1,180 matches
-
este oferit de o analiză critică recentă a evoluției conceptului (Lenoir și Bouillier-Dudot, 2006, pp. 1-18). Potrivit autorilor, deși sunt recunoscute preocupări incipiente în abordarea curriculumului, conceptul apare explicit la sfârșitul secolului XIX, ca preocupare în sociologia educației, în lumea anglo-saxonă. Evoluția conceptului de curriculum nu a fost lineară, fiindu-i recunoscută tocmai importanța lui pentru dezvoltarea multiplă a societății, mai ales în SUA, după 1970, prin cuplare și cu teoriile învățării (behaviorism și apoi cognitivism, constructivism), cu orientările filosofice (umanismul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
acceptat abia după 1986, cu tendința lărgirii sensului său (de la obiective la evaluare), deși se menține cel de "programe de studii", motiv pentru care încă se face confuzia/limitarea, mai ales în practică, între curriculum și programe. Dacă în educația anglo-saxonă, conceptul se referă la parcursul educativ propus educaților, în cea francofonă se limitează la programe/cursuri, unde se pune accent pe progresul cunoștințelor, conținuturilor succesive sau structurate, conform carierei școlare, dar mai apoi s-a adăugat și sensul de "ansamblul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
familială, integrare, armonie, echilibru, frumusețe, luciditate ș.a.) prin "iscusința de a te șlefui; șlefuirea de sine" (V. Pavelcu), prin apelul la "educatorul din tine/din sine", pe măsură ce educatorul formal își diminuează progresiv rolurile inițiale (mai ales începând cu preadolescența). Literatura (anglo-saxonă) a problemei identifică multipli termeni pentru conceptul de autoeducație, ca dovadă a diversificării direcțiilor de abordare: self-education, self-learner, self-learning, self-directed learning, self-regulated learning, self-differentiation, self-discovery, self-efficacy, self-control, self-examination, self-management, self-leadership ș.a. În sens larg, autoeducația este corelată cu orice problemă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Weinstein, C.S. (2006), Handbook of Classroom Management. Research, Practice, and Contemporary Issues, Taylor & Francis Group, Routledge, books.google.ro/books?isbn=0805847537 Fortin, C., Meunier, O. (2004), La recherche en éducation à l'environnement au développement durable dans le monde anglo-saxone et dans la francophonie, http://www.inrp.fr/vst/Entretiens/Entretiens EEDD.pdf Fourez, G., Larochelle, M. (2004), Apprivoiser l'épistémologie, De Boeck Université, Bruxelles, books.google.com/books?isbn=2804147088 Gagné, R.M. (1975), Condițiile învățării, Editura Didactică și Pedagogică, București
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Fred Strodtbeck (1961). Aceste cercetări sunt îndatorate funcționalismului lui Talcott Parsons, care plasează actorul și acțiunea sa ghidată de valori în centrul analizei sociologice. Seymour Lipset se inspiră din categoriile parsoniene când compară valorile americanilor cu cele ale altor societăți anglo-saxone (1963) și cele ale latinoamericanilor (1967). În același timp, teoria dezvoltării, fondată de economiști, este extinsă pe terenul cultural. Everett Hagen (1964) și alții (ne includem și noi printre ei: Rezsohazy, 1970) subliniază contribuția majoră a valorilor la demararea creșterii
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
și conciliile luau decizii prin mandat. Iar în anumite ordine, autoritatea era aleasă. Comunitățile se autoorganizează acolo unde există țărani liberi, ca în Elveția. În Anglia, comitatele și unitățile administrative numite boroughs aveau o tradiție a participării de pe vremea regilor anglo-saxoni. Poate aceasta explică evoluția politică mai puțin agitată din aceste țări. 3. Mănăstirile și catedralele sunt primele care organizează școli. Carol cel Mare, Otto I și Otto al II-lea grăbesc această mișcare. La începutul secolului al XII-lea, Cluny
