987 matches
-
generatoare de deșeuri solide și lichide. Cauzele locale principale sunt: digurile de agrement perpendiculare pe țărm; deșeurile solide împrăștiate pe plaje; construcțiile neautorizate, cu evacuări pirat de ape menajere (Manoleli, Săvulescu, Suciu, 1998). Degradarea țărmurilor - Barajele opresc aportul natural de aluviuni grosiere - barajele (Porțile de Fier I și Porțile de Fier II, și cele de pe râurile interioare - afluenți ai Dunării), rețin aluviunile grosiere. În acest timp, apele se reîncarcă cu aluviuni fine, erodând malurile argiloase. Consecința: cordonul litoral se îngustează ca
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
construcțiile neautorizate, cu evacuări pirat de ape menajere (Manoleli, Săvulescu, Suciu, 1998). Degradarea țărmurilor - Barajele opresc aportul natural de aluviuni grosiere - barajele (Porțile de Fier I și Porțile de Fier II, și cele de pe râurile interioare - afluenți ai Dunării), rețin aluviunile grosiere. În acest timp, apele se reîncarcă cu aluviuni fine, erodând malurile argiloase. Consecința: cordonul litoral se îngustează ca urmare a eroziunii valurilor generate de marile furtuni de iarna, plajele pierd din suprafețele utile, afectând chiar fundațiile unora din construcțiile
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
Săvulescu, Suciu, 1998). Degradarea țărmurilor - Barajele opresc aportul natural de aluviuni grosiere - barajele (Porțile de Fier I și Porțile de Fier II, și cele de pe râurile interioare - afluenți ai Dunării), rețin aluviunile grosiere. În acest timp, apele se reîncarcă cu aluviuni fine, erodând malurile argiloase. Consecința: cordonul litoral se îngustează ca urmare a eroziunii valurilor generate de marile furtuni de iarna, plajele pierd din suprafețele utile, afectând chiar fundațiile unora din construcțiile de pe malul mării. Adâncirea bruscă ce apare în unele
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
mirosuri neplăcute. - Digurile de agrement de pe litoral aduc mâl la mal - Digurile nu au răspuns decât parțial scopurilor pentru care au fost construite, deoarece efectele secundare sunt importante. Digurile generează curenți în spatele lor (efectul de dig) și se depun astfel aluviunile în suspensie din apa marină ca mâl pe nisipul curat, în unele locuri putându-se simți în loc de nisip sub picioare mâl. - Poluarea locală - contribuie la efectele alergogene directe asupra persoanelor care se scaldă în mare. "Mareea roșie" gonește efectiv turiștii
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
din specializarea funcțională. a) un prim tip este reprezentat de degradarea elementelor structurale și a interacțiunilor operative pentru fluxurile de intrare și ieșire din sistem. Spre exemplu, degradarea regimului pluviometric natural, degradarea aprovizionării naturale a solului în azot, perturbarea transportului aluviunilor, exodul populației rurale, dezechilibrarea balanței comerciale etc. b) un alt tip de degradare se exprimă prin incapacitatea spontană sau determinată a reglajului (spre exemplu, dereglarea circulației generale a atmosferei, proliferarea aberantă sau înlăturarea masivă a unor prădători, practicarea unor prețuri
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
de îmbinarea dintre uscat și ape, acestea acoperind în Deltă, circa 80% din suprafață. Cele trei brațe transportă spre mare un debit lichid mediu de circa 6500 mc/s, la care se adaugă o cantitate de aproximativ 80 mil.t. aluviuni. Parțial acestea se depun în Deltă, adăugându-se suprafețelor de uscat și uneori barând în ritm rapid unele brațe și canale. Prezența masivă a apei a favorizat dezvoltarea unor ecosisteme excepțional de bogate și variate, Delta constituind și un teritoriu
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
milioane ha. Caracterul adesea selectiv al exploatărilor determină nu numai pierderea efectivă a unor suprafețe întinse de pădure, ci și reducerea puternică a biodiversității, o serie de genuri și specii fiind amenințate de dispariție (teckul, ș.a.)20, sporirea cantității de aluviuni, modificarea climatului și creșterea riscului răspândirii unor maladii. Aceeași conduită excesivă în exploatare a dezgolit versanți întregi și pune în pericol puținele arborete rămase în ținuturile subtropicale circummediteraneene. Pădurea boreală a intrat și ea mai demult în exploatare, la latitudini
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
