66,320 matches
-
limitele legii. În sprijinul acestei soluții sunt și prevederile legilor nr. 84/2012 și nr. 124/2014 , privind exonerarea personalului din sectorul bugetar de plata sumelor pe care "trebuie să le restituie ca urmare a deciziilor de impunere emise de angajatori drept consecință a constatării de către Curtea de Conturi a unor prejudicii", respectiv pe care "trebuie să le restituie drept consecință a constatării de către Curtea de Conturi sau alte instituții cu atribuții de control a unor prejudicii" - art. 2 alin. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
sesizare în Dosarul nr. 3.799/118/2015 înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu nr. 1.642/1/2016 Prevederile referitoare la încheierea contractelor colective de muncă în sectorul bugetar au incidență în cauză, câtă vreme angajatorul, supus legislației vizând responsabilitatea instituțiilor publice implicate în procesul bugetar, nu se află în poziția similară celui din domeniul privat, care se bucură de libertate în gestionarea resurselor financiare, în raport cu indicatorii economici anuali, cu profitul/pierderile înregistrate, cu investițiile preconizate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
prevederi incidente doar în cazul sectorului bugetar este cea a art. 138 alin. (5) din Legea nr. 62/2011 , republicată, care prevede că răspunderea pentru încheierea contractelor colective de muncă din sectorul bugetar cu nerespectarea prevederilor alin. (1)-(3) revine angajatorului. Legea nu definește la care anume tip de răspundere se face trimitere prin dispozițiile sus-citate, ceea ce prezumă că interpretarea nu poate fi una restrictivă față de argumentul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, angajarea răspunderii angajatorului urmând să opereze
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
1)-(3) revine angajatorului. Legea nu definește la care anume tip de răspundere se face trimitere prin dispozițiile sus-citate, ceea ce prezumă că interpretarea nu poate fi una restrictivă față de argumentul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, angajarea răspunderii angajatorului urmând să opereze așadar pe multiple planuri: contravențională, penală, patrimonială. În speță, aceasta s-ar traduce prin angajarea exclusivă a răspunderii angajatorului din sectorul bugetar (prin organele sale de conducere), inclusiv în relația cu bugetul de stat, pentru sumele acordate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
interpretarea nu poate fi una restrictivă față de argumentul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, angajarea răspunderii angajatorului urmând să opereze așadar pe multiple planuri: contravențională, penală, patrimonială. În speță, aceasta s-ar traduce prin angajarea exclusivă a răspunderii angajatorului din sectorul bugetar (prin organele sale de conducere), inclusiv în relația cu bugetul de stat, pentru sumele acordate nelegal salariaților, adică și pentru cele neprevăzute de legislația în vigoare pentru această categorie de personal, chiar dacă ele au fost menționate în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
de stat, pentru sumele acordate nelegal salariaților, adică și pentru cele neprevăzute de legislația în vigoare pentru această categorie de personal, chiar dacă ele au fost menționate în contractele colective de muncă. S-a exprimat în acest mod responsabilitatea integrală a angajatorului, a cărui activitate presupune gestionarea fondurilor publice (în cadrul cărora intră și veniturile proprii ale instituțiilor publice), pentru utilizarea lor, precum și interdicția impusă prin lege acestuia de a achiesa la drepturi pretinse de sindicate/reprezentanții salariaților, care nu își găsesc reflectarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
20. În dosarele nr. 4.024/118/2015 și nr. 3.927/118/2015, înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu nr. 1.151/1/2016 și nr. 1.152/1/2016, punctul de vedere exprimat de angajator este următorul: Actul de control al Curții de Conturi prin care se stabilește că anumite drepturi prevăzute în contractul colectiv de muncă au fost acordate nelegal nu poate lipsi de efecte juridice contractul colectiv de muncă prin care au fost
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
continua să existe până la constatarea nulității clauzei inserate în art. 74. În situația în care constatările Curții de Conturi vizează un prejudiciu rezultat din aplicarea unui contract colectiv de muncă, pentru punerea în executare a măsurii de recuperare a prejudiciului, angajatorul este obligat ca, în prealabil sau concomitent cu solicitarea de restituire a sumelor acordate necuvenit, să solicite și constatarea nulității absolute a clauzei inserate în contractul colectiv de muncă cu încălcarea legii. În situația neparcurgerii procedurii obligatorii de constatare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
