3,417 matches
-
aletică a ~ 56 ~ ca absurditate 51, 55-60, 76-84, 101 (n. 92), 137, 177 ~ logică 55-61, 76-84, 137, 141 ~ ontologică 50-51, 61-63, 178, „statutul civil“ al ~ 62 (n. 49) excederea logicii non~ (vezi „ex cedere“) principiul non~ (vezi „princi piu“) cunoaștere ~ analogică 84, 169 ~ apofatică 19, 84, 167 (n. 168) ~ hiperbolică 84 ~ logică 63, 76-80, 167 ~ speculativă (sau metafizică) 16 (n. 5), 67, 79, 106 diferența dintre ~ și gândire 79-80 limite ale ~ (vezi și „limită“) paradox al ~ 166- 167, 174 D décadence
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
83, 122, 130 (n. 133), 154 transgresarea ~ 112, 163 (vezi și „gratuitate a unor nonsensuri“) intermundiu 61 interpretare 25, 28, 31, 49, 72, 148-150 ~ absurdă 26 (n. 15), 64, 119, 140, 156 (n. 154), 189 (n. 196) ~ alegorică 60, 189 ~ analogică 41 (n. 24), 66 ~ comună 64 (n. 52), 74 ~ gnostică 151-153 ~ metafizică 23, 48 (n. 35), 64-67, 75, 94-96, 103, 148, 177, 189-190 ~ literală 52, 60, 64, 147 ~ logică 33-34, 56- 62, 76- 79, 99-103, 123, 149, 169 (n. 172
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
175 absurdul drept ceva ~os (vezi „absurd“) sceptic argument ~ 15 atitudine ~ă 11, 79-80, 155 filozofie ~ă 20, 68, 146, 152, 166 semn (în sens semiotic) 27, 48, 74, 84, 194 semnificație 27 (~ simbolică), 53 (n. 41), 58, 135-139, 142 (~ analogică), 147, 180, 194 absența ~ 84, 92, 100-102, 106, 189 ~ și sens 135, 138, 139 sens ~ absurd 87, 129 ~ comun sau uzual 9, 17- 18, 21, 89-90, 107 (vezi și „non sens comun“) ~ și semnificație (vezi „semnificație“) ~ văzut ca ultim 13
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
întrucât nu ar avea margini, căci nu e vorba de întinderea sa fizică. Ci întrucât excede nemăsurat subiectivitatea omenească, dânduse indefinit și deodată. În această privință, este de a dreptul cople șitor. Știm apoi că o rețea se poate figura analogic, însă deșertul nu suportă nici o analogie. Este de nefigurat și incom prehensibil. În cele din urmă, am văzut că rețeaua comportă puncte și linii care se intersectează, putând valora ca poziții, repere. Deșertul însă, asemeni mării sau asemeni nopții, nu
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
și se dizolvă în foc“; „lucrurile sunt pline de suflete și zei“? Când Diogenes Laertios (IX, 7) redă aceste afirmații ale lui Heraclit, constată că mulți au motive să le creadă obscure. Deși erau familiarizați cu alte lecturi posibile, morală, analogică sau alegorică, cele rostite de Heraclit le apar în felul unor nonsensuri. Într o privință leaș da dreptate, căci asemenea sentințe nu pot fi reduse la propoziții clare și distincte. Dacă au totuși un posibil sens, acesta nu se determină
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
greu de respins. Nu rezultă totuși din cele discutate mai sus că filozoful german ignoră alte moduri de gândire. De altfel, înțelegerea „în sine“lui nu este lipsită la Kant de unele mărci apofatice. Invocă de mai multe ori calea analogică de cunoaștere, numită și simbolică, atunci când este în joc ceva „cu totul altfel“ (gänzlich Ungleichartiges) (Prolegomene, § 57). Sau calea hi perbo lică, cele noumenale fiind considerate „obiecte hiperbolice“ (§ 45). În ceea ce privește sublimul, acesta produce sentimentul de absență a limitei și de
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
aletică a ~ 56 ~ ca absurditate 51, 55-60, 76-84, 101 (n. 92), 137, 177 ~ logică 55-61, 76-84, 137, 141 ~ ontologică 50-51, 61-63, 178, „statutul civil“ al ~ 62 (n. 49) excederea logicii non~ (vezi „ex cedere“) principiul non~ (vezi „princi piu“) cunoaștere ~ analogică 84, 169 ~ apofatică 19, 84, 167 (n. 168) ~ hiperbolică 84 ~ logică 63, 76-80, 167 ~ speculativă (sau metafizică) 16 (n. 5), 67, 79, 106 diferența dintre ~ și gândire 79-80 limite ale ~ (vezi și „limită“) paradox al ~ 166- 167, 174 D décadence
