1,900 matches
-
de efort - de rezistență generală și specială; 2. influența asupra sistemelor funcționale fixe ale organismului, activarea posibilităților lui de rezervă; 3. existența cheltuielilor de energie cu caracter diferit pentru optimizarea regimului de mișcare; 4. efortul Într-un regim aerob și anaerob; 5. combinarea acțiunilor de mișcare, de călire și estetice. Sistemul K. Cooper Kenneth H. Cooper (născut 1931) este doctor În medicină și fost angajat al Air Force din Oklahoma, a introdus conceptul de aerobic. Este autorul cărții Aerobic (1968) În care
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
al unui exercițiu de control, care se execută „până la refuz” cu greutăți Între 30-75 % din posibilitățile maxime. Rezistența specială este capacitatea de a efectua un efort de durată În cadrul unor activități motorii specifice (rezistența la sărituri, rezistența de joc, rezistența anaerobă etc.). Factorii principali care predetermină manifestarea rezistenței sunt: structura musculară; coordonarea intramusculară și intermusculară; performanța aparatului cardiovascular, sistemul respirator și nervos; rezervele de materiale energetice În organism; nivelul de dezvoltare a altor calități fizice; eficiența execuției tehnice În cadrul activității motorii
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
an în care se desfășoară * sporturi de sezon * sporturi pentru tot anul calendaristic după sexul sportivilor * sporturi specific feminine * sporturi specific masculine * sporturi pentru ambele sexe * sporturi olimpice * sporturi neolimpice după răspândire * sporturi naționale * sporturi internaționale după caracteristicile efortului * sporturi anaerobe * sporturi aerobe * sporturi mixte după structură * sporturi ciclice * sporturi aciclice * sporturi combinate după calitățile motrice solicitate prioritar * sporturi de viteza, de rezistența, de îndemânare, de forță-viteză etc. Manno (1996, p. 11) împarte sporturile în: * sporturi de prestație (în care se
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
și numai în situații „limită”, de pericol, pot fi depășite aceste valori (Alexe, 2002, p. 127). * Calitatea substanțelor energetice și a proceselor metabolice din mușchi Deoarece eforturile de forță sunt, în general, de intensitate mare, ele vor solicita preponderent metabolismul anaerob, bazat pe utilizarea acidului adenozin trifosforic (ATP), a fosfocreatinei și a glucidelor. Cantitatea de ATP din fibra musculară fiind foarte redusă 4 milimoli/kg mușchi (Melnic, Hefco și Crivoi, 1993, p. 62) - energia furnizată poate întreține câteva contracții de intensitate
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
cantitate care asigură susținerea contracții maxime pe durata a încă 10-15 secunde. Atunci când efortul se prelungește, este nevoie de metabolizarea altor substraturi energetice. Dacă efortul are durata de 45-60 secunde sursa energetică este reprezentată de glucide, care sunt degradate pe cale anaerobă fie prin glicoliză (în cazul glucozei), fie prin glicogenoliză (în cazul glicogenului muscular). Importanța acestor surse constă în faptul că astfel se poate susține un efort submaximal pe o perioadă de până la un minut (Paulet și Dassonville, 1981, p. 78
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
Durata contracției musculare determină valoarea forței în două sensuri: 1. după primele secunde încep să se suprapună impulsurile nervoase trimise către tot mai multe unități motorii ale mușchiului respectiv, crescând evident valoarea forței; 2. din punct de vedere al puterii anaerobe, se consideră că după circa 2 secunde de la începerea efortului are loc apogeul proceselor intracelulare de degradare a ATP-ului (Gagea, 2004, p. 364). * Nivelul de dezvoltare a celorlalte calități motrice. În dezvoltarea lor, calitățile motrice exercită, în general, efecte
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
în compoziția sa mai multe fibre albe, cu atât va putea presta mai eficient un efort de viteză. * Cantitatea și calitatea surselor energetice Sursele energetice specifice eforturilor de viteză sunt reprezentate de: acidul adenozin-trifosforic și creatin fosfatul, substanțe specifice metabolismului anaerob alactacid, care permit efectuarea unor eforturi maximale dar de durată scurtă (Apostol, 1998, p. 133); cu cât cantitatea din acești doi compuși macroergici este mai mare, cu atât efortul maximal poate fi menținut pe o perioadă mai lungă de timp
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
Apostol, 1998, p. 133); cu cât cantitatea din acești doi compuși macroergici este mai mare, cu atât efortul maximal poate fi menținut pe o perioadă mai lungă de timp (sau cu intensitate mai mare). glicogenul, care stă la baza metabolismului anaerob lactacid, cu ajutorul căruia se pot presta eforturi submaximale, pe o durată de până la un minut (Paulet și Dassonville, 1981, p. 78); se pare că potențialul glicolitic cel mai ridicat este deținut de fibrele rapide cu suprafață mare de secțiune (Letzelter
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