din pietrișuri mărunte urmate de nisipuri grosiere și nisipuri argiloase. Predomină rocile cu caracter alcalin, ca urmare a prezenței marnelor calcaroase și a gresiilor. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este solul aluvial tipic și aluviunile recente. c) Aspecte hidrologice: aparține bazinului râului Prut, zona inundabilă. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord care determină începutul sezonului rece al anului (înghețuri, brume, ninsori), iar sub
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
tipuri de habitate din aria protejată: 91F0 - păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor râuri (Ulmenion minoris) Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: este o formațiune sedimentară cu aluviuni actuale și subactuale; Cuaternarul este prezent prin depozite fluviatile (pietrișuri, nisipuri, argile). Din punct de vedere geomorfologic este un relief de acumulare cuaternară; o câmpie aluvială holocenă de divagare (de subsidență), cu aspect de albie majoră. Procesele de modelare actuală
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
l -1 ; NO3=1,2 mg.l -1 ; P2O5=0,12 mg.l -1 ; K2O=1,75 mg.l -1 l; reziduu fix mineral=0,29 g.l -1 ; reziduu fix organic=0,17 g.l 1. Scurgerea medie de aluviuni în suspensie=0,5-1,0 t.ha -1 .an -1 . Tipul de regim hidric: “de luncă”; bilanțul hidric: “de luncă est-europeană”; tipul de regiune cu apă subterană = (qh) pietrișuri din șesuri aluvionare. d) Aspecte climatologice: climă de dealuri și podișuri
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
riverane marilor râuri (Ulmenion minoris). Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: aria este amplasată în albia minoră și în cea majoră a râului Prut; este sedimentară, de vârsta holocenului superior. b) Aspecte pedologice: reprezentate prin aluviuni grosiere la bază și mijlocii spre fine la suprafață. c) Aspecte hidrologice: râu îndiguit; prin barajul Stânca-Costești se reglează debitul, evitându-se inundațiile. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
vegetație: zone umede; geomorfologice: lac; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: habitate de apă dulce/zone umede Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: albie minoră părăsită a râului Prut, formată din aluviuni recente. b) Aspecte pedologice: c) Aspecte hidrologice: luciul de apă variază în funcție de nivelul apelor râului Prut. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord, care determină începutul sezonului rece al
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition; 6430 - asociații de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor până la cel montan și alpin Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: albie minoră părăsită a râului Prut, formată din aluviuni recente. b) Aspecte pedologice: c) Aspecte hidrologice: luciul de apă variază în funcție de nivelul apelor râului Prut. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord care determină începutul sezonului rece al
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
vegetație: zone umede; geomorfologice: râu; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: habitate de apă dulce/zone umede Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: albie minoră, părăsită, a râului Prut, formată din aluviuni recente. b) Aspecte pedologice: c) Aspecte hidrologice: luciul de apă variază în funcție de nivelul apelor râului Prut. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord, care determină începutul sezonului rece al
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
mare diversitate de tendințe și orientări care, în alte literaturi, au apărut treptat. Problemele complexe social-politice, produse de perioada interbelică, necesită o cuprindere și dezbatere largă, deschizând drum larg romanului social și de analiză. Pe fondul romanului autohton se grefează aluviuni mai vechi balzaciene, tolstoiene, stendhaliene, zoliste, iar mai recente, proustiene și gidiene, constituindu-se în forme compoziționale de o rară varietate în creațiile marilor romancieri din literatura veacului al XX-lea. Romanul românesc din secolul al XIX-lea n-a
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 495 Creșterile de pământ ce se fac succesiv și pe nesimțite la malurile fluviului și ale râurilor se numește aluviune. Aluviunea este în folosul proprietarului riveran, când e vorba de un fluviu sau rău navigabil, plutitor sau neplutitor, cu îndatorire însă pentru proprietar de a lăsa, pe pământul sau, drumul trebuitor pentru conducerea vaselor. (Cod civil 476 și urm., 482
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 495 Creșterile de pământ ce se fac succesiv și pe nesimțite la malurile fluviului și ale râurilor se numește aluviune. Aluviunea este în folosul proprietarului riveran, când e vorba de un fluviu sau rău navigabil, plutitor sau neplutitor, cu îndatorire însă pentru proprietar de a lăsa, pe pământul sau, drumul trebuitor pentru conducerea vaselor. (Cod civil 476 și urm., 482, 488
