564 matches
-
dovedește un progres de necontestat. Acest progres e legat fără îndoială de avântul obștesc al oamenilor muncii din R.P.R. în toate sectoarele de activitate. Creșterea industriei, întrecerile socialiste, electrificarea țării, marele șantiere, agricultura în curs de colectivizare și mecanizare, lichidarea analfabetismului, ofensiva contra bolilor sociale, grija atentă pentru copiii Republicii; Academia, reprezentând forța științei în sprijinul poporului muncitor; primenirea treburilor publice prin așezarea sfaturilor populare într-o mai rațională împărțire administrativă, crearea unei armate care e nu numai instrument de apărare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sufletului meu, o închinare cătră poezia populară, pe care am slăvit-o acum treizeci și trei de ani, în vechea Academie Română. Iubiți tovarăși și prietini, poetul anonim pe care l-am slăvit atunci a încetat de a mai exista odată cu lichidarea analfabetismului în patria noastră. Poetul anonim rămâne o umbră scumpă și sfântă a trecutului și mă aflu astăzi în situația acelui împărat din legendă care plângea cu un ochi și râdea cu celălalt. Poporul nostru a trecut dintrodată, într-un singur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
primară, din nefericire" declara ministrul D. Gusti în 1933 -, "cu toate minunatele dispoziții legale, năzuințele ei foarte leale și sacrificiile, poate, încă nu îndeajuns de mari ale bugetului, nu își îndeplinește adevărata ei misiune și nu numai că nu stîrpește analfabetismul, dar îl alimentează" (52, p. 135). Ceea ce îl îngrijora în mod deosebit pe marele sociolog era frecvența școlară foarte scăzută a copiilor din mediul rural. După opinia sa, cauzele erau de ordin pedagogic și social: a) prin conținutul ei, școala
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
seama de trebuințele economice ale săteanului, îl obliga să apeleze la forța de muncă a copiilor și în perioada anului de învățămînt; c) condițiile materiale, deosebit de grele, ale unui număr mare de familii nu le îngăduiau întreținerea copiilor în școală (,,analfabetismul nu poate fi înlăturat complet numai prin măsuri de ordin școlar, fiind în oarecare măsură condiționat de fapte de ordin economic"). Ce propuneri face D. Gusti pentru ca școala rurală să fie privită cu interes de țărani? Acestea sînt: 1. conținutul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
scăzuse la 39,3% (4, p. 70). Se impuneau, de aceea, noi măsuri și, mai ales, concentrarea mai multor forțe. În acest sens, UNESCO organizează la Teheran, în 1965, Conferința miniștrilor educației care a atras atenția asupra proporțiilor reale ale analfabetismului. Cu acest prilej au ieșit în evidență multiplele valențe ale unei noi modalități de instruire și educare a adulților neștiutori de carte: alfabetizarea funcțională. Față de practicile anterioare, care se limitau să-i învețe pe analfabeți cititului și scrisul, noua experiență
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și cuprinde toate aspectele vieții sale. Dacă în cursul deceniului al optulea țările dezvoltate au reușit să antreneze un număr destul de mare de adulți în diverse forme de educație permanentă, țările în curs de dezvoltare au continuat lupta dramatică împotriva analfabetismului. La zece ani de la lansarea Programului experimental de alfabetizare (Teheran, 1965), a avut loc, la Persepolis, un Simpozion internațional cu care prilej s-a constatat progresul extrem de lent în acest domeniu. Dacă, în urma eforturilor financiare și umane ale acestor țări
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cabină de lângă ieșire, am văzut un afiș mare din care imediat s-au desprins literele rusești ale unui nume: Babel! În săptămâna următoare, tot aici, urma să fie un recital Babel, susținut de Malaparte - cel puțin așa am înregistrat în analfabetismul meu chirilic, Malaparte, până fluxul mulțimii mă împinse spre ieșire. De Babel eram însă sigur, dovadă că - de cum am pășit pe stradă, într-o burniță rea, violentă, dacă există burniță violentă - mi s-a făcut rău. Foarte rău. Inima îmi
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
apăsare națională, pe dispreț rasist? Cum putea exista colaborare într-o lume dominată de concurență? Ce valori morale se puteau dezvolta într-o lume în care aurul era suprema valoare? Cum se putea dezvolta cultura într-o lume în care analfabetismul era o rațiune de stat? Acea lume este capitalismul și ea a primit lovitura de moarte acum 40 de ani, în zilele Marelui Octombrie. [...]“ (Gazeta literară, 7 noiembrie 1957) Principiile lui Georgescu (nota V. I.) „Este clar că în această
