1,788 matches
-
Iorga, Studii și documente..., ed. cit., vol.V, p. 549; Lidia A. Demény, L. Demény, N. Stoicescu, Răscoala seimenilor sau răscoală populară? 1655. țara Românească, Editura științifică, București, 1968, pp. 76-77. 569. Vezi V.A. Urechiă, „Biserica din Cetatea Neamț”, în Analele Academiei Române, seria aII-a, Mem. Secț. Ist. tom. XI, pp. 153-155. 570. Constantin Gane, Trecute vieți de doamne și domnițe, vol. I, pp. 274-297. 571. Nicolae Stoicescu, Dicționar..., p. 392. 572. Op. cit., vol. I, p. 295; vezi în Cronicele României
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și internaționale, efectuează mai multe stagii de specializare în străinătate. Publică articole, studii în volume colective - Direcții în critica și poetica franceză contemoporană (1983), Terminologie poetică și retorică (1994) ș.a. - și în reviste din țară sau de peste hotare, printre care „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza» din Iași”, „Buletinul Universității «Al. I. Cuza »”, „Anuar de lingvistică, istorie literară și folclor”, „Acta Iassyensia comparationis”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Iașul literar”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Timpul”, „Dialogues francophones” (Timișoara), „Oeuvres et critiques
SPANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289808_a_291137]
-
colegiul redacțional al revistei „Romanoslavica”. I s-au acordat Medalia Muncii (1964) și Medalia Asociației Internaționale a Profesorilor de Limba și Literatura Rusă (1992), Diploma și Medalia „A. S. Pușkin” a aceleiași asociații (1999). Colaborează la mai multe reviste din țară („Analele Universității din București”, „Romanoslavica”), din străinătate („Russkaia literatura”, „Mariiskaia pravda”) și la volume colective, la unele și în calitate de coordonator. Specializat în literatura rusă de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, una din perioadele cele mai
SOPTEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289791_a_291120]
-
în periodice de orientare simbolistă și modernistă („Sărbătoarea eroilor”, „Rampa”, „Convorbiri literare”, „Vieața nouă”, „Versuri și proză”, „Vremuri nouă”), alte poezii, schițe, cronici și articole. După întoarcerea din război reia colaborarea la „Vieața nouă”, scrieri apărându-i și în „Sburătorul”, „Analele literare”, „Duminica ortodoxă”, „Viața românească”, „Ramuri”, „Universul literar”, dar și în seria a doua a revistei „Cuvântul liber” sau în „Contimporanul”. Prezența în periodicele de după 1925 devine tot mai sporadică și, câștigat de preocupările profesionale, va semna, în primul rând
SOLACOLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289777_a_291106]
-
română, matematică și istorie. Ca redactor la „Anuar pentru israeliți” și director al ziarului „Egalitatea”, desfășoară o asiduă activitate de publicist, semnând fie cu numele întreg, fie cu inițiale sau cu pseudonimele Ploeșteanu, Un călător, Ben Bril. A colaborat la „Analele Societății Istorice «Iuliu Barasch»”, „Arhiva”, „Buciumul român”, „Calendar pentru israeliți”, „Contemporanul”, „Curierul israelit”, „Fraternitatea”, „Lumea evreie”, „Lumea israelită”, „Revista israelită”, „Revista olteană”, „Șezătoarea” ș.a. S. debutează cu încercări literare și cu studii istorice, care aveau să îi atragă critica aspră
SCHWARZFELD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289561_a_290890]
-
1938. Încă din perioada studenției scrie recenzii, cronici plastice și dramatice în ziare și reviste din Craiova și București: „Hyperion”, „Gând”, „Reforma”, „Presa Olteniei”, „Timpul”, „Ramuri”, „Înainte” și „Momentul națiunii”. Mai colaborează la „Familia”, „Meridian”, „Vatra”, „Viața românească”, „Oltenia literară”, „Analele Universității din Craiova” ș.a. Semnează și I. Schinteie-Seuca. A condus, la înființare, Filiala din Craiova a Uniunii Scriitorilor, când editează și un „Caiet literar”. S. este autorul a două volume de versuri: Ibis (1942) și Ion ăl Mare (1946). Poemul
SCHINTEE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289555_a_290884]
-
Junimea, II, 73-77; Artur Gorovei, Theodor Șerbănescu, București, 1940; Călinescu, Ist. lit. (1941), 366, Ist. lit. (1982), 420-421; Vianu, Opere, II, 195-197; Cioculescu-Streinu-Vianu, Ist. lit, 188-189; Ist. lit., III, 41-42; Const. Solomon, Theodor Șerbănescu. Contribuții la vieața și opera sa, „Analele Moldovei”, 1943; Negrici, Expresivitatea, 127-128; Dicț. lit. 1900, 826-827; Rusu, Membrii Academiei, 511; Dicț. scriit. rom., IV, 444-446. D. M.
SERBANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289636_a_290965]
-
bază de apărare în afara hotarelor țării” și de a tipări o publicație periodică. Se oprește la Viena, apoi la Berlin, iar în 1945 se stabilește în Spania, la Palma de Mallorca (până în 1953) și la Madrid (până în 1974). Scoate revistele „Analele politice”(1952) și „Liberty and Justice” (1953), scrie la „Chemarea”. Colaborează și la „Înșir’te mărgărite”, „Carpații”, „Curierul românesc”, „Buletin de informații al românilor din exil”, „Almanahul pribegilor români”, este prezent cu numeroase articole de politică internațională în ziarul „El
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
1913, la „Arhiva”, cu studiul Spre ideal (Importanța învățământului clasic). E prezent cu versuri, note, studii, cugetări, traduceri în „Glasul țării”, „Orpheus”, „Revista clasică”, „Luminătorul”, „Convorbiri literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața Basarabiei”, „Însemnări ieșene”, „Cuget moldovenesc”, „Cetatea Moldovei”, „Camenae”, „Ethos”, „Analele științifice ale Universității din Iași”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”. Povestea lui Nala, un episod din Mahabharata tradus din sanscrită, a fost distins în 1937 cu un premiu al Academiei Române. Multe lucrări i-au rămas în manuscris. După Iuliu
SIMENSCHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289677_a_291006]
-
conferințe la Universitățile din Avignon (1999) și Poitiers (2003), a avut, de asemenea, o susținută prezență la simpozioane și congrese internaționale - Lublin (1995), Nice (1996), Lille (2000 și 2001), Poitiers (2002). Primele contribuții îi apar în „Iașul literar” și în „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza» din Iași”. Julien Green, o conștiință tragică (1995), întâia carte publicată, care reia teza de doctorat, va fi urmată de Personajul literar în secolul al XIX-lea francez (1997) și de Timp și spațiu
SIRBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289706_a_291035]
-
poet. Stabilit la București, a exercitat diverse funcții tehnice, pensionându-se din postul de inginer dispecer în construcții. Debutează în 1931, cu poezii, într-o foaie literară din Hârlău. Publică versuri și proză în „Viața Basarabiei”, „Cuvânt moldovenesc”, „Școala basarabeană”, „Analele Romanului”, „Orientări” (Moinești) ș.a. Din 1940 până în 1962 își întrerupe activitatea literară. Abia după această lungă tăcere a mai publicat versuri în ziarele „Munca” și „Constructorul”. În 1934, la Soroca, lui S. îi apare placheta Visurile vieții, ce cuprinde douăzeci și opt
SARBU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289494_a_290823]
-
a compromis-o total, cumpărând În mare grabă o cantitate enormă de 9.000 vagoane de fân de cea mai proastă calitate plătit cu sume din ce În ce mai mari, de la 590-620 lei vagonul, la 720 lei vagonul. Un dezastru de pomină În analele agriculturii noastre . O soluție de moment ar fi fost un Împrumut de cel puțin 200 milioane lei. Numai că s-a observat imediat că nimeni nu a dorit să Împrumute România. Bancherii germani, la care a apelat ministrul de Finanțe
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
voteze „un principe străin” și „să stăruim În acest vot până-l vom dobândi” <ref id="16">16 D. A. Sturza, Însemnătatea europeană a realizării definitive a dorințelor rostite de Divanurile ad-hoc În 7/19 și 9/21 octombrie 1857, În Analele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice, seria II, tom XXXIV (1911-1912), București, 1912, p. 790. </ref>. Din acest moment, membrii grupului au accelerat pregătirile, atât În țară cât și peste hotare, pentru răsturnarea lui Cuza. A urmat revolta precupeților din București, din
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
