967 matches
-
avar, care ulterior s-a răspândit prin intermediari în spațiul Moldovei. Autorii cercetărilor celor opt stațiuni oferă datări generale, încadrându-le în intervalul secolelor VI-VII. Într-adevăr, există destule argumente (ceramica lucrată la mână și la roată, decorată cu alveole ori striuri vălurite; obiecte casnice, din lut și metal, sau piese de port de influență bizantină) pentru a constata că o parte dintre așezări au elemente specifice ambelor secole (Drăgești, Dodești, Rateșul Cuzei, Tăbălăești și Valea Mare - Vaslui). Există, însă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Vaslui (pl. XXV-XXVI). vas-borcan cu corpul scund, umărul proeminent până aproape de jumătatea recipientului, iar diametrul dintre gură și fund este aproape egal. Astfel de exemplare, modelate atât la mână, cât și la roată, sunt decorate pe buză cu crestături, uneori alveole, sau neornamentate, precum cele de la Dodești și Gura Idrici - Vaslui (pl. XXVII). vas borcan cu corpul alungit, umărul ușor prelins, buza răsfrântă, fundul drept, puțin mai mic decât gura; decorul este format din puncte, linii incizate orizontal, sau în valuri
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a tipologiei vaselor, a compoziției pastei și modului de realizare a recipientelor s-au remarcat modificări. Astfel, dacă în prima etapă, inventarul ceramic este încă dominat de vasele modelate la mână (vase-borcan, tipsii, castroane, străchini, căni, capace), uneori decorate cu alveole și crestături pe buză ori cu ornamente liniare sau vălurite pe corp, în cea de-a doua etapă, situația se inversează, ceramica lucrată la roată o înlocuiește treptat pe cea făcută la mână. Calculând procentajul pentru toată Moldova, dintr-un
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
poartă numele stațiunii eponime: a) Varianta Dănești se referă la vasele modelate la mână, cu buza mult răsfrântă la exterior și strânsă, cu umerii foarte aplatizați. Fundul este îngust și mai mic decât gura, ultima fiind largă și decorată cu alveole (pl. LI/1, 5-7), ornament specific și tipsiilor (pl. LI/2-4). Recipientele acestei variante sunt lucrate din pasta categoriei a doua. Tipul IV: Oală-borcan, de mărime mijlocie, cu gura largă, buza înaltă și arcuită în afară. Gâtul este scurt sau
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
este prezentă ceramica la mână, prin fragmente de vase-borcan, din pastă grosieră, cu cioburi pisate în compoziție, inestetică. Aceste exemplare au pereții groși, umerii aplatizați, mai rar bombați, cu buza ușor răsfrântă (Bârlad-Prodana, Simila-Zorleni) și ornamentată în dese rânduri cu alveole (Dănești). Uneori, fragmente de vase borcan s-au găsit amestecate cu cele specifice tipsiilor, ce aveau fundul gros, marginea scundă sau înălțată (Dagâța), rareori ornamentată cu alveole (Dănești). Decorul alveolat, caracteristic spațiului geto-dacic, s-a perpetuat în timp, fapt ce
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
bombați, cu buza ușor răsfrântă (Bârlad-Prodana, Simila-Zorleni) și ornamentată în dese rânduri cu alveole (Dănești). Uneori, fragmente de vase borcan s-au găsit amestecate cu cele specifice tipsiilor, ce aveau fundul gros, marginea scundă sau înălțată (Dagâța), rareori ornamentată cu alveole (Dănești). Decorul alveolat, caracteristic spațiului geto-dacic, s-a perpetuat în timp, fapt ce denotă cu certitudine apartenența etnică locală a vaselor respective. În câteva stațiuni s-a identificat și ceramică cu specific slav, la Dănești (reprezintă 15% din totalul materialului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