judecații doar la îndatorirea conducerii instituției de a determina întinderea exactă a prejudiciului și de a efectua demersurile juridice necesare în vederea recuperării prejudiciilor, întrucât posibilitatea recuperării sau nu a pagubei urmează a se stabili de instanță în urma soluționării prezentei cauze. Angajatorul nu poate opune salariatului obligația de restituire prevăzută de art. 256 din Codul muncii, în condițiile în care răspunderea, sub orice formă, pentru sumele acordate în baza unui contract colectiv de muncă, încheiat cu nerespectarea prevederilor alin. (1)-(3) din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
de art. 256 din Codul muncii, în condițiile în care răspunderea, sub orice formă, pentru sumele acordate în baza unui contract colectiv de muncă, încheiat cu nerespectarea prevederilor alin. (1)-(3) din art. 138 din Legea nr. 62/2011 , revine angajatorului. Salariații pârâți au exprimat același punct de vedere, concluzionând că, în măsura în care se constată îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, interpretarea normelor de drept analizate urmează a se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
absolută a contractului colectiv de muncă, care poate fi invocată doar de părți, potrivit art. 142 alin. (2) din Legea nr. 62/2011 , față de care cadrul legislativ care reglementează contractul colectiv de muncă nu prevede o situație de excepție. Răspunderea angajatorului, potrivit art. 138 alin. (5) din Legea nr. 62/2011 , pentru încheierea unui contract colectiv de muncă cu nerespectarea art. 138 alin. (1)-(3), reprezintă în fapt sancționarea faptei culpabile a acestuia de a accepta includerea unor drepturi nelegale, deși
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
Justiție cu nr. 1.642/1/2016, asupra problemei de interpretare a normei incidente, ambele părți au arătat că interpretarea normei este necesară câtă vreme teza răspunderii civile patrimoniale a salariatului pârât este dată de art. 256 din Codul muncii. Angajatorul a susținut însă că această ipoteză ar fi justificată dacă s-ar constata nulitatea absolută a contractului colectiv de muncă și că sesizarea anterioară a Înaltei Curți de Casație și Justiție, realizată în dosarele nr. 3.927/118/2015 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
927/118/2015 și nr. 4.024/118/2015 ale Curții de Apel Constanța, atinge și această problemă. Sindicatul pârât a susținut că dispozițiile art. 138 alin. (5) din Legea nr. 62/2011 reflectă sancționarea legislativă a faptei culpabile a angajatorului de a accepta, încă din etapa negocierii, includerea unor drepturi suplimentare, deși cunoștea sau trebuia să cunoască limitele legale în privința salarizării din sectorul bugetar. Cu toate că încheierea contractului colectiv de muncă s-a realizat prin acordul de voință al ambilor parteneri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
încă din etapa negocierii, includerea unor drepturi suplimentare, deși cunoștea sau trebuia să cunoască limitele legale în privința salarizării din sectorul bugetar. Cu toate că încheierea contractului colectiv de muncă s-a realizat prin acordul de voință al ambilor parteneri sociali, în cazul angajatorului din sectorul bugetar, regula este aceea a răspunderii sale exclusive dacă nu a blocat încheierea unui asemenea contract care contravine legii. Intimata pârâtă a mai susținut că problema de drept s-ar naște dacă, prin decizia sa, Curtea de Conturi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
pe cale incidentală, o analiză de legalitate a contractului colectiv de muncă în cadrul unui litigiu în care se invocă incidența clauzelor respectivului contract, instanța poate refuza aplicarea unei clauze, dacă aceasta încalcă prevederile art. 138 din Legea nr. 62/2011 , republicată. Angajatorul nu poate fi obligat la executarea unei clauze contractuale care contravine dispozițiilor imperative ale art. 138 din aceeași lege și pe care legiuitorul s-a preocupat să o sancționeze cu nulitatea, întrucât această interpretare este contrară obiectivului urmărit de legiuitor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
părților și au forță legală, instanța de judecată nu poate aplica dispoziții din contractele colective de muncă contrare unor norme legale imperative. Altfel, s-ar ajunge ca instanța să încalce principiul separației puterilor în stat și principiul supremației legii. Răspunderea angajatorului instituită de art. 138 alin. (5) din lege este o răspundere de ordin administrativ sau penal. IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Constituționale 25. La nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție nu a fost
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
profesor universitar doctor Alexandru Athanasiu și doamna asistent universitar Ana-Maria Vlăsceanu, prin opinia comunicată, au concluzionat că salariații nu pot fi obligați la plata sumelor stabilite prin contractul colectiv de muncă, responsabilitatea pentru acoperirea prejudiciului aparținând exclusiv persoanelor din conducerea angajatorului care au negociat contractul colectiv de muncă. XI. Raportul asupra chestiunilor de drept 30. Prin raportul întocmit, referitor la admisibilitatea sesizărilor, s-a apreciat că acestea îndeplinesc condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, iar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
