina, neaua și vijeliile. Capitul XI. Cultura diverselor specii de pomi: Mărul - Parul - Gutuiul, scorușul și sorbul, migdalul și cornul - Nucul, căstanul și alunul - Frăgarul și smochinul - Strugurelul și agrișul - Zmeura, murele și măceșul - Vița de vie. - Partea a III-a. Culesul, conservarea și întrebuințarea poamelor. Capitul XII. Culesul și conservarea poamelor. A) Culesul: Uneltele necesare la cules - Când să se culeagă? - Cum să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de unde cei ca noi să mai poată fi salvați. Norii de deasupra noastră sunt niște cai prețioși, care nu strivesc nimic. Schimbăm în permanență ceea ce suntem. Odată Fotzi e un lan de secară fără nici o folosință peisagistică, o tufă de alun înflorită. Odată domnu' Schweindi și doamna Hasi sunt un roi de muște de bălegar, altă dată o tufă de mătrăgună la maturitate într-o pădure mixtă care respiră cu regularitate. Odată este domnu' Karli un ghețar sclipitor, altă dată așternut
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
cu zi. În satele comunei existau câțiva dulgheri renumiți în construirea caselor, tâmplari și stoleri 3 care confecționau cu pricepere uși și ferestre, scaune și mese, rotari și butnari 4, meseriași care știau să folosească proprietăților diferitelor esențe lemnoase. Din alun și frasin făceau cuie de lemn pentru cizmărie, din corn confecționau resteie 5 și țepușe pentru drugii de la corlatele pentru căratul snopilor, fânului sau paielor, cuie și cârlige rezistente, iar din trunchiurile golite ale copacilor făceau buduroaie pentru familiile de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Quercus robur), în amestec cu specii de carpen (Carpinus betulus), tei (Tiliaplantiphilus), ulm (Ulmus campestris), jugastru (Acer campestre), arțar (Acer platanoides), frasin (Fraxinus excelsior), cireș sălbatic (Cerasus avium), măr pădureț (Malus silvestris) și păr pădureț (Pyrus pyraster). Dintre arbuști întâlnim: alunul (Carylus avellana), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanguinea), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), porumbarul (Prunus spinsa) și măceșul ( Rosa canina). Spre înălțimile dealurilor V. Ghețu și V. Epei, la est, Siliște și Peșca, la vest, se întâlnește un amestec de pădure
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
îngroapă în mușuroiul de furnici, rostinduse: „Să fie atâția viței și vaci câte furnici sunt în furnicar”. De Înălțare se fac și farmece cu frăsinel, o buruiană culeasă cu o noapte înainte și sfințită la biserică, precum și cu flori de alun care se scutură în noaptea dinaintea Înălțării. Până la Ispas se încheie de semănat porumbul și se urcă vitele la munte. Exista credința că Rusaliile, care joacă prin văzduh, răpesc pe cel pe care îl găsesc pe câmp. SĂRBĂTORI DE VARĂ
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu’’. După terminarea descântecului se vărsă toată apa pe negei. Aceiași Tasica Ionașcu ne mai aduce la cunoștință o altă modalitate de a scăpa de negei: „Te duci la pădure, tai o vargă de alun, apoi vii acasă și iei negeii la numărat. De fiecare negel faci câte o crestătură pe vargă. După ce termini de numărat, pui varga în gard și spui: „Cum s- a uscat varga în gard, așa să se usuce negii lui
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de porumb; de fiertură de morcovi și sfeclă, amestecată cu miere de albine, de borș crud (cât mai mult), de usturoi (cât mai des, zilnic dacă se poate); de slănină crudă cu usturoi, când se bea ceai din floare de alun sau lapte nefiert de ceapă roșie; de miere, de hrean, avrămeasă, busuioc și buruiană Împușcată, fierte În apă; de miere și iarba codrului, de fiertură de mure amestecată cu untură ori fiertură de coada șoricelului cu untdelemn, de iarbă mare
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]