ale acestor sisteme ale organismului. * Rezistența generală Rezistența generală presupune capacitatea organismului de a presta eforturi variate, de intensitate moderată, un timp mai îndelungat. Capacitățile funcționale ale omului, în cazul acțiunilor care necesită rezistență, depind de calitatea metabolismelor aerob și anaerob (Alexe, 2002, p. 152). Rezistența generală se dezvoltă în principal prin exercițiile care solicită organismului eforturi de durată, sub forme diferite de manifestare. Pentru ridicarea capacităților funcționale ale organismului, vom folosi acele mijloace care au un caracter larg și se
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
de viteză - capacitatea de a presta un efort de viteză în condițiile unei activități mai îndelungate. Este determinată de menținerea timp îndelungat a frecvenței ridicate în cadrul unor acțiuni și limitată de capacitatea redusă a organismului de a lucra în condiții anaerobe. în regim de forță-viteză - capacitatea de a efectua eforturi explozive (de forță-viteză) în condiții de activitate prelungită (ex. capacitatea unui jucător de tenis de a servi, la finalul meciului, la fel de puternic ca la începutul partidei). în regim de îndemânare - capacitatea
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
complexe) * influența asupra componentelor antrenamentului sportiv (ex. exerciții pentru pregătirea fizică, pregătirea tehnică etc.); * efectele induse (exerciții pregătitoare, specifice și de concurs); * poziția față de aparate (ex. exerciții fizice la aparate, pe aparate, cu aparate etc.); * natura efortului fizic (exerciții fizice anaerobe, aerobe și mixte); * tipul contracției musculare (exerciții statice, dinamice și mixte); * ponderea asupra dezvoltării unor segmente și grupe musculare (ex. exerciții fizice pentru membrele superioare, pentru spate etc.). SISTEMUL DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT DIN ROMÂNIA 6.1. Definirea conceptului
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
fetale s-au izolat din secrețiile genitale, în cultură singulară bacterii din speciile Arcanobacterium pyogenes, Bacillus cereus, Streptococcus pyogenes anaerob în 16,6 % din cazuri și în cultură mixtă (alcătuită din Arcanobacterium pyogenes cu Streptococcus spp. aerob sau Streptococcus spp.anaerob în 33,3 % și respectiv 16,6 % din cazuri. De la vacile fără tulburări puerperale s-au izolat în cultură singulară Arcanobacterium pyogenes în 16,6 % din cazuri și în cultură mixtă, alcătuită din Arcanobacterium pyogenes cu Streptococcus spp. anaerob sau
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
spp.anaerob în 33,3 % și respectiv 16,6 % din cazuri. De la vacile fără tulburări puerperale s-au izolat în cultură singulară Arcanobacterium pyogenes în 16,6 % din cazuri și în cultură mixtă, alcătuită din Arcanobacterium pyogenes cu Streptococcus spp. anaerob sau cu Streptococcus spp. aerob în 16,6 % din cazuri și respectiv 33,3 % din cazuri, (fig. 41). De la 33,3 % din vacile fără tulburări puerperale s au izolat Lactobacillus spp., evidențiind faptul că, la nivelul uterului procesele regenerative au
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
au mai izolat bacterii din secrețiile genitale de la vacile cu retenția anexelor fetale în 33,3 % din probe din specia Arcanobacterium pyogenes în cultură singulară și în 16,6 % din probe în culturi bacteriene mixte (Arcanobacterium pyogenes și Streptococcus spp. anaerob), dar nu s au mai izolat bacterii de la vacile fără tulburări puerperale, uterul fiind steril. Lipsa bacteriilor de la nivelul uterului la vaci cu parturiții eutocice și fără tulburări puerperale a fost corelată cu terminarea involuției uterine postpartum. Investigațiile efectuate au
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
bacteriile izolate nu sunt semnificative, exceptând Clostridium spp., care se izolează în număr mai mare (p< 0,05) în grupul de vaci cu infecții genitale. Corynebacterium pyogenes a fost cea mai frecventă bacterie izolată, urmată îndeaproape de bacteriile Gram negative anaerobe. Autorul a constatat că, izolarea acestor bacterii a înregistrat valori crescute la vacile cu tulburări inflamatorii între 17-30 zile postpartum, dar care au scăzut după 10 zile postpartum la vacile cu evoluție normală. La aceste vaci bacteriile Gram negative anaerobe
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
anaerobe. Autorul a constatat că, izolarea acestor bacterii a înregistrat valori crescute la vacile cu tulburări inflamatorii între 17-30 zile postpartum, dar care au scăzut după 10 zile postpartum la vacile cu evoluție normală. La aceste vaci bacteriile Gram negative anaerobe înregistrează creșteri inițiale, după care scad mult până la 13-17 zile postpartum, comparativ cu vacile care au prezentat infecții genitale postpartum, la care nivelele bacteriilor s-au menținut ridicate și după această perioadă. Evaluând puterea de creștere bacteriană TAVERNE M.A
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
