3,147 matches
-
nici o jenă înlăuntrul unei partide guvernamentale, precum sânt azi liberalii, și-ntr-un organ al guvernului, cum e, "Romînul". Dar în sfârșit acestea se mai pot scuza ca o oscilație de partid constituțional, care vibrează, ce-i drept, într-o amplitudine prea de tot depărtată, deci s-ar putea aștepta în liniște până ce, din lupta celor două curenturi, cel monarhic și dinastic va câștiga o precumpănire necontestată și va influința astfel asupra generației viitoare încît urmașii principelui Carol să afle un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
neputinciosul regret că am rămas aici! Nu într-un București sustras de fiecare dată, curajos, comunismului rezidual de după '90, ci într-un Iași atît de drag dar, vai, atît de trist retrograd. Și fostul timișorean nu e singurul de atare amplitudine spirituală, cu prestigioasă prestație universitară americană (Matei Călinescu, Toma Pavel ș.a.), care s-a realizat magistral dincolo, în lumea normalității. Un segment masiv de populație autohtonă nu neapărat din sfera spiritului s-a integrat standardelor lumii civilizate, păstrînd icoana dragă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să fie prezentată într-o manieră închisă, cu concluzii definitive, ci deschise, problematizată, iar concluzia să fie implicită. Claritatea mesajului are un impact pozitiv asupra schimbării de atitudine, efect întărit de fluența verbală și de utilizarea unor procedee retorice (volumul, amplitudinea vocii și variațiile de ton ale vociiă. Utilizarea unor metafore sau analogii cresc influența mesajului prin creșterea atenției care este acordată. Rezistența la persuasiune se referă la diferite modalități prin care putem preveni efectele influenței mesajelor persuasive; acestea pot fi
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
Vezi și POVESTIRE COMPLEXĂ. ambreior [shifter]. Un termen sau o expresie al cărei referent este determinabil numai în funcție de situația (EMIȚĂTOR, DESTINATAR, timp, loc) enunțului său (Jakobson): "Eu" și "tata" sînt ambreiori. ¶Benveniste 1971 [2000a]; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Jakobson 1971. amplitudine [amplitude]. Vezi ÎNTINDERE. ¶Chatman 1978. anacronie [anachrony]. O discordanță între ordinea în care (se spune că) au loc evenimentele și ordinea în care ele sînt povestite: un început IN MEDIAS RES, urmat de o întoarcere la evenimente anterioare constituie un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
întrerupe relatarea cronologică a unei secvențe de evenimente, pentru a le face loc; anacroniile pot reveni în trecut (RETROSPECȚIE, ANALEPSĂ, ÎNTOARCERE ÎN TRECUT), sau se pot îndrepta către viitor (ANTICIPARE, PROLEPSĂ, PROIECȚIE ÎN VIITOR). Ele au o anumită INTINDERE sau AMPLITUDINE (acoperă o anumită porțiune din TIMPUL ISTORIEI), ca și un anumit ORIZONT (timpul istoriei pe care îl acoperă este situat la o anumită distanță temporală de momentul "prezent"): în "Maria s-a așezat. Peste patru ani va avea aceleași vedenii
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
direcții structuraliste și textual-lingvistice și încercînd să specifice sintaxa și semantica intrigii (Pavel), elementele macrostructurale ale narațiunii și articularea lor (van Dijk), sau constituenții atît ai povestirii cît și ai discursului, ca și relațiile lor reciproce. Asemenea gramatici urmăresc (adesea) amplitudinea (cuprinzînd toate narațiunile și delimitîndu-le de non-narațiuni), limpezimea (indicînd, cu un minimum de interpretare lăsată la voia partenerilor, cum se poate produce și/sau înțelege o narațiune utilizînd un set specific de reguli) și verosimilitatea empirică (acordîndu-se cu ceea ce se
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