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
83, 122, 130 (n. 133), 154 transgresarea ~ 112, 163 (vezi și „gratuitate a unor nonsensuri“) intermundiu 61 interpretare 25, 28, 31, 49, 72, 148-150 ~ absurdă 26 (n. 15), 64, 119, 140, 156 (n. 154), 189 (n. 196) ~ alegorică 60, 189 ~ analogică 41 (n. 24), 66 ~ comună 64 (n. 52), 74 ~ gnostică 151-153 ~ metafizică 23, 48 (n. 35), 64-67, 75, 94-96, 103, 148, 177, 189-190 ~ literală 52, 60, 64, 147 ~ logică 33-34, 56- 62, 76- 79, 99-103, 123, 149, 169 (n. 172
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
175 absurdul drept ceva ~os (vezi „absurd“) sceptic argument ~ 15 atitudine ~ă 11, 79-80, 155 filozofie ~ă 20, 68, 146, 152, 166 semn (în sens semiotic) 27, 48, 74, 84, 194 semnificație 27 (~ simbolică), 53 (n. 41), 58, 135-139, 142 (~ analogică), 147, 180, 194 absența ~ 84, 92, 100-102, 106, 189 ~ și sens 135, 138, 139 sens ~ absurd 87, 129 ~ comun sau uzual 9, 17- 18, 21, 89-90, 107 (vezi și „non sens comun“) ~ și semnificație (vezi „semnificație“) ~ văzut ca ultim 13
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
realitate de un ordin complet diferit de realitățile "naturale". Limbajul nu poate reda decât în chip naiv noțiunile de tremendum, majestas, mysterium fascinans, recurgând la termeni preluați din domeniul natural sau din viața spirituală profană a omului. Însă această terminologie analogică vine tocmai din incapacitatea omului de a exprima acel ganz andere: limbajul nu poate decât să sugereze ceea ce depășește experiența naturală a omului, cu ajutorul unor termeni preluați din această experiență. După patruzeci de ani, analizele lui Rudolf Otto își păstrează
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
chinuitoare în absența ei decât în prezența ei, pentru că torturile geloziei sunt produse de imaginație, și când femeia e de față, imaginea ei absorbantă îți paralizează imaginația" (Opere, 6, p. 30; ideea și în Adela - o prezentare dezvoltată a raporturilor analogice și genetice între Amintiri, Privind viata și Adela, în cartea, în multe privințe remarcabilă, a lui Ioan Holban, Proza criticilor, Editura Minerva, 1983). Mărginirea omului este surprinsă cu sagacitate și la nivelul intercomunicării: "Tu faci o acțiune, și eu îi
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Adică a elabora o metodă care să fie pertinentă în raport cu ceea ce se vede. A repera redundanțele, "rezonanțele semantice" (G. Durand). Pe scurt, a face un comparatism ce ia în serios aceste curioase consonanțe. A pune în funcțiune o investigație metaforică, analogică, toate lucrurile permițând a-i reda titlul de noblețe a ceea ce Gabriel Tarde numea "o înțelegere alegorică"97. Durata lungă a mitului, în ceea ce are el "arhaic", adică principial, fundamental, poate astfel să ne informeze despre misterioasa cunoaștere ordinară care
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
intelect; spiritual, intelectual, în sport morala fiind camaraderie și fairplay! În accepția religioasă, inițierea are un sens profund, adesea marcat de un ritual sau de simboluri, semne, obiecte, imagini etc. care reprezintă indirect (în mod convențional sau în virtutea unei corespondențe analogice) un obiect, o ființă, o noțiune, o idee, o însușire, un sentiment, menite să ducă la o renaștere a conștiinței și la dobândirea unei noi viziuni asupra lumii în general. Gesturile din societățile secrete (strângerea de mână marcată de trei