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Tudor Vianu și apologia raionului (nota V. I.) „Acum când gazetele sunt în toate mâinile, când bibliotecile raionale și de întreprinderi adună cititori numeroși, când casele de cultură înmulțesc pentru întreaga populație a țării mijloacele instrucției, rezultatele obținute prin dispariția analfabetismului devin în fiecare zi mai pipăite.“ („Cultura Republicană“, Gazeta literară, 1 ianuarie 1960) VICOL Dragoș „Puternic ca fluviile, curgând demn și imens generos ca grâul și ca ploile de mai, mi-am căutat împlinirile și le-am întâlnit într-însul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
-l ajuta prea mult. Pe la sfârșitul de secol nouăsprezece, școlile rurale erau încă puține, ceea ce făcea ca numărul știutorilor de carte să fie mic. Întunericul nopților fără lună se suprapunea peste întunericul neștiinței de carte care cuprindea majoritatea populației. Bezna analfabetismului era compensată într-o oarecare măsură de lumina înțelepciunii dobândite la școala vieții, de lumina moralității, a curățeniei sufletești și a credinței. Bătrânii, deținătorii unei bogate experiențe de viață, erau totodată continuatori ai învățăturilor moștenite de la înaintași, păstrători ai tradițiilor
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
o remorchează. Tot mai puține cadre didactice își dedică întreaga capacitate educației generațiilor de copii și adolescenți. Și nu fără urmări: nivelul alarmant de scăzut al pregătirii absolvenților de gimnaziu, carențe majore în educația moral-civică a elevilor, creșterea continuă a analfabetismului prin neșcolarizare și prin abandon școlar, înlăturarea muncii din arsenalul mijloacelor educative etc. Și dacă relele din învățământul românesc vor continua să se înmulțească, unde se va ajunge? Învățarea Moto: Școala cea mai bună este aceea în care înveți, înainte de
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
cronicizată. Mai mult, televiziunile comerciale au tot interesul să întrețină dependența, ca orice dealer de droguri. Marfa este în realitate foarte ieftină (costă puțin săți faci știrile din rapoartele Poliției), dar se vinde pe bani buni din publicitate. (2007) 52 Analfabetismul media Ne dorim, în România, o presă făcută profesionist, dar în aceeași măsură ar trebui să ne dorim și un public educat din punctul de vedere al consumului de massmedia. Un public astfel educat poate să sancționeze derapajele jurnaliștilor, poate
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
așazisele reforme care bulversează periodic învățământul românesc, mai precis, de fiecare dată când se înscăunează noi Adomnițe sau Funeri. Rezultatul? Desigur, catastrofal. Profesorii de la facultate îmi spun că, de la an la an, nivelul candidaților este consternant, ajungând până la forme de analfabetism. Și vorbim, deci, de elită, de cei care se decid să urmeze o facultate. Televiziunile noastre, deși se bat cu pumnul în piept că oftează pentru binele Cetății, nu prea sunt interesate de această situație alarmantă. Mult mai important pentru
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
obiceiuri și tradiție puternică în curanderism. Toate drumurile par să ducă spre bazinul Amazonului. Zona respectivă este numită El Oriente și, deși acoperă aproape jumătate din suprafața Ecuadorului, adăpostește doar vreo 5% din populație și pare să dețină recordul la analfabetism și sărăcie. Nu este greu de înțeles de ce: pădurea tropicală și terenul mlăștinos permit prea puțin culturile agricole. De fapt, zona supraviețuiește din turism și petrol, ambele destul de neprietenoase pentru mediu. Jungla este presărată cu câteva hoteluri (lodges) luxoase, care
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
partidului liberal „prin noi înșine”. S-au înlăturat abuzurile săvîrșite cu prilejul aplicării reformei agrare, s-a dat dreptul țăranilor de-a folosi pădurile pentru lemne de foc și construcții ușoare, s-au luat măsuri de dezvoltarea învățământului și lichidarea analfabetismului, știți și dumneavoastră că treburile începuseră să meargă mulțumitor. De când a început să se înrăutățească situația în România? Desigur, ea s-a făcut simțită din a doua parte a anului 1928, dar rădăcinile răului le găsim încă din 1926, cînd
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
istoriile și culturile lor milenare, dar în actualitate ele erau de ani și ani teatrele unor războaie civile fără sfârșit, cunoșteau o stare de mizerie deplorabilă și în statisticile ONU erau plasate pe primele locuri din lume la șomaj, sărăcie, analfabetism... Să pui alături de țările respective, Uruguayul, "premiantul" Americii Latine, era o blasfemie. După 6 ani de misiune, aș fi putut să zic "după mine potopul", dar nu-mi stătea în caracter. Așa că i-am trimis la 11 martie 2005 domnului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ici colo câte o suplinire de una, două luni în locul cuiva aflat în concediu de boală sau lehuzie. și nu prea era spor demografic. Erau în țară, pe vremea aceea, peste 11.000 de învățători și profesori fără posturi. Analfabetismul creștea iar numărul posturilor didactice se reducea mereu. Asociația învățătorilor din România, al cărei președinte era D. V. Țoni, făcea eforturi disperate, dar rezultatele erau minime. - Ce ne facem Iancule? Ce să facem Costică? Eu aș zice să mergem la