rezultă din cuplajul propozițiilor "El era fericit; apoi l-a întîlnit pe Petru; apoi fu nefericit" și " El fu nefericit; apoi l-a întîlnit pe Pavel; apoi trăi fericit". ¶Bremond 1973 [1980], 1980. Vezi și CUPLAJ. întindere [extent]. Durata sau AMPLITUDINEA unei ANACRONII; TIMPUL ISTORIEI acoperit de ea. ¶Genette 1980. întîmplare [happening]. Împreună cu ACTUL sau ACȚIUNEA, unul din cele două feluri de EVENIMENTE narate, o schimbare de stare necauzată de un AGENT și manifestată în discurs printr-o ASERȚIUNE PROCESUALĂ de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
acceptabilă, constînd din supralicitarea legăturilor de rudenie/sublicitarea legăturilor de rudenie. ¶Frye 1957 [1972]; Greimas 1970 [1975]; Jolles 1956; Lévi-Strauss 1963 [1978], 1965-71; Scholes, Kellogg 1966. mitem [mytheme]. Unitatea constituentă fundamentală a MITULUI. ¶Lévi-Strauss 1963 [1978]. mod [mode]. 1. DISTANȚĂ. Amplitudinea medierii naratoriale caracterizează modul unei narațiuni: REPREZENTAREA și RELATAREA sînt două moduri diferite. ¶Împreună cu PERSPECTIVA sau PUNCTUL DE VEDERE, modul constituie categoria MODULUI NARATIV (mood). 2. Un univers ficțional considerat din punctul de vedere al capacității de acțiune a eroului
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
face loc prolepsei); o ANTICIPARE, o PROIECȚIE ÎN VIITOR, o PROSPECȚIE. "Ion s-a înfuriat. Peste cîteva zile avea să-și regrete ieșirea, dar acum nu se gîndi la consecințe și începu să țipe". Prolepsele au o anumită ÎNTINDERE sau AMPLITUDINE (acoperă o anumită cantitate de TIMP AL ISTORIEI), ca și un anumit ORIZONT (timpul povestirii pe care îl acoperă se află la o anumită distanță temporală de momentul "prezent"): în "Maria nu păru să observe ceva. Totuși, în ziua următoare
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
politice, bancare (depunerile sale la băncile austriece, venețiene etc.), era un om deschis, cu vederi largi, un om al secolului său în care Europa devenea ceea ce s-a înțeles prin ea în epoca modernă, un om deci de acțiune în amplitudini și direcții variate, obișnuit să nu ignore siguranța sa și a țării. Să reținem și observația lui Virgil Cândea că „naivitatea de a crede că un om politic de luciditatea și experiența lui Petru cel Mare ar fi angajat într-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să adauge un spor speculației subsidiare. Lupta între oligarhia boierească și domnitor este veche, cumpăna se apleacă între alternative. Dimitrie Cantemir o soluționează printr-un act („tratatul” de la Luțk), pe care nu are curajul să-l dezvăluie boierilor în toată amplitudinea sa. Constantin Brâncoveanu este domnitorul care se apropie în cea mai mare măsură de „prințul luminat” și absolut al secolului al XVIII-lea. Dar are o partidă boierească (în speță, Cantacuzinii) cu care colaborează și în decizii. Ruptura cu ea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a frontierei la Balta, „provocările” Petersburgului în cele două Principate, incitarea românilor la dezerțiuni din Imperiul Otoman etc. La toate cele amintite se mai adaugă și o serie de incidente de importanță secundară, dar care, în momente de tensiune, căpătau amplitudini nebănuite. De pildă, rezidentul Ecaterinei a II-a la Varșovia, Repnin, l-a arestat prin ordin pe curierul agentului Moldovei în capitala Poloniei, ceea ce l-a făcut pe acesta din urmă să afirme că măsura era suficientă pentru declanșarea războiului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vreme supt avtocratoriceasca mărire” (adresa clerului și boierilor moldoveni către Rumianțev). Asemenea idei nu au nici pentru istoricul de astăzi nimic șocant în ele, în condițiile unor inextricabile complicații politice, când dorința supremă era abolirea dominației otomane. Față de soliditatea și amplitudinea revendicărilor de independență și unire (un singur prinț pentru ambele principate), cererile de „stăpânire țaristă” apar ca un pandant, ca o reverență, ce se pierde în șirul de invocații ale drepturilor istorice la neatârnare sau numai ocrotire (protecție) „prea înaltă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
