715 matches
-
Peacock, care este un bun cunoscător al literaturii clasice greco-latine, Shelley începe să studieze temeinic greaca veche, pentru ai citi în original pe Homer, Platon, etc. La 23 martie 1814, Shelley se cunună din nou cu Harriet (potrivit ritualului bisericii anglicane), pentru a-și legaliza prima căsătorie, oficiată în Scoția. Totuși, nici această inițiativă a lui nu duce la o împăcare reală cu soția sa. Singura operă mai importantă în această perioadă este dialogul filosofic "Împotriva deismului" ("A Refulation of Deism
Percy Bysshe Shelley () [Corola-website/Science/307494_a_308823]
-
a fost și politica sa religioasă: ostil atât fundamentalismului cât și tendințelor reformatoare, și adoptând calea de mijloc, regele Carol I al Angliei a fost acuzat de supușii săi că ar fi filo-catolic, favorizează catolicismul și se opune reformei Bisericii Anglicane.Tensiunile politice și religioase cumulate în decursul anilor, au explodat în războiul civil englez: împotriva lui s-au ridicat forțele Parlamentului, care se opunea tentativelor sale de centralizare a puterii în sens absolut. Alături de Parlament s-au aliat Puritanii, ostili
Carol I al Angliei () [Corola-website/Science/306452_a_307781]
-
moartea liderului ei principal (capul revoluției, care l-a detronat pe Carol), Oliver Cromwell, a intrat în criză, consimțind ca regele Carol al II-lea, fiul lui Carol I, să restaureze monarhia. Carol I al Angliei este sanctificat de Biserica Anglicană, care-l amintește pe 30 ianuarie. Carol, al doilea fiu a lui Iacob I al Angliei și a lui Anne a Danemarcei, s-a născut la castelul Dunfermline în 19 noiembrie 1600. De constituție slabă și bolnăvicios, la trei ani
Carol I al Angliei () [Corola-website/Science/306452_a_307781]
-
a doua căsătorie, pentru a evita orice opoziție. La prima sesiune a Parlamentului, mulți membrii erau contrariați de această căsătorie cu o romano-catolică, temându-se că regele va elimina restricțiile impuse catolicilor și că va submina poziția oficială a bisericii anglicane. Deși el a promis Parlamentului că nu va atenua restricțiile impuse catolicilor, el a promis exact contrariul, în contractul secret de căsătorie cu Ludovic al XIII-lea al Franței. Mai mult, el a plasat sub comanda franceză o forță navală
Carol I al Angliei () [Corola-website/Science/306452_a_307781]
-
și de la nobilimea scoțiană, prin "Actul de Revocare"(1625), prin care toate terenurile dăruite de coroană nobilimii din 1540, au fost revocate și pentru a avea dreptul de proprietate, trebuia plătită o chirie anuală. Carol a încercat să poarte Biserica Anglicană, în prevalență calvinistă, spre o viziune mai tradițională și sacramentală. Intenția sa, a fost percepută de Puritani ca o tendință nerelegioasă. În 1633, Carol îl numește pe William Laud, Arhiepiscop de Canterbury. Împreună, cu intenția de a purta bisericii ordine
Carol I al Angliei () [Corola-website/Science/306452_a_307781]
-
Pentru a asigura o unitate religioasă, Laud a înlăturat toți predicatorii nonconformiști și ultimile organizații cu caracter puritan. În afară de aceasta, Laud contrar spiritului reformat, foarte răspândit între preoții englezi și scoțieni, considera că trebuia abolit complet calvinismul, în favoarea unei liturghii anglicane. Liturghia trebuia celebrată cum era prevăzut în Book of Common Prayer, iar arhitectura internă a Bisericii Anglicane trebuia reorganizată astfel încât să sublinieze sacramentul altarului. Laud era și un adept activ al arminianismului, promovat de Iacob Arminius. Pentru a-i pedepsi
Carol I al Angliei () [Corola-website/Science/306452_a_307781]
-
