605 matches
-
disimulării căci "a părea înseamnă a fi pentru dandy-i ca și pentru femei". În viziunea sa, dandy-i sunt "naturi duble și multiple, cu un sex intelectual indecis, în care grația devine forță, iar forța se regăsește în grație, androgini ai Istoriei, nu doar ai mitului...". Autorul acestui studiu nu se consideră însă un dandy. în prefața la a doua ediție o spune categoric: "Cel care a scris Despre dandysm și despre George Brummell n-a fost un dandy". Și
Bicentenar - Barbey d‘Aurevilly, un dandy? by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/7693_a_9018]
-
Și totuși. După o existență tumultuoasă, care n-a ocolit extremele, de la tentațiile lumești ale Parisului până la convertirea la catolicism și apoi la statutul de catolic practicant, Barbey d'Aurevilly pare să fi fost destul de marcat de tipologia dandy. Psihismul androgin, care-l va preocupa mai târziu pe Jung, îl va conduce pe Barbey d'Aurevilly la analogii interesante între comportamentul feminin și cel dandy, ambele clădite, în viziunea lui, pe arta disimulării. Din această convingere se vor naște Les Diaboliques
Bicentenar - Barbey d‘Aurevilly, un dandy? by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/7693_a_9018]
-
pe scenă, lîngă actori, împreună cu personajele lor, populăm aceeași insulă magică. O perspectivă stranie și una ludică. În asta mi se pare că stă forța acestei puneri în scenă. Pe de o parte, tot planul cu Ariel - un fel de androgin în alb sau negru, cu lumină și întuneric, demonic și fidel, un băiat de cartier sau o apariție senzuală, care dă tîrcoale personajelor și face jocurile. Ada Simionică acoperă toate nuanțele acestui Ariel, mi se pare o distribuire surprinzătoare, care
Voi zbura cu albinele... by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7458_a_8783]
-
generis a textului brebanian din Pândă și seducție, autoarea îi așază înainte comentariul despre Mateiu I. Caragiale Ea formulează următoarea concluzie: Dacă personajele masculine ale lui Mateiu I. Caragiale aparțin tipologiei dandy-ste, atât prin vestimentație, cât și prin portretul fizic, androgin și efeminat, aerul de mister, bivalența sexuală sugerată, în același cod sunt incluse și reprezentantele sexului frumos, atitudinea de dezgust față de acestea, încondeierea pervertirii lor, preferința pentru camaraderia prostituatelor, constituind argumente suficiente în susținerea acestei afirmații. 23. La Mateiu I.
Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
din Remușcare (2007) cu aceeași Saoirse Ronan pot fi regăsite la nivelul explorării unor expresivități enigmatice, a unor unghiuri și grosplanuri care dislocă, fragmentează chipul, a ceea ce ține aproape de o artă fotografică de reflex calofil. Frumusețea ineluctabilă, bizară a acestui androgin ucigaș, Hanna, căruia îi răspunde prin ecou grația felin-ofidiană a lui Isaac un alt ucigaș și, de ce nu, și figura spectrală a Marissei, și ea un exemplar din galeria de monștri ai agenției, împărtășesc condiția basmului intrat în universul hitech
Hanna cu inima de gheață by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5388_a_6713]
-
pe o veche, nestinsă dorință, construindu-se pe sine în chip de Fecioară de carton." Într-o scenă decisivă, el îi mărturisește „nimfei" Cecily Saunders: „Nu corpul tău îl vreau." Sfârtecat între dorință, lascvitate și spirit, Jones visează ființa perfectă, androginul. Pentru el, Cecily e un epicen, o femeie cu însemnele masculinității, un plop asexuat și un trup transparent, foșnitor asemeni firelor de iarbă și, prin urmare, inaccesibil. Perversul său joc de cuceritor e dinainte sortit eșecului. Emmy va reprezenta unica
Primul Faulkner (V) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6773_a_8098]
-