politică. Ei au invocat: sorgintea latină, secolele de rezistență armată, spolierea pământului, bunurilor și vieților, s-au ridicat de repetate ori cu arma în mână în contra jugului străin. Străduințele lor n-au rămas fără ecou, dar el n-a atins amplitudinea și interesul celui grecesc decât în epoca Unirii. În plan european, anul 1859 nu atinge zenitul mișcării emancipative naționale, însă două popoare, italian și român, îi conferă atunci elementele unui moment de cezură. În acest proces, italienii se află înaintea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Callisto, București, p.471; Jogging de la A la Z II 41 Se știe deja că în timpul unui efort fizic cu specific aerob, așa cum este cel din jogging, nevoile de oxigen ale organismului sunt mult mai mari, fapt ce determină creșterea amplitudinii mișcărilor inspiratorii și expiratorii prin stimularea nervoasă a diafragmei (principalul mușchi implicat în respirație). Practicarea unei activități sportive ciclice cum este și cea specifică alergării sistematice, continue, în tempo moderat (jogging) presupune, datorită caracterului aerob al efortului, o bună înțelegere
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
efort de aceeași intensitate (Drăgan, I., Demeter, A., 1990); aparatul respirator al femeii, spre deosebire de al bărbatului ar prezenta, următoarele particularități: greutatea mai mică a plămânilor, cantitatea de sânge funcțional care traversează plămânii mai redusă, frecvența respiratorie mai mare în repaus, amplitudinea mișcărilor respiratorii mai mică, datorită forței mai reduse a mușchilor respiratori (Drăgan, I., 1994). Modificările calitative și cantitative ale secreției interne induse de diferite faze ale ciclului intervin direct, conform fiziologilor, în determinarea capacității de efort de-a lungul ciclului
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
complementare sportului practicat; persoane cu probleme de sănătate, aflate în situații pre și postoperatorii, cărora le sunt recomandate exercițiile fizice însă datorită simptomelor manifestate de problema de sănătate, nu pot practica optim efortul fizic sau nu pot executa corect (cu amplitudine) anumite mișcări; persoane cu deficiențe de mers sau alergare care doresc să-și corecteze tehnica mersului/ a alergării; persoane cu afecțiuni musculo ligamentare și articulare minore sau severe, asociate alergării, care pot efectua activități sportive însă resimt anumite tensiuni atunci când
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
execuție Conform lui Brennan, D. (2009) centrul de greutate al practicantului de jogging acvatic coincide cu centrul de flotabilitate și se află, după cum am specificat anterior, la nivelul plămânilor. Tehnica joggingului acvatic impune execuția alternativă, coordonată și simultană, dar cu amplitudine, a diferitelor flexii și extensii ale membrelor inferioare. Accentuam ideea efectuării ample a mișcărilor membrelor inferioare și superioare, îndoite din articulațiile coatelor și genunchilor, pentru a delimita imitarea alergării prin apă adâncă (jogging acvatic) de imitarea mersului prin apă adâncă
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
stânga) și greșită (dreapta) a trunchiului în practicarea joggingului acvatic (adaptare după Brennan, D., 2009). Ridicarea pumnului până la linia de plutire (stânga) Brațele trebuie să păstreze aceeași coordonare și aproximativ aceeași poziție ca la alergarea pe uscat. Diferența constă în amplitudinea mai redusă a lucrului de brațe înaintea și înapoia trunchiului, reducere generată de rezistența apei și de necesitatea reluării unui nou ciclu de brațe. Coatele trebuie îndoite, cu formarea unui unchi de 900 între brațe și antebrațe. Jogging de la A