anexelor fetale. Din culturile bacteriene 86,6 % au fost polimicrobiene, iar în 13,4 % din cazuri au fost culturi pure. Bacteriile izolate au aparținut la 12 genuri, din care 6 au fost facultativ patogene și 6 au fost obligatoriu patogene anaerobe. Bacteriile cele mai frecvente au fost din genul Actinomyces pyogenes, în asociație cu bacteriile anaerobe, în special bacteroides levii/spp. și Fusobacterium necrophorum. Autorii au constatat că la toate vacile studiate infecția uterină a fost produsă de primele două genuri
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
cazuri au fost culturi pure. Bacteriile izolate au aparținut la 12 genuri, din care 6 au fost facultativ patogene și 6 au fost obligatoriu patogene anaerobe. Bacteriile cele mai frecvente au fost din genul Actinomyces pyogenes, în asociație cu bacteriile anaerobe, în special bacteroides levii/spp. și Fusobacterium necrophorum. Autorii au constatat că la toate vacile studiate infecția uterină a fost produsă de primele două genuri de bacterii, în timp ce Fusobacterium necrophorum a fost izolat la 72,7 % din vaci, sugerând un
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
constatat că la toate vacile studiate infecția uterină a fost produsă de primele două genuri de bacterii, în timp ce Fusobacterium necrophorum a fost izolat la 72,7 % din vaci, sugerând un posibil sinergism patologic între Actinomyces pyogenes și cele două bacterii anaerobe care ar cauza endometrite timpurii și / sau o infecție persistentă (cronică). Alți autori au izolat postpartum de la vaci cu parturiții anormale o asociație bacteriană, din care Escherichia coli a avut o frecvență mai mare (79,3 % din cazuri), comparativ cu
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
col. 1991). Factorii determinanți diferiți germeni cu patogenitate intrinsecă (bacterii Gram negat Proteus, Staphylococci, Enterobacteriacee, Arcanobacterium pyogenes, Bacillus cereus, Streptococcus pyogenes anaerob), (BOITOR I., 1980, BOGDAN AL., si col. 1981, PINTEA V., 1982, GRECIANU AL., 1984, RUGINOSU ELENA,1999). -bacterii anaerobe (Clostridium septicum, Vibrionul septic,Clostridium perfringens), care se asociază frecvent cu Streptococci, Staphylococci, colibacili și bacili piogeni în metrita gangrenoasă (BOITOR I. ,1987, CHAFFAUX ST. și col.1991), bacilul necrozei (necrophorus), responsabil de infecția de tip necrotic (pseudomembranoasă, crupală), asociat
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de către celulele oxintice ale glandelor fundice. H+ din HCl provine din ionizarea apei în celulă () sau din dehidrogenarea glucozei. Ionul de H+ astfel format este secretat în lumenul canalicular prin mecanisme active care necesită consum de ATP (furnizat de glicoliza anaerobă și fosforilarea oxidativă). La nivelul polului apical al celulelor parietale se găsește o ATP-ază specifică care transportă activ H+ în lumenul canaliculelor intracitoplasmatice reținând K+ în celulă. Sursa ionilor de clor este NaCl din plasmă. Clorul trece pasiv în celula
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
proces activ în canaliculul biliar. Prin fixarea Na+ sau K+ pe acizii biliari conjugați rezultă sărurile biliare (glicocolații și taurocolații de Na+ și K+). In intestin, o parte din acizii biliari primari pot fi deconjugați și dehidroxilați de către enzimele bacteriilor anaerobe rezultând acizi biliari secundari: acidul deoxicolic și acidul litocolic. Acizii biliari au rol în digestia grăsimilor. Datorită proprietății lor tensioactive, emulsionează grăsimile împreună cu lecitina și favorizează absorbția acizilor grași, monogliceridelor și colesterolului. b. Pigmenții biliari reprezintă 15-20% din reziduul uscat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea bacteriilor anaerobe asupra celulozei. Bioxidul de carbon provine din procesele de fermentație intestinală. 5.3. Defecația Defecația reprezintă eliminarea materiilor fecale, care se produce printr-un mecanism reflex medular controlat la adult de scoarța cerebrală. Declanșarea reflexului de defecație are loc prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
nu pot fi metabolizați pentru susținerea fosforilării oxidative și sunt folosiți la resinteza trigliceridelor. Fosfofructokinaza este reglată alosteric de ATP și ADP, astfel că scăderea ATP și creșterea ADP în hipoxie determină activarea acestei enzime și a întregii căi glicolitice (anaerobă), care însă nu poate compensa decât în foarte mică măsură scăderea producției de ATP prin fosforilare oxidativă. Energia metabolică fiind acumulată sub formă de creatin-fosfat, scăderea nivelului acestuia reprezintă unul din primele semne de hipoxie. Scăderea nivelului de ATP în urma
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
sever aceasta scade lent. In mod obișnuit pO2 arterială crește lent, deși ar putea să scadă la un efort exagerat. pH-ul arterial rămâne constant la efort moderat, iar în timpul efortului intens scade datorită eliberării de acid lactic prin metabolism anaerob; ventilația este stimulată prin creșterea concentrației de H+. Este evident că nici unul din mecanismele descrise până acum nu pot să explice pe deplin creșterea ventilației din cursul efortului ușor și moderat. Mai intervin și alți stimuli, după cum urmează. Chiar și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]