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
-Fibrekor = rășină pentru infrastructură, folosește un procedeu special de preimpregnare a fibrelor cu rășină. Indicațiile sistemelor integral polimerice: fațete, inlay, onlay, coroane de înveliș, punți frontale și laterale (max. trei elemente), punți adezive, suprastructuri pe implante etc. Fațetarea dinților Termeni anglo-saxoni: Veneering, Porce-lain veneers, Porcelain laminates, Facial veneers. Termeni germani: Verblendung, Keramikfacetten. Termen francez: Maquillage. Definiție Fațetarea este o tehnică recentă în medicina dentară, prin care se tratează unele afecțiuni coronare ale dinților naturali vizibili. Ea constă în fixarea cu tehnici
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
imposibilității ablației la nevoie. Se realizează coroane de substituție din două piese (dublă piesă protetică) care se cimentează separat: a)Un pivot corono-radicular cu denumire variată: -IOS (inlay de substituție), -DCR (dispozitiv corono-radicular), -RCR (reconstituire corono-radiculară), -Stift, Zapfen (germană), -dowel-core (anglo-saxonă), -tenon (franceză). El are o porțiune radiculară și una coronară, cea coronară având forma de dinte șlefuit (bont). b) O coroană de înveliș fizionomică, metalică sau mixtă. Coroana de substituție, realizată din două piese separate, are marele avantaj că oferă
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
sunt tot mai numeroase. De multe ori este vorba despre societăți cu sedii în țări diferite. Faptul cel mai inedit în acest proces de mondializare rezidă în apariția investitorilor instituționali, care administrează fonduri speculative sau fonduri de pensie de origine anglo-saxonă. Acești "nebuni", pentru a relua eticheta folosită, la un moment dat, în mediile financiare și în presă, nu cunosc granițe și investesc în funcție de rentabilitățile bursiere ale societăților cotate (Izraelewicz, 1999). Rezultă că nu fac altceva decât să urmeze exemplul unei
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
frontierele dintre grupuri dispar. Ci o structură socială în care pozițiile se bazează pe raportarea la lumea producției economice și în care ele se află în opoziție, fără ca trecerea de la o poziție la alta să pară posibilă. Invers, în țările anglo-saxone, scările de statut (într-o accepție apropiată aici de cea de prestigiu) se sprijină pe stiluri de viață sau chiar pe identificarea subiectivă a unui grup. Acumularea categoriilor formează impresia unei scări, și nu a unei structuri, și ne face
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
reprezentări și denumiri, burghezia se afirmă ca un grup conștient de sine, de interesele sale esențiale și de solidaritățile fundamentale. Totuși, discursurile despre manageri, ca noi stăpâni ai economiei, apoi cel despre investitori instituționali (fonduri de pensii și mutual funds anglo-saxone) tind să-i ascundă pe burghezi și familiile lor în calitatea lor de adevărați beneficiari ai bogățiilor produse. Totul se face astăzi în direcția ocultării intereselor atașate unui patronim sau altul, în avantajul organigramelor abstracte, care trimite cu gândul la
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Iași, doctorul Al. Brăescu se bucura de prestigiul unui medic talentat, atât ca internist, cât și ca psihiatru, al unui conferențiar interesant și al unui gânditor de instrucție desăvârșită. Era unul din puținii intelectuali ieșeni de cultură deopotrivă franceză și anglo-saxonă. Moralitatea lui era ireproșabilă, oroarea față de incorectitudine, impostură și lene, fără pereche. Am putut selecta, din publicistica timpului, un număr de 37 lucrări publicate, toate din domeniul specialității, care constituie totodată și lista lucrărilor cunoscute aparținând lui Al. Brăescu. O
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