de avertisment, ceea ce a dus la protestul vehement al autorităților rusești. Au fost schimbate note diplomatice, iar, În cele din urmă, conflictul a fost stins <ref id=86""> 86 Gh. Cazan, Cu privire la politica României față de Rusia În anii 1879-1893, În Analele Universității C. I. Parhon, Seria Științe Sociale, anul IX, nr. 16, 1961, p. 126-127.</ref>. La puțin timp după acest eveniment, la data de 29 decembrie 1892 /10 ianuarie 1893, a avut loc căsătoria lui Ferdinand cu Maria. Date fiind
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
timpul cât era În custodia lor, iar garda militară românească nu poate sta decât sub drapelul României” <ref id="106"> 106 Apud Sorin Cristescu, Revolta marinarilor de pe crucișătorul „Potemkin” (iunie 1905), moment tensionat al relațiilor româno-ruse - din perspectivă austro-ungară, În Analele Universității „Spiru Haret”, Seria Relații Internaționale și Studii Europene, nr. 1/2007, p. 220. </ref>. Acest eveniment nu a fost nici pe placul legației ruse, dar nici al autorităților din Rusia, unde exista convingerea conform căreia incidentul „Potemkin” „nu a
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
de Jurnalistică. Debutează în 1949, la revista „Cum vorbim” și va colabora cu numeroase articole și studii la volume colective sau la reviste culturale, literare și de specialitate: „Limbă și literatură”, „România literară”, „Orizont”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Limba română”, „Analele Universității din Timișoara”, „Banatul” (serie nouă), „Aradul cultural”, „Bucovina literară” ș.a. Prima sa carte, Studii de stilistică eminesciană, apărută în 1965, va fi urmată de altele, dedicate mai ales poeziei lui Eminescu, dar și analizei sub raport stilistic a scrierilor
TOHANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290209_a_291538]
-
cu periodicitate variabilă, ca organ al Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (Astra); din 1881 revista se mută la Sibiu. Cu unele întreruperi (în 1879, când este sistată, în 1880-1881 și în 1907-1908, când este înlocuită cu „Analele Asociațiunii” sau suplinită de „Țara noastră”, „revistă poporală” sub direcția lui Octavian Goga) și cu unele intermitențe, T. a apărut până în martie-aprilie 1945, fiind publicația cu cea mai îndelungată prezență. Redactori erau secretarii Astrei: George Barițiu (1867-1889), I. Popescu (1890-1891
TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]
-
redacția revistei aveau să intre O. Goga, Octavian C. Tăslăuanu, Ioan Georgescu, Horia Petra-Petrescu, Ion Breazu, Silviu Dragomir, Ștefan Manciulea, Ion Mușlea, S. Opreanu, Ionel Pop, D. Popovici, Al. Dima. Cu șase ani înainte de apariția „Transilvaniei” se publicau, sub titlul „Analele Asociațiunii”, procesele verbale ale adunărilor generale și documentele Astrei. La 20 septembrie 1867 comitetul îl solicită pe G. Barițiu să accepte conducerea unei publicații „ca să fie aceasta, pentru popor, ceea ce a fost «Gazeta» pentru cei luminați”. Barițiu a dat însă
TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]
-
unde funcționează până în 1984, când este obligat să se pensioneze. Debutează în 1950 la „Contemporanul”, iar editorial în 1971 cu o ediție I. G. Sbiera. De-a lungul anilor e prezent în „Contemporanul”, „Lupta de clasă”, „Veac nou”, „Cronica”, „Ramuri”, „Analele Universității din Craiova” (pe care le-a condus între 1971 și 1982), „Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Analele Universității București”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „România literară”, „Limbă și literatură”, „Arhivele Olteniei”, „Ateneu”, „Adevărul literar și artistic”, „Glasul
ŢUGUI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
