1,230 matches
-
unor bizarerii arhitecturale, scăpate, cum se vede, de sub orice supraveghere prospectivă. E ca și cum perimetrele tuciuriu bălțate de la Ciurea s-ar insinua agresiv încoace, amenințînd cu sufocarea nobila urbe. O stopare? Slabe nădejdi. 21 septembrie Nu e dezerțiune (cum ar spune, amuzat, amicul neolog), o dezertare lașă de la înfruntările acestui început de toamnă electorală, ci o irepresibilă dorință de altceva, de ceva care să mă mențină în limitele unei normalități cît de cît sănătoase. După care, inevitabila întoarcere. Cu inevitabilele ei constrîngeri
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
timp, trecînd șontîc pe lîngă noi, fostul mare chirurg, melomanul octogenar, se-apropie o clipă și-l bate pe umăr pe amicul cu ochi albaștri: Am onoarea, dom' colonel! Baaang. Ce neașteptată compensație. Foaierul teatrului. Pauză. De vorbă, lejer și amuzat, cu Academicianul și cu Actorul. Apare brusc din stînga Generalul. Cel ce făcuse, cîteva zile la rînd, valuri, prin demisia din fruntea armatei. Cînd șalupa începuse să ia serios apă. Și cînd era tocmai bine de sărit în altă șalupă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
înseși, stilistic vorbind, eticheta homosexuală. Ceea ce nu se poate întîmpla în cazul portretului pe care, la rîndu-mi, i l-am făcut autorului depravatelor Sodoma și Gomora acum zece ani. Lucid detașat de eticheta consacrată, am pictat un Proust în tonalitate... amuzată: față vag melancolică (melancolia bolnăviciosului care, totuși, seara făcea, invariabil, vizite galante), floare roșie, mare, la butonieră (sîngele care hrănește capilarele rușinoase), canotiera la modă (agățată emblematic în cuierul ce-i atinge umărul), degetele mari, policarele, prinse în jiletcă (atît
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ultim ("artisticul" produs) e un coșcogea calup, numai bun să ajungă rapid în... Bienala de la Veneția. Unde și ajunge multiplicat conferind imensei săli César un aer de lume nebună. Nu neapărat de legat în cearșafuri albe, ba, dimpotrivă, asumîndu-și chiar amuzată noua-i condiție. Volubilitatea gestuală a sculptorului în momentul celui mai simandicos vernisaj al lumii moderne are în ea ceva din comportamentul dubios-distractiv al proaspătului internat. Ăsta pare a fi monstruos esențializat și traseul artei mondiale în vogă acum. Cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
filmul după viața englezoaicei de geniu avea deja un palmares excepțional, cu Oscar, cu BAFTA, cu Globul de Aur, cu teribilul trio Judy Dench, Jim Broadbent, Kate Winslet, ce mai!, era de văzut. A, după primul Bartender's, se sărutaseră amuzați: adică, gata, nu mai vorbim, urmărim, da? Da. Ce poveste dureroasă! Ființa care trăise spectaculos de vital, se bucurase din plin de viață liberă (și libertină) dăduse romane capitale, Castelul de nisip, Clopotul, Timpul îngerilor, Marea, Discipolul, predase filozofie la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
apar, fiecare în parte, devitalizate. Cele mai puține șanse de întîlnire rămîn picturii cu literatura. Sînt naturi atît de diferite, încît nici cel mai eficient comper nu va nutri speranța unei adevărate logodne. Dacă ar fi să ne oprim, ușor amuzați, la fraza lui Ortega y Gasset: Istoricul artei trebuie să urmeze alte metode decît istoricul literar și cel al gîndirii. Trebuie să ne vorbească despre oameni care nu vorbesc. A fi pictor înseamnă a te hotărî la muțenie, atunci am
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Yves Saint-Laurent, Cacharel, Nina Ricci, Sisley, Clarins, Boss. Seara, înainte de culcare, tălpile mocasinilor emană parfumurile voalurilor și reverelor gata de bal. Văzîndu-mi desenele cu copaci de pe Loara, C., amuzat-colegial: Și cine știe că nu-s de pe Bahlui! Îl asigur, la fel de amuzat, la fel de colegial: Eu știu că-s de pe Loara. Și e suficient. Nimic din politețea ce-l fascina, acum o sută cincizeci de ani, pe Heine (Călătorie în Harz, parcă...) nu a pălit. Dimpotrivă. Oriunde intri, imediatul "Bonjour, monsieur" îți surprinde
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