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
privesc degetele, acestea sunt mai puțin desfăcute decât în alergarea pe uscat, pentru a putea „împinge apa” (Puleo, J., Milroy, P. 2010) Membrele inferioare vor efectua cicluri de pași asemănători cu cele efectuate în alergarea standard, însă, în opinia noastră, amplitudinea deschiderii unghiului între coapse nu va fi atât de mare (nici nu ar avea cum, pentru că rezistența apei și tendința corpului de a se scufunda impun efectuarea de mișcări rapide, de compensare, pentru menținerea flotabilității). Bineînțeles nu se poate imita
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
nici nu ar avea cum, pentru că rezistența apei și tendința corpului de a se scufunda impun efectuarea de mișcări rapide, de compensare, pentru menținerea flotabilității). Bineînțeles nu se poate imita alergarea, chiar și în apă și cu centură ajutătoare, fără amplitudine în mișcările membrelor inferioare, dar acea amplitudine este orientată diferit, mai mult în plan vertical. În opinia exprimată de experți în joggingul acvatic, cicliul pasului alergător în joggingul prin apă adâncă începe odată cu flexia coapsei pe bazin, până la 70-800 (Brennan
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
apei și tendința corpului de a se scufunda impun efectuarea de mișcări rapide, de compensare, pentru menținerea flotabilității). Bineînțeles nu se poate imita alergarea, chiar și în apă și cu centură ajutătoare, fără amplitudine în mișcările membrelor inferioare, dar acea amplitudine este orientată diferit, mai mult în plan vertical. În opinia exprimată de experți în joggingul acvatic, cicliul pasului alergător în joggingul prin apă adâncă începe odată cu flexia coapsei pe bazin, până la 70-800 (Brennan, D, 2009, Puleo, J., Milroy, P. 2010
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
Dan Iulian Alexe 124 joggingului clasic, comportă ușoare adaptări. Acestea sunt date atât de acțiunea echipamentului specific, de efectul de „plutire” a corpului, cât și de limitarea sau amplificarea pe care apa o exercită asupra biomecanicii pașilor de alergare, asupra amplitudinii de mișcare (anumite mișcări în apă pot fi limitate ca amplitudine, pentru a menține echilibrul corpului, dar tot apa este cea care, prin efectul de suspensie, facilitează reechilibrarea corpului). 5.8. Joggingul acvatic - mijloc de atingere a „fitnessului” Practicarea alergării
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
date atât de acțiunea echipamentului specific, de efectul de „plutire” a corpului, cât și de limitarea sau amplificarea pe care apa o exercită asupra biomecanicii pașilor de alergare, asupra amplitudinii de mișcare (anumite mișcări în apă pot fi limitate ca amplitudine, pentru a menține echilibrul corpului, dar tot apa este cea care, prin efectul de suspensie, facilitează reechilibrarea corpului). 5.8. Joggingul acvatic - mijloc de atingere a „fitnessului” Practicarea alergării prin apă adâncă, ținând cont de cele enumerate anterior, nu poate
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
motric fiind subiectul propriu zis al mișcării (exemplu: scrisul); mișcare topocinetică ansamblu de acte motrice orientate spre repere spațiale. După Dragnea, A.C., Bota, A. (1999), un rol esențial în planificarea, execuția și controlul acestor mișcări în ocupă reprezentările spațiale, dinamica, amplitudinea și direcția lor fiind determinate de poziția obiectelor în spațiu (exemplu: prehensiunea apucarea cu mana); mișcare naturală act motric foarte automatizat, însușit și perfecționat în procesul de adaptare la mediu. Conform Enciclopediei EFS (2002), constituie fondul motor pe care se
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]