iar celelalte (secolele VI-VII) aveau un aspect uniform, datorită microprundișuri, utilizate ca degresant, de culoare brun-gălbuie sau cărămizie. Ornamentele vaselor din prima categorie erau rare sau lipseau; vaselor din a doua categorie li s-au aplicat ca motive decorative alveolele, crestăturile sau crucile. Același parcurs l-a avut și ceramica la roată, de la vasele cu pastă zgrunțuroasă și arsă incomplet, de culoare cenușie sau gălbuie, la exemplarele cu aspect zvelt, care încercau să ascundă unele neregularități, de culoare cenușie. Decorul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
striuri orizontale și benzi de linii vălurite. Unele vase au combinații decorative, de linii incizate orizontal pe suprafața exterioară, iar în interiorul buzei sunt linii în val ori crestături (Dodești, Tanacu, Oncești). Dacă în secolele VI-VII erau întrebuințate de regulă alveolele sau crestăturile, pentru veacurile VIII-IX gama decorativă se extinde, devenind mult mai complexă, marcată prin linii orizontale, vălurite sau oblice, dispuse simplu sau în bandă. În câteva stațiuni (Oncești și Lichitișeni - Bacău), s-a observat la unele recipiente influențe slave
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
este reprezentată ceramica la mână, prin fragmente de la vase-borcan, din pastă grosieră, cu cioburi pisate în compoziție, neaspectuoasă. Aceste exemplare au pereții groși, umerii aplatizați, mai rar bombați, cu buza ușor răsfrântă (Bârlad-Prodana, Simila-Zorleni) și ornamentată în dese rânduri cu alveole (Dănești). Împreună cu fragmentele de vase borcan au găsite altele, provenind de la tipsii, cu fundul gros, marginea scundă sau înălțată (Dagâța), decorată uneori cu alveole (Dănești). Ornamentația ceramicii Dridu atinge apogeul într-o varietate impresionantă de motive: linii lustruite, incizate vălurit
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
aplatizați, mai rar bombați, cu buza ușor răsfrântă (Bârlad-Prodana, Simila-Zorleni) și ornamentată în dese rânduri cu alveole (Dănești). Împreună cu fragmentele de vase borcan au găsite altele, provenind de la tipsii, cu fundul gros, marginea scundă sau înălțată (Dagâța), decorată uneori cu alveole (Dănești). Ornamentația ceramicii Dridu atinge apogeul într-o varietate impresionantă de motive: linii lustruite, incizate vălurit, circulare, așezate orizontal. Ca zonă de dispunere a ornamentării, se observă preferința pentru umeri, gât, în general pe partea superioară a recipientelor, dar uneori
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
secolele V-VI și până în veacurile X-XI. Ceramica este reprezentată de vasele-borcan lucrate la roată, din pastă nisipoasă, ce are în compoziție și cioburi pisate (secolele V-VI) ori sunt modelate la mână, dintr-o pastă grosieră, uneori decorate cu alveole și incizii (secolele VI-VII). Fragmentele specifice veacurilor VIII-XI sunt făcute la roată, dintr-o pastă nisipoasă, cu urme de mică în compoziție, dar se remarcă și categoria celor fine, cenușii, cu decor incizat și lustruit. Cercetare Gh. Coman, 1969
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Tâlhărești (comuna Roșiești), județul Vaslui a) Vatra satului: pe dreapta Pârâului Idrici, spre nordul localității, au fost descoperite fragmente de vase modelate la mână, din veacurile VI-VII, dar și la roata înceată, ornamentate cu striuri orizontale vălurite ori cu alveole, caracteristice secolelor VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1967. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969a, p. 289; Coman 1980c, p. 223; Teodor 1997c, p. 69. 35. Colonești (comuna Colonești), județul Bacău a) Vatra satului: în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
p. 93; Teodor 1997c, p. 72. 38. Cosițeni (comuna Brăhășești), județul Galați a) Nordul satului: pe pantele dealului, din apropierea marginii nordice a satului, s-au identificat fragmente de vase lucrate la roată și decorate cu linii orizontale, vălurite sau cu alveole, specifice veacurilor IX-X. Cercetare M. Brudiu, 1960-1970. Materialul este la Muzeul Județean de Istorie Galați. Bibliografie: Brudiu 1970, p. 517 (fig. 7/4-5, 9), 518 (fig. 9/7-8); Teodor 1997c, p. 72. 39. Costești (comuna Costești), județul Vaslui a) Biserica