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
stabilind timpul de ispășire necesar iertării. Mulți creștini însă așteptau să ajungă la o vârstă cât mai înaintată, eventual pe patul de moarte, pentru a recurge la această iertare. Se observă că păstorii Bisericii și teologii pun mereu în raport analogic botezul și penitența, aceasta din urmă având rolul de medicament ce recuperează darurile baptismale, pierdute prin păcat. Dacă, prin botez, omul primea iertarea păcatelor în mod gratuit din partea lui Dumnezeu, prin penitență, această iertare venea ca rezultat al efortului uman
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
din partea confesorului și aducerea de laudă lui Dumnezeu din partea amândurora. Chiar dacă această celebrare are loc în spațiul „strâmt”, dar sfânt, al confesionalului, atât penitentul cât și confesorul vor fi conștienți că, prin relația și dialogul lor, se înscriu, în mod analogic, în marea istorie sfântă în care omul s-a aflat în dialog cu Dumnezeu. 2.1 Relația dintre penitent și confesor Relația dintre penitent și confesor dorește să favorizeze penitentul în parcurgerea unui drum de convertire, în care să trăiască
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
lux, devine pe zi ce trece, un fenomen de masă. Indubitabil, “ochiul electronic” va ajunge în scurt timp să ocupe un rol din ce în ce mai important în viața noastră, alături de televizor și computerele personale. Avantajele tehnologiei digitale scot treptat de pe piață analogicul, așa cum s-a întâmplat cu discurile de vinil, benzile și casetele cu 22 bandă magnetică. Acum, iată, vine și rândul filmelor foto, pentru care urmează o perioadă grea, odată cu scăderea prețurilor camerelor foto digitale. După modul cu evoluează lucrurile, nu
Primii paşi în lumea fotografiei digitale by Florin Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91495_a_107361]
-
desfășurării lui și-ți lasă pe limbă gustul unei remușcări, fără să știi cu ce ești vinovat. Unde greșisem ? Nu acum, cu Petru, fiindcă, fără doar și poate, greșisem înainte, altundeva... Un timp m-au năpădit, firește, ispitele explicative, tentațiile analogice, un fel de învârtire în jurul cozii capabilă cel mult să înlocuiască un cuvânt prin altele trei patru, la fel de sterpe și de ineficace, față de care moirele se pot simți, pe bună dreptate, jignite. Ca să mă liniștesc, îmi spuneam că așa mi
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Era Riccardo, omul cu cicatricea, pictorul. Bramanti punea Întrebări și el răspundea, recitând pe dinafară formulele ritualului. „Cine ești tu?“ „Sunt un adept, neadmis Încă la misterele cele mai Înalte ale lui Tres. M-am pregătit În tăcere, prin meditația analogică a misterului lui Bafomet, În conștiința că Marea Operă se Învârte În jurul a șase sigilii intacte și că numai la sfârșit vom cunoaște secretul celui de-al șaptelea.“ „Cum ai fost primit?“ „Trecând prin perpendiculara la Pendul.“ „Cine te-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
sunt indiscernabile și trebuie să ne limităm la a le defini prin intermediul unei observabile numerice. Singurele entități susceptibile de a fi reidentificate și numite Într-o asemenea ontologie sunt funcțiile de undă și, prin intermediul lor, vectorii de stare - de unde posibilitatea analogică de a reda un sens fraternității, simpatiei și iubirii. Mergeau pe drumul spre Ballyconneely; oceanul scânteia la picioarele lor. În depărtare, la orizont, soarele asfințea peste Atlantic. Din ce În ce mai des, Walcott avea impresia că gândirea lui Djerzinski rătăcește pe căi obscure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