o ediție I. G. Sbiera. De-a lungul anilor e prezent în „Contemporanul”, „Lupta de clasă”, „Veac nou”, „Cronica”, „Ramuri”, „Analele Universității din Craiova” (pe care le-a condus între 1971 și 1982), „Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Analele Universității București”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „România literară”, „Limbă și literatură”, „Arhivele Olteniei”, „Ateneu”, „Adevărul literar și artistic”, „Glasul Bucovinei”, „Caiete critice”, „Literatorul”, „Jurnalul literar”, „Analele Bucovinei”. Spirit meticulos, Ț. a avut grijă să adune, în perioada cât a
ŢUGUI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
a condus între 1971 și 1982), „Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Analele Universității București”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „România literară”, „Limbă și literatură”, „Arhivele Olteniei”, „Ateneu”, „Adevărul literar și artistic”, „Glasul Bucovinei”, „Caiete critice”, „Literatorul”, „Jurnalul literar”, „Analele Bucovinei”. Spirit meticulos, Ț. a avut grijă să adune, în perioada cât a ocupat funcții înalte în nomenclatura comunistă, copii după scrisori, rapoarte, tot felul de documente de la cei cu care a intrat în contact, unii nume de prim rang
ŢUGUI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
la revista „Valuri” din Iași. A editat revistele „Rândunica” (1925-1928, Alexandria), „Facla Muscelului” (1926-1927, Câmpulung) și „Piatra Craiului” (1928-1929, Dragoslavele) și a colaborat cu articole pe teme sociale, politice, de igienă și educație sanitară, precum și cu traduceri la numeroase publicații: „Analele Dobrogei”, „Gazeta Alexandriei”, „Muguri”, „Muscelul nostru”, „Curierul nostru”, „Presa”, „Revista noastră”, „Steaua poporului”, „Junimea”, „Glasul țării” ș.a., cele mai multe editate în orașele prin care a peregrinat, și efemer la „Adevărul literar și artistic”. Stabilit la Alexandria, spre sfârșitul anului 1927 redactează
ULIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
jurnalul va apărea postum, în 1946, la insistențele fratelui său și prin grija lui Al. Rosetti, în „Revista Fundațiilor Regale”, iar în 1948 în volum. Mare admirator al lui Rabindranath Tagore, a tradus, prin intermediar, din creația acestuia - Poeme, în „Analele Dobrogei”, 1921, Prinos de cântece (Gitanjali), 1923 - și s-a numărat printre intelectualii care i-au urmărit conferințele ținute în 1926, la vizita în România. A mai tradus din nuvelele lui Ivan Turgheniev (După moarte. Clara Milici. Două zile prin
ULIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
și estetică, construindu-și o carieră didactică până la gradul de profesor (din 1992). Obține doctoratul cu teza Revista „Șezătoarea” (1971). A debutat cu o recenzie la „Scrisul bănățean” (1961) și editorial cu volumul „Șezătoarea” în contextul folcloristicii (1972). Colaborează la „Analele științifice ale Universității «Al.I. Cuza» din Iași”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Studii de slavistică”, „Anuarul de etnografie al Moldovei”, „Studii și comunicări de etnologie”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Bucovinei”, „Poezia”, „Iașul literar”, „Limbă și literatură”, „Revista de
URSACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
Prutului. Articolele, în mare măsură alcătuite după principiul biobibliografic, conțin și citate succinte, pertinente caracterizări ale operelor avute în vedere, cât și informații privind traducerile acestora în limba cehă. O amplă introducere semnată de V. prezintă evoluția literaturii române de la Analele de la Bistrița și Analele de la Putna până la nouăzeciști, de la personalitățile epocilor veche, clasică și modernă până la perioada contemporană. Dicționarul, prin bogata cantitate de informații expuse sistematic, este o lucrare fundamentală pentru cititorul ceh interesat de fizionomia literaturii noastre. V. a
VALENTOVÁ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290415_a_291744]