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
X-XI. Probabil ele au servit la arsul ceramicii, deoarece în interiorul lor și în stratul de cultură s-au descoperit numeroase fragmente ceramice (un vas fiind întregit) modelate la mână ori la roată, unele ornamentate cu linii orizontale vălurite și cu alveole. Alte fragmente erau dintr-o pastă fină cenușie, mult superioare calitativ. Inventarul așezării mai dispunea de fusaiole plate, străpungătoare din os, fragmente de cuțitașe din fier, un pandantiv cordiform, dintr-un metal alb și o aplică semisferică din bronz. Cercetare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ce le conferă un aspect zgrunțuros. De culoare cenușie ori brun-cărămizie, fragmentele au fundul plat, tăiat cu sfoara, specifice veacurilor V-VI. Unele sunt lucrate la roată și au decoruri incizate orizontal, iar altele, modelate la mână, sunt ornamentate cu alveole pe buză (secolele VI-VII). Există și fragmente de vase-borcan nedecorate lucrate la roată și care aparțin intervalului de timp VIII-IX. Se deosebesc cele arse oxidant, într-o tehnică superioară, din pastă fină, cenușie, decorate cu incizii ori lustruite, specifice
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
panta Dealului Holbăneasa, unde se află Școala Generală, situată la 200m de marginea est-sud-estică a satului, în locul numit de localnici Glodeni, s-au descoperit fragmente ceramice modelate cu mâna, dintr-o pastă cu cioburi pisate în compoziție, unele decorate cu alveole pe buză. Materialul aparține veacurilor VII-VIII. Cercetare V. Chirica, R. Popovici, M. Tănăsachi, 1977. Materialul este la Institutul de Arheologie din Iași. Bibliografie: Chirica, Tănăsachi 1985, p. 428 (fig. 53/26, 31); Teodor 1997c, p. 109. 77. Lichitișeni (comuna Vultureni
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ce a determinat desfășurarea unor sondaje, în 1971, care au scos la iveală prezența a patru locuințe ce aveau cuptoare din piatră. Inventarul conținea ceramică modelată la mână și la roată, unele decorate cu striuri orizontale și vălurite ori cu alveole, precum și alte obiecte (străpungătoare din os, fusaiole, mărgele). Analogiile au permis datarea așezării în secolele VIII-IX. Cercetare V. Căpitanu, 1971. Materialul aparține Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Căpitanu 1979, p. 230-232 (fig. 6-7); Teodor 1997c, p. 154. c) Școala
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
stabilitatea alveolară. Ca urmare apar atelectazii care continuă să reprezinte o problemă în primele 48 de ore postoperator. Volumul rezidual pulmonar și complianța pulmonară scad (92). Crește travaliul respirator. Cresc șuntul fiziologic și gradientul alveolo-arterial. Poate apărea extravazatul sanguinolent în alveole cu apariția sindromului de detresă respiratorie acută. Toate acestea realizează așa-numitul plămân de CEC a cărui incidență este cu atât mai frecventă cu cât durata CEC este mai mare. Cantonarea unei infecții la nivel pulmonar în aceste condiții are
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
plămâni necomplianți, infiltrate difuze și uneori omogene la nivelul ambelor câmpuri pulmonare la examenul radiologic. Hipoxemia se datorează edemului pulmonar masiv necardiogen secundar permeabilității crescute a membranei alveolocapilare. Aceasta are ca urmare apariția exudatului și a fragmentelor eritrocitare la nivelul alveolelor cu distrugerea surfactantului și apariția unui mare gradient alveolo-arterial pentru oxigen și a unei mari fracții de șunt. Presiunea în atriul stâng este în limite normale. În etiologia acestui sindrom a fost implicat răspunsul inflamator asociat by-pass-ului cardiopulmonar (205, 206