puritan. În afară de aceasta, Laud contrar spiritului reformat, foarte răspândit între preoții englezi și scoțieni, considera că trebuia abolit complet calvinismul, în favoarea unei liturghii anglicane. Liturghia trebuia celebrată cum era prevăzut în Book of Common Prayer, iar arhitectura internă a Bisericii Anglicane trebuia reorganizată astfel încât să sublinieze sacramentul altarului. Laud era și un adept activ al arminianismului, promovat de Iacob Arminius. Pentru a-i pedepsi pe cei care se opuneau deciziilor sale, Laud s-a servit de două dintre cele mai temute
Carol I al Angliei () [Corola-website/Science/306452_a_307781]
-
era "Biserica Scoției". Ceremonia nu era la fel în toate bisericile, iar pământurile erau de multe ori deținute de laici. Spre exasperarea scoțienilor, care eliminaseră multe ritualuri tradiționale din practica lor liturghică, Carol a insistat să fie încoronat cu ritualul anglican. În 1637, dorind să facă ordine și în Biserica Scoției, Carol a ordonat utilizarea unei noi cărți de rugăciuni, care era aproape identică cu cartea de rugăciuni engleză Book of Common Prayer, fără a consulta Parlamentul sau Biserica Scoției. Deși
Carol I al Angliei () [Corola-website/Science/306452_a_307781]
-
să-și cinstească tatăl prin instituirea unei zile comemorative. A fost aleasă data decapitării lui Carol I 30 ianuarie. Ziua a fost inserită în "Book of Common Prayer" și Carol a fost venerat ca un sfânt și martir de către Biserica Anglicană. În timpul domniei reginei Victoria (1837-1901), această zi comemorativă a fost abolită la cererea populației. Astăzi, 30 ianuarie în Regatul Unit este o sărbătoare minoră. Sunt multe biserici dedicate lui "Carol rege și martir" în Anglia, Canada, Australia și Statele Unite. În
Carol I al Angliei () [Corola-website/Science/306452_a_307781]
-
în colaborare cu Fr. James Fish rector al bisericii St. Margaret Pattens. Obiectivele societății erau restabilirea cultului lui Carol I, reintroducerea în "Book of Common Prayer" a zilei de 30 ianuarie în memoria regelui, ca zi de sărbătoare a Bisericii Anglicane. Carol este considerat de mulți un martir pentru că a fost decapitat de membri Parlamentului pe motive nefondate (vina sa a fost dedusă din refuzul său de a răspunde) și pentru apărarea puternică a adevăratei religii anglicane, pe toată durata domniei sale
Carol I al Angliei () [Corola-website/Science/306452_a_307781]
-
de sărbătoare a Bisericii Anglicane. Carol este considerat de mulți un martir pentru că a fost decapitat de membri Parlamentului pe motive nefondate (vina sa a fost dedusă din refuzul său de a răspunde) și pentru apărarea puternică a adevăratei religii anglicane, pe toată durata domniei sale. În anii 20 Iacob I începuse tratativele cu Filip al III-lea al Spaniei pentru unirea copiilor lor Carol prinț de Galles și infanta Maria Ana. În 1623, pentru a completa acordul, l-a trimis pe
Carol I al Angliei () [Corola-website/Science/306452_a_307781]
-
noastră cea de toate zilele', unde spunea: „Nu avem nevoie de cuvinte barbare, nici de farmec sacru/ Ca să stârnim necunoscutul.” - traducere de Nicoleta Samson). Va deveni credincios în urmă lungilor discuții purtate cu prietenul său J.R.R. Tolkien, preferând însă cultul anglican celui catolic. O mare influență asupra lui Lewis a avut și Owen Barfield (1898 - 1997), pe care l-a cunoscut în 1919. C.S. Lewis își descrie pe larg convertirea în autobiografia să, Surprised by Joy, publicată și în limba română
Clive Staples Lewis () [Corola-website/Science/306546_a_307875]
-
vârstei de 65 de ani, în ziua când a fost asasinat președintele american John F. Kennedy la Dallas. În aceeași zi a murit și Aldous Huxley, autorul celebrului român "Minunată lume nouă"". C. S. Lewis este celebrat în calendarul Bisericii Anglicane în data de 22 noiembrie. C. S. Lewis devine 'fellow' la Magdalen College, Oxford, în 1925, unde a predat vreme de aproape trei decenii, până în 1954, când este numit profesor la Universitatea din Cambridge. Este alcătuită din trei volume: "Departe