făceam, 1979, portretul imprevizibilului meu prieten Nicolae Turtureanu. Ce și-l așezase pe ultima copertă a volumului său Pentru cine exist. Pentru asta. 19 aprilie Întrebată provocator amuzat cum s-a simțit în comunism, septuagenara Nora Iuga a răspuns generic amuzat că a existat 2 Mai. Scurt. Comunismul adică nici nu a existat pentru cei tineri și frumoși (și mai puțin frumoși), care, vară de vară, se despuiau acolo și, atemporali Adami și Eve, trăiau într-un Eden doar al lor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a realizat imediat faptul că Varesi era ca și paralizat așa că l-a împins cu brutalitate în scenă astfel că acesta va apare în luminile rampei aproape împiedecăndu-se. Audiență, considerând că este vorba de un gag intenționat, a fost foarte amuzata. Opera Rigoletto se va dovedi a fi un mare box-office succes pentru Teatro la Fenice și primul mare succes italian după premieră operei Macbeth din 1847 de la Florența. După un prim număr de 13 reprezentații, operă va fi reluată la
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
banii plătiți pentru mesele servite la restaurant. Tânărul îl mai informa pe Maestru că, după părerea lui, operă Aida ar mai putea fi eventual reprezentată la încă două-trei teatre, după care peste ea se va așterne praful uitării. Verdi, oarecum amuzat, a dispus editorului și prietenului sau Giulio Ricordi să-i plătească tânărului suma cerută - minus mesele de la resaturant deoarece - îi scria Verdi lui Ricordi, acesta ar fi putut să ia masa de seara acasă. În aceeași notă umoristica compozitorul a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ăla de cabaret... "pe femei trebuie să le iubești și să le ajuți, dar să nu-ți propui să le înțelegi... și mai ales să te înțeleagă..." Auzi la ce concluzie a putut să ajungă un gestionar de pulpe... Mona: (amuzată) Și pe mine în ce dilemă vrei să mă cocoți? Octav: Păi crezi că nu-i destul că ești cocoțată în mine...! Ce încurcătură, mai mare vrei? Mona, aș vrea să-ți spun că... îmi pare bine că ești... că
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
început să intoneze imnul God bless America. Reacția normală ar fi fost să-l ignore sau să urce în limuzina care tocmai fusese chemată pe străduța înghesuită cu mașini și organe de pază. Hrușciov, în schimb, l-a privit și, amuzat, a început să-1 dirijeze ca un conducător de orchestră, îndelung. A fost rândul protestatarului să fie uluit. Scena s-a închis când Hrușciov s-a urcat zâmbitor și amuzat în limuzină. Mi-am zis atunci: acest om iubește show-ul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
autori care, În parte, au respirat și ei, măcar În tinerețe, aerul tare al Parisului, s-au delectat cu „formele” culturii moderne, ba chiar le-au implantat pe sol românesc o dată Întorși acasă? Pe de altă parte, aceeași Îngăduință superior amuzată se Întrevede și atunci când tot ei descriu fără nici o nostalgie trecutele vremi: anii ’20-’30 ai veacului lor. Iată-l, de pildă, pe Ion Ghica În Introducțiune la epistolarul cu Vasile Alecsandri 2. Ne-am putea Întreba unde i-ar
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
dreptate, Barbey d’Aurevilly. Sau, de altfel, orice tip de societate burgheză care vrea să Își stabilizeze statutul. O asemenea lume (dar și cea aristocratică În curs de dispariție) Îi Îngăduie pe dandy cu un amestec de fascinație și uimire amuzată, pentru că simte (dar și știe) că forța de contestare a acestora nu e devastatoare. Temeliile sistemului nu vor fi niciodată surpate de dandysm. „Revolta dandy-lor subversionează inutil regulile economiei burgheze, se joacă puțin și la fel de zadarnic cu ierarhiile stabilite, demască
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
acceptată unanim, dar În stiluri diferite. Autenticii revoluționari sunt dezamăgiți: faptul că un dandy se dovedește inofensiv politic sau social e blamabil. Nu și-l vor face decât accidental aliat. Îl vor respinge cu vigoare. Ordinile instituite sunt, În schimb, amuzate și Îngăduitoare. Faptul că un dandy e inofensiv politic și social nu poate fi decât confortabil. Se vor alia cu el rareori. Îl vor respinge condescendent. Dar și pentru unii, și pentru alții, gratuitatea Întregii conduite a unui dandy, oricum
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
1914). Gheorghiță Făt-Frumos este o „năzdrăvănie” pentru copii, muzica la acest libret fiind compusă de Alfonso Castaldi. Un umor livresc emană istorisirile de vânătoare și, tot așa, relațiunile de voiaj, unde, cu neastâmpărul și gustul lui pentru neprevăzut, D. surprinde amuzat un pitoresc văzut ca împestrițare a realului, dar și ca reflex al unui insolit frapant. O nuanță de bizarerie există în volumul Nuvele (I, 1916), care amalgamează o sentimentalitate ținută în frâu cu îngândurări de intelectual ce cunoaște prețul iluziei
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