În general, nu cred în egalitatea celor două sexe, ci în izomorfismul lor, adică în aceeași importanță pe care ele însele o acordă propriei lor poziții în lume. Din moment ce există diferențieri drastice între sexe și fiecare caută în celălalt, tînjind androgin, ceea ce-i lipsește lui cu desăvîrșire, cum poți clama egalitatea? Diferențierea este ontică și socială, în același timp, iar acest lucru mai trebuie dovedit doar celor care nu au nici cea mai firavă percepție a sinelui. Trecînd peste diferențele psihosomatice
Cu Pavel Șușară despre femei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7025_a_8350]
-
În Manifestul "Cercul literar" din Sibiu, l-am recunoscut ideile, nu și stăpânirea formei; totul e exprimat într-însul cu atâta fermitate (unde e cobaltul ochilor puri, visători), cu atâta vigoare, cu atâta virilă hotărâre (unde e suavul chip de androgin?), într-o formă atât de matură, ponderată, încât nu-mi vine aproape să cred că poate fi opera unui tânăr de douăzeci și doi de ani". I. Negoițescu, Despre E. Lovinescu, Ed. Paralela 45, colecția "Cercul Literar de la Sibiu", 1999
O reeditare binevenită by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17296_a_18621]
-
obsesie, este, în fond, obiectul unui comentariu cu totul special asupra Genezei, asupra nașterii umanității din sursă unică, asupra revărsării lui Unu în Multiplu. Ceea ce pare a fi un chip feminin este, de fapt, un chip generic, un fel de androgin plastic, o Mumă prolifică și eternă, iar ceea ce pare a fi un singur chip se dovedește a fi, la o analiză atentă, una dintre cele mai frumoase și mai fascinante modalități de a omagia libertatea și diversitatea în spațiul, aparent
Singurătatea lui Florin Mitroi(II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8152_a_9477]
-
este, în fond, obiectul unui comentariu cu totul special asupra Genezei, asupra nașterii umanității dintr-o sursă primordială, asupra revărsării lui Unu în Multiplu. Ceea ce pare a fi un chip feminin este, de fapt, un chip generic, un fel de androgin plastic, o Mumă prolifică și eternă, iar ceea ce pare că este doar un model unic se dovedește a fi, la o analiză atentă, una dintre cele mai frumoase și mai fascinante modalități de a omagia libertatea și diversitatea în spațiul
Un apel la memorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7093_a_8418]
-
celuilalt, atunci când drumul înapoi nu mai poate fi întrezărit.” Așa se explică probabil perpetua, „sisifica” reluare, de la început, a secvențelor, perpetua revenire la personajul central, plasat în interiorul unui automobil - ființă ambiguă, umană și artificială în același timp, un fel de androgin, subliniind polarizarea dar și contopirea identităților lui Eu și Celălalt - și apoi evoluția în mereu alte direcții. Acțiunea începe în plină stradă, se mută în sălile de expoziție și se sfârșește într-o sală goală de teatru, unde tronează doar
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
Traducere din engleză și note de Antoaneta Ralian. Prefață de Dana Crăciun. Humanitas Fiction 2013. Între cărțile Virginiei Woolf, Orlando exprimă poate cel mai mult dragostea autoarei pentru literatura engleză și meseria de scriitor. Dincolo de moda temelor legate de „mintea androgină” (și schimbarea de identitate sexuală, devenită „ceva obișnuit” în zilele noastre), cartea e doldora de umor - de pildă, comparațiile privind anglicitatea de-a lungul secolelor sau diferența dintre felul masculin și cel feminin de a vedea lumea... - și de păreri
Anglia, Persia, Italia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3304_a_4629]
-
etape, pe scriitoarea Vita Sackville-West, prietena care i-a stârnit autoarei curajul de a tulbura societatea britanică puritană, este în același timp o autobiografie, înfățișând meditațiile Virginiei Woolf asupra rolului jucat de contextul cultural și evoluțiile ei în cercetarea „minții androgine”. Prefața Danei Crăciun, bine documentată și structurată, oferă toate detaliile, inclusiv asupra acestor explorări speciale, comentând pe larg „principiile moderniste ale incertitudinii, ambiguității și pluralității” care i-au conferit cărții o perenitate remarcabilă. În linia generală a prozei woolfiene, stilizată