Clive Staples Lewis () [Corola-website/Science/306546_a_307875]
-
Catedrala Sfânta Fecioară Maria este o biserică anglicană din orașul Salisbury, Marea Britanie. Aceasta este una dintre cele mai importante catedrale medievale engleze și este reședința episcopului de Salisbury. Ea deține un record important, și anume este catedrala cea mai înaltă din această țară și una dintre cele mai
Catedrala din Salisbury () [Corola-website/Science/306729_a_308058]
-
gotic englez timpuriu. În anul 1320, catedrala a fost finalizată oficial și sfințită. deținea în complexul ei cea mai mare mănăstire din Anglia medievală. Cu toate acestea, după Reforma Protestantă din secolul al XVI-lea, locașul, inițial romano-catolic a devenit anglican, iar mănăstirea au fost desființată. Catedrala se mândrește cu cel mai mare turn din Marea Britanie. Cele mai importante elemente componente ale catedralei sunt: deambulatoriul, vechea mănăstire, clopotnița și celebrul turn (123 m - construcția sa fiind terminată abia in 1320). Deși
Catedrala din Salisbury () [Corola-website/Science/306729_a_308058]
-
verișoara regelui Eduard al VI-lea (1547-1553). Acesta avea două surori, Elisabeta și Maria, care în mod normal ar trebui să-i succeadă la tron. Era necesar ca tronul să fie preluat de o persoană care să ridice stindardul protestantismului anglican. În timp ce majoritatea lorzilor se înverșunau asupra alegerii urmașului la tron, Northumberland își realiza treptat planul. Ca prieten apropiat și consilier al lui Eduard al VI-lea, încet, încet l-a convins pe tânărul rege că surorile sale nu sunt potrivite
Lady Jane Grey () [Corola-website/Science/303059_a_304388]
-
său a fost descendentul familiei Clinton, conți de Lincoln, iar mama sa a fost Jean Vyvyan Dawkins, fostă Ladner. Ambii părinți erau pasionați de științele naturii, educându-l pe tânărul Dawkins în spirit științific. Dawkins își descrie copilăria ca tipic anglicană, dezvăluind că a început să aibă îndoieli în ceea ce privește existența lui Dumnezeu la vârsta de nouă ani. Mai târziu a fost convins să revină la credință datorită argumentelor Proiectării Inteligente, cu toate că începea să creadă că obiceiurile Bisericii Anglicane erau "absurde". Când
Richard Dawkins () [Corola-website/Science/303137_a_304466]
-
copilăria ca tipic anglicană, dezvăluind că a început să aibă îndoieli în ceea ce privește existența lui Dumnezeu la vârsta de nouă ani. Mai târziu a fost convins să revină la credință datorită argumentelor Proiectării Inteligente, cu toate că începea să creadă că obiceiurile Bisericii Anglicane erau "absurde". Când a facut cunoștință cu evoluționismul, la vârsta de 16 ani, convingerile sale religioase au început să se clatine din nou deoarece simțea că acesta putea oferi o explicație pentru complexitatea lumii vii în termeni pur materiali, nemaifiind
Richard Dawkins () [Corola-website/Science/303137_a_304466]
-
a putut pleca din casă. Legenda spune că, după trei zile de la această întâmplare, Benedict a văzut sufletul surorii lui, ridicându-se la cer, sub chip de porumbel. Este sărbătorită liturgic, în Biserica Catolică, la 10 februarie, precum și în Biserica Anglicană. Pe plan local, este sărbătorită, la aceeași dată, și în unele episcopii ortodoxe din Europa occidentală. Tot ce este cunoscut despre Sfânta Scolastica provine din cartea a II-a ("Viața Sfântului Benedict") a "Dialogurilor" Sfântului Grigore cel Mare privitoare la
Scolastica (sfântă) () [Corola-website/Science/303188_a_304517]
-
