495 matches
-
profunzime până la 200-500 metrii. Spre alocuri „terra rossa” evoluează spre soluri podzoloce roșii, unde folosință lor se raportează nu numai la păduri și pășuni, ci și la pomi fructiferi, cereale și plante tehnice. Solurile slab dezvoltate sunt reprezentate prin cele aluviale cu carbonați din lunca văii Cernei . În ceea ce privește conținutul în argilă, acesta nu depășește grosimi de 100-120 cm, înlesnind declanșarea unor alunecări de teren, în timp ce calitativ humusul ajunge la 2-5 % în aria terenurilor cultivate și depășește 5% sub păduri. Valea Cernei
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
că mii de chinezi trăiesc în Transbaikalia . Cu o suprafață de pește 9,653,000 km², Siberia cuprinde aproximativ trei pătrimi din suprafața totală a Rusiei. Zonele geografice majore cuprind: Câmpia Siberiei de Vest cuprinde în marea să majoritate depozite aluviale cenozoice și este atat de plată încât o creștere cu 50 de metri a nivelului mării ar cauza inundarea întregii zone cuprinse între Oceanul Arctic și Novosibirsk. Multe dintre depozitele aluviale din această câmpie sunt rezultatul barajelor de gheață care întorc
Siberia () [Corola-website/Science/298309_a_299638]
-
Câmpia Siberiei de Vest cuprinde în marea să majoritate depozite aluviale cenozoice și este atat de plată încât o creștere cu 50 de metri a nivelului mării ar cauza inundarea întregii zone cuprinse între Oceanul Arctic și Novosibirsk. Multe dintre depozitele aluviale din această câmpie sunt rezultatul barajelor de gheață care întorc cursurile râurilor Obi și Yenisei, redirijându-le spre Marea Caspică (și probabil spre Marea Aral). Este, de asemenea, o câmpie foarte mlăștinoasa. În sudul acesteia, unde permafrostul este absent, se
Siberia () [Corola-website/Science/298309_a_299638]
-
acumulările fluvio-glaciare de la periferia calotelor de gheață, unde au acționat intens apele provenite din topirea ghețarilor) Ținând seama de geneza diversificată, loessul se clasifică în următoarele tipuri: - eolian, existent în general de-a lungul văilor, pe terase și pe versanți - aluvial situat în cadrul văilor propriu-zise și pe unele terase mai vechi - fluvio-glaciar situat în zonele marilor câmpii deltaice și fluvio-glaciare - deluvial existent în regiuni de câmpii piemontane, câmpii joase, depresiuni, văi mult lărgite - proluvial întâlnit în perimetrul conurilor de dejecție - eluvial
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
o cestiune comună nouă, Rusiei de sud, Galiției, Bucovinei, Maramureșului și unor anume regiuni din Ardeal și Țara Ungurească. Propunerea de agricolizare, de colonizare a Dobrogei cu izraeliți cari să devie plugari, ar fi în adevăr bună și admisibilă. Pământul aluvial al gurilor Dunării e de o fertilitate nemăsurat de mare și aproape vergin. Politica esperimentală fiind permisă în asemenea împrejurări, propunerea "Fraternității " are sorți de-a fi admisă de politici bine cugetători. Îndoiala noastră este alta. Nu credem că evreii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de apă atât în amonte, cât și în mijlocul alunecării, acolo unde albia râului nu a fost dislocată. Prin ridicarea albiei râului Bahlui, acumularea de apă nu afectează malul stâng deoarece acesta este reprezentat de un nivel mai ridicat (o treaptă aluvială). În malul drept însă, nivelul mai ridicat al apei umezește corpul alunecării de teren, cu repercusiuni asupra stabilității viitoare a versantului. Datorită comprimării, partea superioară a alunecării este foarte fracturată și mai ridicată decât relieful relativ stabil de pe margini, în timp ce
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