un oraș necunoscut. Zăpada abundentă i se lipea de gene. Trecătorii se apropiau și pipăiau micul medalion de argint pe care spera să îl schimbe pe niște pâine. Cămilele dominau forfota negustorilor ca niște stranii corăbii suspendate. Iar sub privirile amuzate ale mulțimii, soldații îl împingeau pe preot într-o sanie burdușită cu paie. După acel fals vis, plimbarea ei, seara, a fost atât de obișnuită, de reală! A traversat o stradă cu caldarâmul lucind la lumina cețoasă a unui felinar
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
toamnă, nările mi-au fremătat, atât de pătrunzătoare era aroma amăruie a frunzelor. Am clipit din ochi în soarele care străbătea printre crengi. Am auzit zgomotul îndepărtat al unui faeton înaintând pe pavaj. Apoi șuvoiul încă neclar al câtorva replici amuzate, schimbate de cele trei femei înainte de a încremeni în fața fotografului... Da, intens, pe deplin, trăiam timpul lor! Efectul prezenței mele în dimineața aceea de toamnă, alături de ele, a fost atât de puternic, încât m-am smuls din lumina ei, aproape
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
care este în sine un mare secret. Spre marea mirare a Abatelui, fiorul de încîntare care îl străbătu pe Aloim fu foarte evident. Doamne, mă pui oare la încercare cu băiatul ăsta? Prefăcîndu-se că nu a văzut nimic, Abatele continuă amuzat, știind că Aloim nu va înțelege oricum mare lucru. ― Ce-ai spune dacă Domnul Dumnezeul nostru ar ști dinainte care dintre sufletele care ajung pe Pământ sunt sortite mîntuirii? Aloim râse scurt: ― Aș zice că e tare plicticos să fii
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
fost, gestul meu și violul lor sunt deopotrivă neimportante. Femeia se înroși și își ridică din nou privirile spre el. ― N-am spus asta! Încercam doar să-ți explic cum vreau să uit de tot ceea ce s-a întîmplat. Aproape amuzat, Rim spuse: ― E ciudat... Noi, quinții, suntem obișnuiți să ucidem. Arareori suntem puși în situația de a salva pe cineva. Asta, desigur, dacă nu este vorba de vreun atac asupra familiei imperiale. ― A fi ceea ce sunt și a crede ceea ce
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
a atins scopul. Ai nimicit imperiul care te atacase. Mi-ai spus de multe ori că abații dinaintea ta au prevăzut că ordinul augustinian ar putea cădea victimă în războiul ultim, în Acopalixă... - Apocalipsă, îl corectă Radoslav cu o privire amuzată. - Așa, în lupta aia, se îndreptă fostul împărat. Abatele își ridică privirile în tavanul zugrăvit cu o vopsea crem. Nici măcar acum, la șaptesprezece ani de la evenimentele de pe Vechea Terra, nu își dădea seama ce plan tainic urzește Dumnezeu. Nu se
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
făcut dacă dușmanii noștri ar fi realizat cât de lesne era să te învingă?! Ajungea ca unul dintre ei să-și imagineze un gaz otrăvitor sau o perdea de flăcări... - Eu aș fi fost vânt sau ploaie, zise Xtyn ușor amuzat. - Și ai fi adus totul la o confruntare stupidă, de forță mentală brută, în care tu... Făurarul tăcu brusc, înțelegînd că, instinctiv, Xtyn alesese calea cea mai sigură. Nimeni nu ar fi putut să-i întreacă forța minții. Înfrângerea nu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și să ne pierdem... - Nu putem să facem asta, zise încet Johansson. Cel puțin nu pe față. Va trebui să ticluim o poveste, poate să o împletim cumva cu profeția aia despre care vorbești tu. Femeia clătină din cap ușor amuzată. - Noi, Johanssonii, am avut mereu un dram de măreție. Universul se prăbușește în jurul nostru și noi păstrăm ultimele secunde ca să avem grijă de aparențe. - Și eu am o surpriză pentru voi, continuă femeia pe un cu totul alt ton. Ce
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
rituale și apoi le făcu să plutească ușor în jurul sau. - Un copil neștiutor poate să rănească ușor pe cei imprudenți, rânji tânărul. - Excepțional, aplaudă N'Gai Loon. - Vorbește! îi porunci Xtyn. De ce îți bați joc de mine? - Copile, rosti Maestrul amuzat. Am văzut vreo doisprezece quinți în întreaga mea existență, poate mai mulți decât oricare Maestru înaintea mea. Tuturor le lipsea însă viziunea și temperamentul. Poate că li se frângeau în timpul antrenamentelor. Singurul care mai păstrase câte ceva din mândria prostească dar
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
soldați ai Universului. - Vrei să spui că înfigi metalul ăla în țeasta lor și nu mor? - Da. La vârf, firele sunt atât de subțiri încît pătrund în mod natural, printre celule. - Celule? - N-are importanță, zâmbi N'Gai Loon ușor amuzat. Cu multă răbdare, reușesc să-i fac să se miște mai repede decât poate percepe ochiul uman... - Și cine te-a învățat asta? în cazul meu e simplu. Făurarul este întotdeauna fiul mai mare al celuilalt Făurar... Dar pe tine
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]