al căror prototip îl aflăm în Moise, profetul Israelului. Ceea ce-i opune se rezumă în interdicția impusă maselor de a-și făuri imagini, iar conducătorilor de a seduce masele. Trecerea de la seria totemică la cea mozaică ar reprezenta un progres analogic celui al trecerii de la o tehnică impregnată cu magie la o tehnică științifică, de la o societate totală, ignorînd antinomia dintre viața personală și viața publică, la o societate divizată, care le recunoaște și le întărește prin norme etice. "Întorcîndu-ne la
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
dificilă tranziția. În acest context, ne-am propus să abordăm o serie de probleme de ordin conceptual și principial ale tranziției, probleme teoretice majore cu care se confruntă această mare transformare, precum tranzițiile pe care le cunoaște lumea contemporană, abordarea analogică a tranziției postsocialiste, noul tip de societate și economie spre care se poate îndrepta omenirea. În perioada scursă după decembrie 1989, conceptul „tranziție” a fost și încă este folosit cu o frecvență deosebită în terminologia politică, în mass-media și chiar
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
am considerat-o logică, firească; am căutat ca, în fiecare subcapitol, să apară în prim-plan aspectele apreciate ca fiind de cel mai mare interes. Astfel, am pus în discuție, în primul rând, tranzițiile lumii contemporane și semnificațiile unei abordări analogice a tranziției postsocialiste sau postcomuniste, cum s-a încetățenit în limbajul curent. Am pornit de la faptul că tranziția înseamnă, în general, o schimbare, adică parcurgerea unei mulțimi de stări intermediare între două stări de echilibru relativ, identificate prin experiență, prin
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
1995; Daniel Dăianu, op. cit.; Orio Giarini și Walter Stehel, Limitele certitudinii, Edimpress Camro, București, 1996; Jan Kregel, Egon Matzner și Gernot Grabher, Șocul pieței. O agendă pentru reconstrucția economică și socială în Europa Centrală și de Est, 1.2. Abordarea analogică a tranziției postsocialiste a României 1.2.1. Tranziție și reformă - două moduri de abordare a schimbărilor implicate de trecerea la economia cu piață concurențială Se spune, în mod curent, că tranziția postcomunistă sau postsocialistă are ca nucleu dubla reformă
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
accesibil proiectul comunitar al creștinismului. (Același lucru se poate spune și despre existența celebrelor collegia în Imperiul roman - mai ales în Asia Minor, în orașe precum Pergam sau Efes - care poate au furnizat imaginarului colectiv al lumii de atunci termenul analogic pentru ceea ce însemna ekklesia apostolică.) Dar nici în acest punct Weber nu face distincția hermeneutică între cauză și ocazie, lăsându-se fascinat de modelul determinist. Captive aceleiași greșeli metodologice (i.e. reductivismul), explicațiile lui K. Marx și M. Weber privind geneza
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
sfera vizualului, domeniul auzului și domeniul euharistic al gustului. Bunătatea creației este un reflex al iubirii perihoretice dinăuntrul Treimii: „Dumnezeu este iubire” (1In. 4,8), fără efort, epuizare și exterioritate. Recunoașterea acestei revelații însă n-ar putea rezista fără transportul analogic al contemplației naturale, pentru care destinația finală este paradisul. Dualismul între „valea plângerii”, semănată cu regrete, și „lumea de dincolo”, unde s-ar recolta premiile de fidelitate, nu poate caracteriza viața filocalică. Deși atemporal, Binele nu este lipsit de mișcare
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]