culturilor de cereale, pomilor fructiferi și viței de vie), din sudul și sud-estul podișului, apoi soluri de pădure cenușii, de pe culmile înalte din est și sud-est, cele brun-cenușii de pădure și podzolite sunt în nord-vest, iar pe văi găsim soluri aluviale și lăcoviști. O dovadă în acest sens (terenuri favorabile agriculturii) este oferită de zona Dealurilor Fălciului, situată în apropierea cursului mijlociu al Bârladului, unde descoperirile arheologice din mai multe situri medievale timpurii, la Roșiești, Viișoara, Banca, Zorleni, Grivița, Bârlad și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în zona de contact a Câmpiei Moldovei cu rama înaltă a dealurilor din vest se întâlnesc interfluvii cu înălțime și alcătuire petrografică asemănătoare cu cea a coastelor din care au fost desprinse. Suprafața acestora este modelată în întregime de procese aluviale foarte active. Așa este cazul cu Dealul Țiglaele lui Baltă, Dealul lui Vodă, Dealul Babanului, Dealul Cătălina, Dealul Bălășoaiei (toate situate între Hârlău și Cotnari). Versanții Procesele geomorfologice care modelează versanții din bazinul superior al râului Bahlui în amonte de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de apă atât în amonte, cât și în mijlocul alunecării, acolo unde albia râului nu a fost dislocată. Prin ridicarea albiei râului Bahlui, acumularea de apă nu afectează malul stâng deoarece acesta este reprezentat de un nivel mai ridicat (o treaptă aluvială). În malul drept însă, nivelul mai ridicat al apei umezește corpul alunecării de teren, cu repercursiuni asupra stabilității viitoare a versantului. Datorită comprimării, partea superioară a alunecării este foarte fracturată și mai ridicată decât relieful relativ stabil de pe margini, în timp ce
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
la Ceplenița (acolo unde terasa de luncă a Bahluiului se unește cu terasa de luncă a Buhalniței), iar la Cotnari de la 2000 m la 2200 m (în special în zona unde se vărsa în Bahlui pârâul Buhalnița veche, captat). Depozitele aluviale din bază prezintă un orizont de 3-5 m, mai nisipos, conținând frecvent lentile de nisipuri grosiere și pietrișuri, peste care se află un orizont de 5-6 m grosime, cu aluviuni mult mai fine, argilo nisipoase și chiar argiloase, de vârstă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
traista ciobanului Capsella bursapastoris), nalba (Nalva pusilla), scaiul (Eryngium campestre), brusturul (Arctium lappa), spinul (Carduus acanthoides), pălămida (Cirsium arvense),etc. 2.VEGETAȚIA INTRAZONALĂ. 2.1. Vegetația luncii Bahluiului; în amonte de Cotnari prezintă specii mezofile și hidrofile, dezvoltate pe soluri aluviale în diferite stadii de humificare și gleizare și pe soluri aluviale. În sectorul superior, vegeația lemnoasă este alcătuită mai ales din esențe slabe, ce se grupează sub formă de mici zăvoaie (în amonte de Hârlău), cu sălcișuri, răchitișuri, plopișuri și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Arctium lappa), spinul (Carduus acanthoides), pălămida (Cirsium arvense),etc. 2.VEGETAȚIA INTRAZONALĂ. 2.1. Vegetația luncii Bahluiului; în amonte de Cotnari prezintă specii mezofile și hidrofile, dezvoltate pe soluri aluviale în diferite stadii de humificare și gleizare și pe soluri aluviale. În sectorul superior, vegeația lemnoasă este alcătuită mai ales din esențe slabe, ce se grupează sub formă de mici zăvoaie (în amonte de Hârlău), cu sălcișuri, răchitișuri, plopișuri și arinișuri.) Sălcișurile (în care predomină Salix alba) și răchitișurile (formarmate din
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