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
iunie 2011. Articolul 496 Tot ale proprietarului riveran sunt și pământurile lăsate de apele curgătoare, când ele se retrag pe nesimțite de la unul din țărmuri și se îndreaptă către celălalt țărm; proprietarul țărmului de unde apa s-a retras profita de aluviune, fără că proprietarul țărmului opus să poată reclamă pământul cel pierdut. Acest drept nu are loc în privirea pământurilor părăsite de apa mării. (Cod civil 476, 495).*) -------- A se vedea, de asemenea, nota de la art. 495. *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
art. 495. *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 497 Aluviunea nu are loc în privirea lacurilor, heleșteelor și a iazurilor; proprietarul lor conserva totdeauna pământul acoperit de apă, când ea este la înălțimea scurgerii heleșteului, iazului, chiar dacă câtimea apei ar scădea în urmă; și viceversa, proprietarul iazului nu câștigă nici un
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 535 Uzufructuarul se folosește de adăugirile făcute prin aluviune la obiectul asupra căruia are uzufruct. (Cod civil 495 și urm.).*) -------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
tufuri, precum și turba și izvoarele de ape minerale, situate pe suprafețe de teren aflate în proprietate privată, pot fi folosite de către proprietarul suprafeței numai pentru nevoile proprii, fără plata taxelor și a redevențelor legale. Articolul 20 (1) Recuperarea aurului din aluviuni, realizată în afara concesiunilor, se face de către persoane fizice, în baza unui permis de exploatare eliberat de autoritatea competența. ... (2) Persoanele fizice autorizate pentru activitatea de recuperare a aurului din aluviuni sunt obligate la plata taxelor și a redevențelor prevăzute de
LEGE nr. 61 din 5 martie 1998 Legea minelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120294_a_121623]
-
și a redevențelor legale. Articolul 20 (1) Recuperarea aurului din aluviuni, realizată în afara concesiunilor, se face de către persoane fizice, în baza unui permis de exploatare eliberat de autoritatea competența. ... (2) Persoanele fizice autorizate pentru activitatea de recuperare a aurului din aluviuni sunt obligate la plata taxelor și a redevențelor prevăzute de lege. ... Articolul 21 Concesiunea minieră sau darea în administrare minieră încetează prin: a) expirarea duratei pentru care a fost acordată; ... b) renunțarea de către titularul licenței, în condițiile stabilite la art.
LEGE nr. 61 din 5 martie 1998 Legea minelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120294_a_121623]
-
de omologare a rezervelor, cu excepția situațiilor ce se încadrează în prevederile art. 33 alin. 2 din Legea apelor nr. 107/1996 ; prezentarea morfologiei albiei minore și majore, a dinamicii și evoluției albiei, cu precizarea limitelor de inundare, a transportului de aluviuni în suspensie și tarat și a măsurilor și lucrărilor pentru stabilizarea albiei. Obiectivele existente în zonă, terenurile riverane și zonele de restricții, cu criteriile de constituire a acestora. ... Pentru exploatările de balast din albiile situate în apropiere de captări de
ORDIN nr. 277 din 11 aprilie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118350_a_119679]
-
direcție de curgere, parametri hidraulici, calitatea apei subterane; b.2) date hidrologice de bază: niveluri și debite minime, medii și maxime (cu evidențierea unor situații caracteristice); b.3) morfologia albiei minore și majore, precizarea limitelor de inundare, a transportului de aluviuni în suspensie și tarate; b.4) obiective existente în zonă, lucrări hidrotehnice în albie (minoră și majoră) și în zona riverana acesteia, lucrări de traversare a albiei, captări de apă subterană și zonele de protecție ale acestora, perimetre de restricție
ORDIN nr. 277 din 11 aprilie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118350_a_119679]
-
locuire, stadiu clasic și definitoriu al dezechilibrului filogenetic! împrejurarea că încăpem în ele pune capac la toate, oală a lui Papin, halta Valea Uzului trup nou al bisericii, netezimea de pereți etanși cu biserica nepecetluită bine de om, umplută de aluviunile lui, țepi de sonde pe buza văilor, istoria intră în Comănești pe scene locale, peronul dezlegarea la circuite secundare, taxă de utilizare antrenarea ta în sensul lor, rampa autogării cu două autobuze, orașul grupat, pod, în ieșire biserica telurică la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]