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
opinia specialiștilor în fiziologie A.C.Gyton și J.E.Hall (2007), funcția respiratorie include la om patru procese fiziologice majore 11 (pe care nu le vom detalia aici, ci doar prezenta): ventilația pulmonară (deplasarea aerului în două sensuri, între atmosferă și alveolele pulmonare - afluxul și efluxul aeric); difuziunea oxigenului și a dioxidului de carbon între alveole și sânge; transportul oxigenului și dioxidului de carbon prin sânge și lichidele interstițiale (înspre și dinspre celulele diferitelor țesuturi ale corpului); reglarea ventilației și a altor
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
om patru procese fiziologice majore 11 (pe care nu le vom detalia aici, ci doar prezenta): ventilația pulmonară (deplasarea aerului în două sensuri, între atmosferă și alveolele pulmonare - afluxul și efluxul aeric); difuziunea oxigenului și a dioxidului de carbon între alveole și sânge; transportul oxigenului și dioxidului de carbon prin sânge și lichidele interstițiale (înspre și dinspre celulele diferitelor țesuturi ale corpului); reglarea ventilației și a altor aspecte ale respirației; Actul respirator este: atât un act un reflex natural, care se
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
fileurilor lui subțiri, ce se înfășurau în urmă-i într-un turbion păstrător de secret. Acum îl învăluise, iar sunetele filtrate de ea, scoase din contextul lor rezonant, nu-și mai trădau proveniența, cum ar fi fost firesc. Nimerise în alveola capitonată cu prezențe familiare a unui spațiu profund străin. Ian citise mult despre culturile asiatice și se descurca binișor printre reperele lor majore. Reveria arhitecturală simplistă a nomazilor îl trimisese cu gândul la compromisul făcut de mongolii medievali între cort
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
florile ei violete, închisă sau pe jumătate întredeschisă. Mâncați-o încet, mestecând-o cu grijă pentru a-i savura dulceața. Nu numai că e cu adevărat delicioasă, dar 1-3 din aceste flori pe zi, vor avea efecte foarte favorabile asupra alveolelor pulmonare; sunt foarte indicate pentru astmatici. Pentru femei au cu adevărat efecte benefice în sfera ginecologică. Banana - un fruct de milioane Știați că banana e unul dintre cele mai vechi fructe de pe pământ, chiar dacă în Europa ea e cunoscută doar
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
stimulează și secrețiile de hormoni vitali din glandele situate în abdomen și în zona sacrală, mai ales cele din cortexul suprarenal de deasupra rinichilor. Respirația profundă intensifică mult oxigenarea sângelui și eliminarea dioxidului de carbon din plămâni, prin creșterea suprafeței alveolelor implicate în schimbul de gaze cu fluxul sanguin. Alături de intensificarea circulației și distribuției sângelui prin pomparea diafragmei, rezultatul net al acestei creșteri a eficienței respiratorii este o sporire semnificativă a oxigenării și detoxifierii țesuturilor și celulelor din întregul corp. Importanța acestui
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
parte, schimbul de gaze respiratorii sânge-țesut, prin intermediul lichidului interstițial, iar, pe de altă parte, respirația internă celulară (utilizarea O2 și generarea CO2 de către celule). La nivelul polului pulmonar se disting: a) o zonă de conducere, care este nealveolizată (nu conține alveole), deci nu participă la schimburile gazoase. În acest sector are loc un transfer de masă convectiv, în care regimul de curgere este proporțional cu diametrul conductei la puterea a 4-a; b) o zonă respiratorie - alveolizată -, care este sediul hematozei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]