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Era din Dăieni, Tulcea. Fată blândă, bună. Am mai întâlnit-o în timpul războiului, când mă refugiam din Basarabia pentru a doua oară. În fine, cursurile s-au terminat iar noi ne-am îndreptat... spre unde oare? Posturi ioc, buget redus, analfabetism în creștere. Am plecat la Ismail, la revizoratul școlar. Acolo lume și iar lume, numai eu lipseam. Ce să fac? Iată că mă recunoaște doamna Uzunov: Dar unde-i celălat cavaler, că domnișoarei Baranovschi i s-au aprins călcâile după
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
premiere. La fel a fost naționalizată moara, conacul Enescu, casa preotului Cojocaru și pădurea Șulea. Femeile și tineretul sunt chemați prin organizațiile lor politice de a lua parte activă la viața economică și politică, punându-se mare accent pe lichidarea analfabetismului. În urma recensământului s-a evidențiat în comuna Hlipiceni, ca în toate comunele, existența a peste 25 % din populație ca neștiutori de carte. Sarcina lichidării acestui flagel i-a revenit școlii. S-au întocmit liste și cataloage cu repartizarea fiecărui cadru
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
premiere. La fel a fost naționalizată moara, conacul Enescu, casa preotului Cojocaru și pădurea Șulea. Femeile și tineretul sunt chemați prin organizațiile lor politice de a lua parte activă la viața economică și politică, punându-se mare accent pe lichidarea analfabetismului. În urma recensământului s-a evidențiat în comuna Hlipiceni, ca în toate comunele, existența a peste 25 % din populație ca neștiutori de carte. Sarcina lichidării acestui flagel i-a revenit școlii. S-au întocmit liste și cataloage cu repartizarea fiecărui cadru
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Costoza și San Martino (care ulterior a fost numit San Martino della Battaglia). Consecințele acestei situații și efectele tuturor acestor bătălii s-au făcut simțite într-o manieră apăsătoare asupra poporului lipsit de apărare. Mizerie, lipsă de hrană, foame, ignoranță, analfabetism, taxe împovărătoare, regim polițienesc și aservire politică: iată, în realitatea crudă, condițiile sociale și morale ale Veronei din prima jumătate a secolului XIX. În acest tablou închis și dezolant s-a inserat opera concretă a clerului și a laicilor catolici
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
creșterea solicitării generale umane și la creșterea conștientizării condiției umane. Ambele aspecte conduc la o micșorare a ratei natalității (A se vedea figura 4). O observație împortantă se poate face în legătură cu nivelul de instruire al oamenilor. În etapa primului val analfabetismul era dominant, majoritatea oamenilor fiind privați de știința de carte. O societate în care agricultura era principala activitate putea funcționa și în aceste condiții. În etapa celui de-al doilea val, cititul era calificarea cea mai elementară cerută de angajatori
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
etern pățit) se consideră expert e cel juridic: „Aici nu mă poate înfunda nimeni!”, se laudă. Are punctele lui de vedere în care nu acceptă să fie contrazis. Unul din acestea (și are dreptate) e că majoritatea românilor suferă de analfabetism juridic: aceasta explică atît indiferența lor cînd aud de lege („ei, ce-o să-mi facă...”), precum și minima exigență față de modul în care se aplică legile. Cu o orientare pozitivă în viață, Vasile ar fi avut probabil mari șanse de realizare
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
informația digitală), prezintă caracteristicile de bază ale acestora (ușurința multiplicării, inutilitatea logisticii, imposibilitatea blocării), după care schițează legăturile posibile dintre rețeaua publică și cea politică. Autorul dezbate și problema celor rămași pe dinafara rețelei, adică accesul dificil la serviciile digitale, analfabetismul digital, reproducerea inegalitățiilor sociale în noua societate digitală (cei care au acces la tehnologia digitală și cei care nu au acces la ea). La final, autorul prezintă posibilitățiile de reglementare sau autoreglementare ale comunicării digitale. „Societatea informațională: utopie sau realitate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
esențial al iconografiei creștine, în special. Dar și al altor domenii în care imaginea s-a manifestat: ilustațiile unor manuscrise, miniaturile, picturile murale ale mănăstirilor (cu un rol esențial în cultura noastră ortodoxă și având handicapul unei imense rate a analfabetismului). Ioan Damaschin este autorul unei formule care sintetizează perfect audiența sporită a imaginii, vreme de secole, în dauna cuvântului scris: Ceea ce este cartea pentru cei care știu să citească e imaginea (eikón) pentru aceia care nu știu; ce e cuvântul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]