John Fisher și Thomas Morus au fost închiși, în aprilie 1535, în Turnul Londrei, în același timp și din aceleași motive. Fisher a fost executat înaintea lui Thomas Morus, pe 22 iunie 1535. Morus a fost canonizat și de Biserica Anglicană în 1980. Filmul "Un om pentru toate anotimpurile", care descrie conflictul regelui Henric al VIII-lea al Angliei cu Thomas Morus, a fost distins în anul 1966 cu șase premii Oscar, între care Oscarul pentru cel mai bun film, pentru
Thomas Morus () [Corola-website/Science/303204_a_304533]
-
suverană a lui Dumnezeu. Ei sunt baptiștii particulari; ei credeau că Isus a murit și a înviat doar pentru mântuirea celor aleși de Dumnezeu. În timp ce diferențele teologice erau mari, ambele tipuri de creștini baptiști ai vremii erau persecutați de Biserica anglicană. În general, creștinii baptiști făceau parte din biserici deja stabilite fiind convinși că Biblia nu susține împărțirea în episcopii și nici rolul și amestecarea monarhiei engleze în conducerea bisericii. În același timp, și susținătorii presbiterianismului și al congregaționalismului erau persecutați
Mărturisirea de credință baptistă de la Londra () [Corola-website/Science/302363_a_303692]
-
conducerea bisericii. În același timp, și susținătorii presbiterianismului și al congregaționalismului erau persecutați, dar numărul mare de credincioși și influența pe care o aveau reduceau numărul de persoane persecutate. Bisericile baptiste susțineau botezul credincioșilor adulți, lucru care era contrar bisericii anglicane, chiar și celor presbiteriene sau congregaționale ce susțineau botezul copiilor la naștere. În secolul XVII, relațiile dintre puritani și monarhia engleză s-au deteriorat. O mare parte dintre liderii puritani făcea parte din Parlamentul englez, lucru ce a dus la
Mărturisirea de credință baptistă de la Londra () [Corola-website/Science/302363_a_303692]
-
clar calvinist. Este cunoscut ca fiind " Prima mărturisire de credință a creștinilor baptiști" ce a precedat mai bine cunoscuta mărturisire de la Westminster scrisă în anul 1646. Odată cu dispariția monarhiei, mărturisirea de la Westminster a fost considerată declarația de credință pentru biserica anglicană, dar și pentru cea scoțiană. Congregaționaliștii și-au creat propria versiune a enunțului de la Westminster în 1658, numită Declarația Savoy. Varianta originală a mărturisirii din 1644, deși era similară din punct de vedere teologic, scrierea ultimelor două declarații nu era
Mărturisirea de credință baptistă de la Londra () [Corola-website/Science/302363_a_303692]
-
a mărturisirii din 1644, deși era similară din punct de vedere teologic, scrierea ultimelor două declarații nu era deloc asemănătoare, deci era clar că era nevoie de o nouă scriere a mărturiei de credință. După execuția lui Charles I, presbiterianismul, anglicanii și congregaționaliștii, în ciuda faptului că aveau o teologie asemănătoare, au fost divizați în două părți în funcție de susținerea pe care o acordau monarhiei: creștinii din timpul lui Charles I erau de partea monarhiei, în timp ce ceilalți erau împotriva ei. Oliver Cromwell, un
Mărturisirea de credință baptistă de la Londra () [Corola-website/Science/302363_a_303692]
-
ca și cele dintre puritanii scoțieni și cei englezi, au continuat să fie tensionate și datorită apariției unor noi legi referitoare la închinare. În 1662, "Actul uniformității" a scos în afara legii folosirea oricărei alte cărți în afară de noua carte de rugăciune anglicană valabilă pentru toți anglicanii, presbiterienii, congregaționaliștii si baptiștii din Anglia. Mai mult biserica anglicană a renunțat la mărturisirea de credința de la Westminster și s-a întors la folosirea celor „39 de articole” ca mărturisire de credință. Ca rezultat al restaurării
Mărturisirea de credință baptistă de la Londra () [Corola-website/Science/302363_a_303692]