să devină funcționari, iar totul e subvenționat, inclusiv beaujolais-ul și celebra baghetă. E clar că nu se mai poate continua așa. Nemții și-au făcut reformele încă de pe vremea lui Schröder, deși social-democrat și el, ce să mai spunem despre anglo-saxoni, sau despre asiatici... Ultraliberalii și ultracomuniștii conduc planeta... Piața a devenit regina jocului, numai că din Hexagon a cam fost alungată. Acum ea trebuie reprimită cu mari onoruri. Cine să o facă : Hollande, Ayrault, Fabius, Moscovici ? Ăștia mai bine mai
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
ca odinioară Nabucodonosor, iar cele șase milioane de oameni uciși nu erau decât victime inocente care muriseră pentru păcatele altora 13. Alți teologi elaborează teorii similare, căutând să asigure o continuitate între dezastrele din trecut și suferințele genocidului. În lumea anglo-saxonă, în special în Statele Unite, își câștigă teologia Holocaustului scrisorile de noblețe. Chiar dacă sunt acceptate lucrările unui Emil Fackenheim, aceste reflecții nu beneficiază de o veritabilă mișcare de traducere în limba franceză. Pe de altă parte, în Franța, în sânul acestui
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
religie rămânând limitat la domeniul privat. Doar scrierile istoriografice evreiești cunoscuseră aici un oarecare succes, iar asta, cum am văzut, în secolul al XIX-lea. Filosofia evreiască dezvoltată după război, chiar dacă abordează problema Holocaustului, nu o înfruntă ca în lumea anglo-saxonă, fie prelungind sau revizuind teologia tradițională, fie încercând abordări mai puțin convenționale. Puțini gânditori evrei francezi s-au aplecat asupra evenimentului cu atâta intensitate ca teologii anglo-saxoni. Din acest punct de vedere, unul dintre cei mai originali reprezentanți americani ai
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
dezvoltată după război, chiar dacă abordează problema Holocaustului, nu o înfruntă ca în lumea anglo-saxonă, fie prelungind sau revizuind teologia tradițională, fie încercând abordări mai puțin convenționale. Puțini gânditori evrei francezi s-au aplecat asupra evenimentului cu atâta intensitate ca teologii anglo-saxoni. Din acest punct de vedere, unul dintre cei mai originali reprezentanți americani ai ceea ce se va numi în engleză Shoalogy este, incontestabil, Richard L. Rubinstein, ale cărui reflecții nu întârzie să suscite dezbateri. În celebra sa carte After Auschwitz, publicată
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
cu "iudeocid", un neologism sugerat de istoricul Arno Mayer și mai apropiat de "genocid". Avântul cuvântului "holocaust" în franceză a fost totuși de scurtă durată. Nu se poate compara nicidecum cu succesul excepțional pe care l-a cunoscut în lumea anglo-saxonă. În America de Nord el se regăsește peste tot, în nume de catedre universitare, titluri de cărți, desemnări ale raioanelor de librărie (Holocaust Studies), fără a uita celebrul United States Holocaust Museum din Washington. În engleză, cum am văzut, conotația "sacrificială" a
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
a cererii la nivel global. Acest potențial este alimentat puternic și de supraîndatorarea care există în unele țări. Spre pildă, în S.U.A. și Marea Britanie rata de îndatorare a menajurilor în raport cu venitul disponibil este de 120%, respectiv 140%. Iată de ce țările anglo-saxone, care au cel mai liberal model economic, sunt acum cele mai afectate. Creditul de consum reprezenta pentru ele o supapă indispensabilă, care acum s-a închis, căci devenea alienantă. Nu este cazul să vărsăm prea multe la-crimi pentru băncile care
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
8% la 31%, iar în Germania de la 30,3% la 29%. De asemenea, rata riscului de sărăcie după efectuarea transferurilor sociale e mult mai mare în S.U.A. și Marea Britanie decît în Franța și Germania. La fel, diferențe semnificative între țările anglo-saxone și cele ale Europei continentale observăm și dacă analizăm ponderile cheltuielilor sociale în P.I.B. Diferența e de cca 10%. În schimb, S.U.A. cheltuiesc mai mulți bani pentru un student, deși au mai mulți studenți, decît o face Franța sau Germania