Anglia, Persia, Italia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3304_a_4629]
-
astrologic pentru neinițiați (Ed. Humanitas fiction, 2008). Iubitorii lui Paviș au descoperit și altă minune: Dicționar khazar are ca indiciu al primei ediții exemplar feminin, ediția a doua (Ed. Paralela 45, 2004) - exemplar masculin, lăsând cititorii să reconstituie un roman-lexicon androgin. Fiecare nou roman al lui Milorad Paviș tălmăcit la noi de aceeași traducătoare și cunoscătoare a lumii paviciene, Mariana Ștefănescu, este o sărbătoare, așteptată îndelung, degustată pe îndelete, reluată iar și iar. Dacă pentru cititor romanul este o piatră de
Palimpsest inițiatic by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7050_a_8375]
-
duc cu gîndul la "Clasa moartă" a lui Kantor. Aici, începe să-și facă loc Mefisto. Demonul se multiplică, își anunță apariția prin tot felul de alte chipuri și voci, duhuri care neagă, gnom cocoțat pe dulapul lui Faust, diavol androgin, efeminat și încercănat de vicii, droguri și povara arsenalului de tentații pregătit pentru un captiv ca Faust. Este un joc de mare anvergură și deopotrivă de periculos. Ludicul morbid amplifică, ca și opțiunea pentru androgenitate, pentru jocul pervers cu identități
Foarte scurtă istorie incompletă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8948_a_10273]
-
relației însăși dintre Mefisto și Faust. Luna capătă halou, lupii urlă, pereții se desfac și sîntem poftiți pe tărîmul desfrîului absolut, acolo unde imaginația nu mai are pudori. Faust, spălat, gătit, ajutat să-și deghizeze vîrsta este condus de diavolul androgin în lumea unde totul este permis și se mai poate. Unde perversiunea nu are leac și limite, unde corul plăcerilor exultă în acute, în zboruri lascive, într-un spectacol al cărnii care se dă în o mie de feluri. De
Foarte scurtă istorie incompletă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8948_a_10273]
-
a limitelor. Un cinic sau un lubric nu-și vor dori niciodată să-și depășească starea. De aceea, romanticul e un nemulțumit de speță visătoare care se lasă purtat de apetențe obscure: vrea vigoarea inconștientului răbufnind în conștient, vrea ființa androgină care să sară peste dezbinarea dintre sexe, vrea spiritul care se ascunde în miezul naturii, și mai ales vrea duhul interior care, trecînd în forma exterioară, își întipărește esența grație unui cod aparte. Cuvintelecheie ale etosului romantic sînt sinonime cu
Surclasarea spirituală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5501_a_6826]
-
versurilor fiind limpede, inclusiv prin schimbarea de polaritate a unui simbol dominant, cum ar fi cel al lebedei. Nici vorbă de act stenic, creator, masculin, diurn, și nici de extaz feminin lunar, ci de o presimțire a împreunării cu arhetipul androgin, întrepătrundere între nedesăvârșirea omului și perfecțiunea autosuficientă, mortală a sferelor. Volumul Elegiile negre (Editura Tibo, 2008, ll0 p., cu un text în loc de postfață semnat de N. Oprea, apărut în 2004) alcătuit din două secțiuni "Poeme în singurătate" și "Elegiile negre
Înger strâmtorat by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7127_a_8452]
-
a inventat patinajul artistic? Cine i-a elaborat ideologia? Bărbații șovini? Viitoarele feministe? Bisexualii? Travestiții? Cine? și pe ce mizau dânșii? Probabil pe faptul că patinajul artistic va fi leagănul omului sovietic din viitor. În viitor, omul sovietic va deveni androgin. El va fi, concomitent, bărbat și femeie și va luneca pe patine. Și ce era totuși ăla - patinajul artistic? Sport olimpic? Balet pe gheață? Sau erau cei doi înviați (din statuia) "Muncitorul și țăranca"? Sau erau sovieticii yin și yang