foarte slab dezvoltat, slab compact, arilo-lutos, efervescent); D (brun gălbui vinețiu, bulgăros slab dezvoltat, slab compact). Coluvisolurile au o fertilitate naturală relativ ridicată, fiind favorabile culturii sfeclei de zahăr, a plantelor furajere, dar și a grâului și porumbului. Solul neevoluat aluvial tipic (succesiunea orizonturilor este (Ao-C). A fost identificat în albia majoră a văii Bahluiului și a afluenților acestuia în cursul lor inferior. Aceste lunci sunt rar inundabile, apa freatică apare la 80-100 cm. Textura este argilo-prăfoasă sau nisipoasă, conținutul de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Basaraba (pintenul sudestic), în Dealul Cotnari. De asemenea, această zonă este ocupată de mari suprafețe cu pajiști dominate de asociații cu păiuș. Pe aceste suprafețe cu înclinări slabe și moderate, pe frunți de creastă și abrupturi cuestiforme predomină solurile brune aluviale tipice, brune luvice tipice și solurile neevoluate. 4. DEPRESIUNEA DE CONTACT HÂRLĂU-COTNARI Este situată la baza "Coastei de tranziție a Hârlăului" și aparține Câmpiei Moldovei, având o formă alungită pe direcția NV-SE. Se desfășoară pe o lungime de circa
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
dominată de forme sculpturale cu o fragmentare și o energie mai accentuată, acer reflectă activitatea intensă a factorilor exogeni desfășurată în vederea lărgirii depresiunii pe seama regiunii înalte de la vest. Pe flancul estic și pe fundul depresiunii predomină însă relieful de acumulare aluvială, coluvială și proluvială (V. Băcăuanu, 1968) . În interiorul său, la nivelul șesului Bahluiului, altitudinile absolute oscilează între 102 m la Cotnari și 137 m la Hârlău. Relieful de acumulare de pe fundul depresiunii, respectiv din șesul Bahluiului, este format din depozite nisipo-argiloase
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și Cotnari și se datorează spălării marnelor salinizate de pe versanții "Coastei de tranziție". Dintre speciile halofile amintim: brânca, sărăcica, pelinul, limba boului. (C. Buduja, M. Lazăr, 1963). Solurile caracteristice depresiunii de contact sunt: cernoziomuri cambice (cu fertilitate mare); soluri neevoluate aluviale tipice) ocupă cea mai mare suprafață a depresiunii); coluvisolurile (se întâlnesc pe terasele joase ale Bahluiului). CONCLUZII : Cercetarea complexă, geografică a Bazinului râului Bahlui în amonte de Cotnari a pus în evidență legăturile de conexiune care concură în evidențierea personalității
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cum ar fi aurul și argintul. Originile alchimiei se pierd în vechimea timpului. Tradiția spune că originile sale ar fi în Egiptul antic. De fapt după Plutarh, lumea poate fi trasată chimic, adică în pământul negru, cu referință la solul aluvial bogat al Nilului din timpul inundațiilor anuale din Egipt. Plutarh se referă de asemeni la alchimie ca la o "artă egipteană". De asemeni alchimia este prezentă la grecii alexandrini. Mai târziu ea a fost introdusă la arabi, care la rândul
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
albice, rendzinelor și podzolurilor. În regiunile litorale atlantice și est-mediteraneene, procesele pedogenetice de argilizare in situ au dat naștere cambisolurilor, iar procesele de eluviere argiloiluvială au creat luvisolurile, cele mai productive tipuri zonale de sol din spațiul arab, după solurile aluviale intrazonale din luncile Nilului și Eufratului. Acest element a generat densitățile umane mari din regiunea atlantică marocană și din cea levantină, unde s-a înregistrat succesiunea și continuitatea entităților politico-statale, inițial berbere și feniciene, iar ulterior arabe. b. Deșerturile ocupă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
sau chiar cu cruste de sare. La periferiile de contact ale deșertului cu zonele învecinate mai înalte (Atlas, Hijaz, Hadramauth) s-au dezvoltat arenosoluri și xerosoluri. Văile marilor fluvii (Nil, Eufrat, Tigru) și delta Nilului sunt domeniile fluvisolurilor profunde, solurilor aluviale și aluviunilor recente, ce au constituit de cinci milenii suportul dezvoltării marilor civilizații din “Cornul fertil”: statele sumerian, babilonian, asirian, egiptean, apoi arabe, toate au evoluat în nișa pedo-geografică a aluviunilor fertile, unde și în prezent se înregistrează cele mai