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
faptul că Gini, coeficientul care măsoară inegalitatea veniturilor, indică o creștere în S.U.A. și Marea Britanie și o ușoară reducere în Franța și Germania. Rata riscului de sărăcie după transferurile sociale e mai mare și ea cu vreo 6% în țările anglo-saxone față de cele ale Europei continentale. De asemenea, cheltuielile sociale ca pondere în P.I.B. sunt cu cca 10% mai mari în Germania și Franța decît în țările anglo-saxone. Dar S.U.A. cheltuiesc mult mai mult cu educația per student, iar gradul mediu
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
după transferurile sociale e mai mare și ea cu vreo 6% în țările anglo-saxone față de cele ale Europei continentale. De asemenea, cheltuielile sociale ca pondere în P.I.B. sunt cu cca 10% mai mari în Germania și Franța decît în țările anglo-saxone. Dar S.U.A. cheltuiesc mult mai mult cu educația per student, iar gradul mediu de încredere interpersonală este cu vreo 15% mai mare decît în țările europene. Apoi, în timp ce populația Statelor Unite a depășit pragul de 300 de milioane, prin intermediul imigrației și
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
desfășoare și în prezent. A venit ceasul teatralizării punctelor de vânzare, al animării sub diverse forme, al „marketingului experiențial” ce are ca scop crearea unei ambianțe de convivialitate și de dorințe, introducerea plăcerii în frecventarea locurilor de vânzare. În timp ce experții anglo-saxoni vorbesc de fun shopping, centrele comerciale și magazinele care aparțin tendințelor noi își propun să pigmenteze cu „magie” gesturile și locurile de unde se cumpără 11, să „transforme zonele de timp cronometrat în zone ale timpului-plăcere”. Dar oricât de importante sunt
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
dominantă în societatea românească. Premisa implicită demonstrează că în cazul în care mentalitatea este cea care determină înapoierea, atunci ea poate fi regăsită ca atare în etica muncii, atâta vreme cât „descrierile negative ale mentalității românești se referă [...] la ceea ce literatura științifică anglo-saxonă definește ca etică a muncii”. De aici interesul direct pentru etica muncii, înțeleasă în sens weberian drept „ansamblul valorilor legate de muncă” (p. 5). Autoarea își propune practic să infirme ipoteza determinismului mentalității, arătând că etica muncii este rezultatul și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
levier, cu alte cuvinte presupun recurgerea, Într-o proporție mare, la Îndatorare În detrimentul finanțării prin acțiuni sau prin trezoreria disponibilă. Acest tip de operațiuni se numesc Leverage Buy-Out (LBO). Termenul Leverage Buy-Out, În traducere „achiziție pe datorie”, este de inspirație anglo-saxonă și desemnează preluarea unei companii țintă de o societate holding, creată de investitori, care se Îndatorează puternic În acest scop. Societatea holding plătește dobânzile aferente datoriei și rambursează capitalul cu ajutorul dividendelor și a excedentelor de trezorerie generate de societatea achiziționată
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
prezintă toate simptoamele necesare unui diagnostic. Aceste forme aduc dovada frecvenței cu care se întâlnește în adolescență ambianța depresivă; ele reprezintă, de asemenea, după părerea noastră, traseul clinic al travaliului psihic propriu acestei vârste (vezi capitolul 6). Dacă în literatura anglo-saxonă se vorbește de acum înainte despre „episod sub-clinic”, în tradiția europeană și franceză a fost descrisă proasta dispoziție, plictiseala, criza anxio-depresivă. TRISTEȚE ȘI PROASTĂ DISPOZIȚIE Prin tristețe înțelegem afectele, emoțiile, stările de tristețe pe care le trăiesc la un moment
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]