nerespectarea art. 138 alin. (1)-(3) din Legea nr. 62/2010 poate fi cerută de către părțile interesate fie pe cale de acțiune, fie pe cale de excepție, respectiv, și de către instanță din oficiu, pe durata de valabilitate a contractului colectiv de muncă; angajatorul poate fi obligat la executarea unor clauze cuprinse în contractele colective de muncă și negociate cu încălcarea dispozițiilor art. 138 alin. (1)-(3) din Legea nr. 62/2010 , în situația în care, prin hotărâre judecătorească, nu s-a constatat nulitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
la restituirea sumei acordate cu titlu de decont cheltuieli de transport la și de la locul de muncă, ca sumă încasată necuvenit în temeiul art. 256 alin. (1) din Codul muncii, republicat, într-o cauză ce are ca obiect anularea deciziei angajatorului și obligarea acestuia la executarea obligațiilor asumate prin art. 74 din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pentru anul 2015, în sensul plății ajutoarelor la care salariații sunt îndreptățiți pentru situațiile apărute de la data înregistrării contractului de muncă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
de admisibilitate privind declanșarea procedurii hotărârii prealabile. 38. Pe fondul cauzei se constată că, prin încheierile de sesizare, s-a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție interpretarea dispozițiilor legale anterior menționate aplicabile unei situații de fapt, necontestate, în care angajatorul, instituție publică finanțată din fonduri proprii, care, potrivit legislației fiscale, sunt considerate fonduri publice, s-a obligat prin contractul colectiv de muncă să acorde anumite categorii de drepturi bănești, interzise de legile anuale de salarizare. În urma controlului efectuat de Curtea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
contractul colectiv de muncă să acorde anumite categorii de drepturi bănești, interzise de legile anuale de salarizare. În urma controlului efectuat de Curtea de Conturi s-a constatat că plățile au fost făcute cu încălcarea dispozițiilor legale, Curtea de Conturi solicitând angajatorului să ia măsuri pentru recuperarea lor. Angajatorul a chemat în judecată salariații pentru recuperarea sumelor plătite acestora, cu mențiunea că, la data litigiului, contractul colectiv de muncă expirase. 39. În primul rând este de reținut că sumele achitate salariaților de către
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
categorii de drepturi bănești, interzise de legile anuale de salarizare. În urma controlului efectuat de Curtea de Conturi s-a constatat că plățile au fost făcute cu încălcarea dispozițiilor legale, Curtea de Conturi solicitând angajatorului să ia măsuri pentru recuperarea lor. Angajatorul a chemat în judecată salariații pentru recuperarea sumelor plătite acestora, cu mențiunea că, la data litigiului, contractul colectiv de muncă expirase. 39. În primul rând este de reținut că sumele achitate salariaților de către angajator și a căror restituire s-a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
să ia măsuri pentru recuperarea lor. Angajatorul a chemat în judecată salariații pentru recuperarea sumelor plătite acestora, cu mențiunea că, la data litigiului, contractul colectiv de muncă expirase. 39. În primul rând este de reținut că sumele achitate salariaților de către angajator și a căror restituire s-a solicitat prin acțiunile promovate în justiție sau a căror plată s-a solicitat prin cererile ce fac obiectul dosarelor în care s-au invocat chestiunile de drept cu care a fost sesizată Înalta Curte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
natură, altele decât cele prevăzute de legislația în vigoare pentru categoria respectivă de personal. Cum drepturile pretinse sunt drepturi pecuniare, condițiile acordării lor nu puteau fi negociate decât dacă dreptul respectiv era recunoscut prin legile de salarizare. 42. În speță, angajatorul, care este o instituție publică finanțată integral din venituri proprii și al cărui buget este constituit din fonduri publice, potrivit art. 2 lit. l) din Legea nr. 94/1992 , este supus controlului Curții de Conturi, care se exercită în ceea ce privește modul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
clauze trebuie constatată de instanța de judecată. 44. În acest ultim caz se pune problema regimului juridic aplicabil sancțiunii civile a nulității (respectiv cine o poate invoca, în ce moment și prin ce mijloc procesual). 45. Este de precizat că angajatorul din prezenta cauză este supus legilor de salarizare bugetară, nefiind incidentă, în situația sa, Decizia nr. 2 din 15 februarie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în Dosarul nr. 4.112
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]