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
ale Miletinului(D. Schinăria, Balș,Solovăț, Mitoc). În cadrul reliefului fluvial propriu-zis, sculptura specifică a modelat canale de albie minoră și canale de scurgere ale unor organisme torențiale bine dezvoltate. Acumularea fluvială se materializează în terasele Miletinului, câteva conuri de depunere aluvială și șesuri. Terasele Miletinului, etalate pe stânga văii - cu excepția celor joase (8-10 m, 20-25 m,30-35m) identificate pe stânga pârâului Solovăț, la Hălceni și pe fața sudică a D. Odăile, la Hălceni sunt în general slab evidențiate morfologic. Prezența unor formațiuni
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
și șesuri. Terasele Miletinului, etalate pe stânga văii - cu excepția celor joase (8-10 m, 20-25 m,30-35m) identificate pe stânga pârâului Solovăț, la Hălceni și pe fața sudică a D. Odăile, la Hălceni sunt în general slab evidențiate morfologic. Prezența unor formațiuni aluviale pe nivele ce se mențin între 140-150m în altitudine (D.Schinăria, D. Balș, D. Solovăț, D. Mitoc) atestă prezența cel puțin a încă unei terase de 90-100 m. Șesurile sunt în general bine dezvoltate și sunt supuse inundațiilor, corespunzător litologiei
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Alternarea unor sectoare umede cu altele mai uscate impune ca în proiectele de utilizare a versanților să se ia în considerare nu numai stabilitatea, ci și gradul de umiditate al acestora. III. Unitatea apelor înmagazinate în nisipuri și nisipuri argiloase aluviale de șes este extinsă în lungul Miletinului și cu areale mai restrânse în văile afluenților săi. Aluviunile din șesul Miletinului cu grosime de 9-10 m la Șipote și 7-9 la Hălceni sunt formate din două orizonturi: unul inferior, gros de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
reprezentată, în primul rând, prin soluri zonale- cernoziomuri și cernoziomuri levigate- care au cea mai largă răspândire. Pe lângă acestea sunt însă reprezentate și solurile intrazonale- hidromorfe și halomorfe - îndeosebi, lăcoviști și solonețuri, ca și solurile slab dezvoltate, cum sunt solurile aluviale de pe șesuri și mai ales regosolurile de pe numeroși versanți. În ceea ce privește importanța social -economică a componentelor mediului natural, pentru teritoriul comunei Șipote, solul rămâne resursa cea mai valoroasă. În acest scop, cunoașterea, păstrarea și mărirea rentabilității solurilor constituie una
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
apei, solurile sunt deosebite pe distanțe mici și distribuite sub formă de complexe de lăcoviști și solonceacuri. Se deosebesc lăcoviști purtătoare de o vegetație higrofită și solonceacuri purtătoare de o vegetație halofită variată în funcție de conținutul total de săruri solubile. Solurile aluviale sunt răspândite pe porțiunile inundabile ale șesurilor, unde sedimentarea continuă. Ele au o textură lut- argiloasă. Solurile coluviale sunt răspândite pe colinele dintre versanții văilor și șesuri, ca și pe șesurile văilor înguste. Acestea au o textură lutoasă și lut-argiloasă
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
forma pe cea estică). Dar Tisa în sine nu putea constitui un hotar propriu zis, și, nu întâmplător, niciodată în istorie nu a jucat un astfel de rol. Deși mare, râul este molatic. Se mișcă agale printr-o amplă câmpie aluvială, cu vaste mlaștini, extinse în zona confluențelor până departe spre est35. În consecință, aceste mlaștini, și nu cursul Tisei, au trasat limita vestică a frontierelor noastre în perioada interbelică. Într-o epocă a naționalităților, un cuvânt greu de spus l-
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]