Igor Irkevici - Istoria frumuseții sovietice by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6916_a_8241]
-
duc cu gîndul la "Clasa moartă" a lui Kantor. Aici, începe să-și facă loc Mefisto. Demonul se multiplică, își anunță apariția prin tot felul de alte chipuri și voci, duhuri care neagă, gnom cocoțat pe dulapul lui Faust, diavol androgin, efeminat și încercănat de vicii, droguri și povara arsenalului de tentații pregătit pentru un captiv ca Faust. Este un joc de mare anvergură și deopotrivă de periculos. Ludicul morbid amplifică, ca și opțiunea pentru androgenitate, pentru jocul pervers cu identități
Mefisto by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8947_a_10272]
-
relației însăși dintre Mefisto și Faust. Luna capătă halou, lupii urlă, pereții se desfac și sîntem poftiți pe tărîmul desfrîului absolut, acolo unde imaginația nu mai are pudori. Faust, spălat, gătit, ajutat să-și deghizeze vîrsta este condus de diavolul androgin în lumea unde totul este permis și se mai poate. Unde perversiunea nu are leac și limite, unde corul plăcerilor exultă în acute, în zboruri lascive, într-un spectacol al cărnii care se dă în o mie de feluri. De
Mefisto by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8947_a_10272]
-
spre critică (și-a pierdut din influență, și ce dacă...) decît spre public, atavism pe care-l atacă, ŕ tour du rôle, Ion Simuț și Costi Rogozanu: Cele mai bune romane din proza actuală au o intrigă de bibliotecă: sufletul androgin în Pupa russa de Gheorghe Crăciun sau relația ucenic-maestru în romanele recente ale lui Nicolae Breban, pînă la Puterea nevăzută, apărut de curînd, sau dezastrul spiritual al epocii actuale, ca în romanele lui Dan Stanca. ș...ț Mă întreb ce
Printre degete. De fapt, pe degete... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11246_a_12571]
-
În topul preferințelor metafizico-propagandistice ale autoproclamaților manageri ai eternității s-au situat acele personaje care au intrat comod în conștiința publică drept purtătoare ale unei măreții tragice. Mihai Viteazul, evident, călare, Avram Iancu, înconjurat sau nu de tulnicărese, Mihai Eminescu, androgin și astral și, cu oarecare timiditate, chiar Ion Antonescu, au fost de departe eroii cei mai rîvniți și mai curtați. Pînă unde a mers această patologie a monumentului public se poate ușor observa din formele delirante, grotești și paranoide care
Eternitate și fantasmagorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12340_a_13665]
-
ț sau Cele 12 zodii ale lui Don Quijote îi resuscită pe eroii scrierii lui Cervantes laolaltă cu toate toposurile aferente unei renașteri târzii cu pulsiuni baroce: personajul idealist, în răspăr cu timpul, lumea pe dos, roata norocului, a destinului, mitul androginului etc. Toată această reactualizare de topoi ține de o literatură a epuizării, așa cum numea Ihab Hassan literatura timpurilor noastre. Cartea reînvie, cu abilitate lingvistică demnă de remarcat, ecourile unor modele literare apuse (vezi deliciul rabelaisian al mânuirii cuvântului, formulele de
Cervantes resuscitat by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14716_a_16041]
-
inițiativa unei mai bune alegeri de imagini. Problema, însă, nu stă în aceea că ele nu sunt relevante, ci dimpotrivă, în faptul că depășesc cu mult conotațiile textului, minimalizându-l. Misterul morții lui Osiris, Craniul anamorfotic al lui Lucas Brunn, Androginul din manuscrisul Aurora Consurgens, bacanala de pe un vas grecesc, toate acestea cu greu își găsesc corespondențe pe măsură în text. Urmarea este că juxtapunerea de text și imagine lasă cititorului dorința nu atât de a revizui partea de ilustrație cât
Cervantes resuscitat by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14716_a_16041]